Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cât de reală este „prăbușirea” Guvernului Tudose. Un sondaj IMAS arată alte cifre decât cele prezentate de Marius Pieleanu

Guvernul Mihai Tudose

Foto: Inquam Photos/ Alexandru Bușcă

Încrederea în Guvernul Tudose a scăzut cu 6 procente în 3 luni, arată ultimul barometru IMAS, care infirmă, astfel, informația vehiculată intens în ultimele zile că actualul Cabinet „s-a prăbușit” în sondaje.

Un sondaj făcut de AVANGARDE, institutul condus de sociologul Marius Pieleanu, susținea recent că încrederea în Guvernul Tudose s-ar fi prăbușit de la 40% la 27% într-o singură lună. Aceste cifre, anunțate la Antena 3, au fost înțelese de premier ca o declarație de război din partea lui Liviu Dragnea, Mihai Tudose suspectându-l pe șeful său de la PSD că l-a pus pe sondorul de casă al partidului să-l „prăbușească” în încrederea cetățenilor.

Ce spun însă datele oferite de un alt institut de sondare a opiniei publice? IMAS confirmă că, sub actualul Executiv, s-a înregistrat o scădere a optimismului față de direcția în care se îndreaptă țara, dar aceasta este de 6% într-o perioadă de trei luni, evoluția fiind similară cu cea înregistrată în timpul altor guverne. 

„Interesant este că evoluția optimismului românilor sub noul Executiv este similară celei înregistrate de Guvernul Grindeanu, în sensul că se poate observa o tendință de scădere între prima și a treia lună de mandat, diferența fiind de aproximativ 6%. Concret, guvernarea Tudose a debutat cu 33.9% grad de optimism al românilor cu privire la direcția în care se îndreaptă țara, coborând la 27.5% în luna septembrie a acestui an”, arată datele prezentate de sociologul Alin Teodorescu, directorul IMAS, marți seara, în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24. Cifrele fac parte din Barometrul de opinie politică, realizat de IMAS.

Întrebat de moderatori dacă poate un indicator să scadă în felul descris de Marius Pieleanu, sociologul Alin Teodorescu a răspuns că da, dar că nu aceasta este situația în care se află Cabinetul Tudose.

„Da, informația e falsă”

„M-ați întrebat dacă se poate, v-am zis că da. Dacă vorbim de Guvernul Tudose, nu, nu s-a întâmplat așa ceva”, a spus Alin Teodorescu, care a adăugat că informația potrivit căreia încrederea în actualul Guvern s-a prăbușit e falsă. „Da, e falsă. Dar că încrederea într-un om, într-o persoană publică, într-o instituție, într-o valoare, se poate prăbuși, da, se poate. Băsescu avea 45% în mai 2010, era în stratosferă, în iunie avea sub 20% și acolo a rămas. Acum nu s-a întâmplat nimic. Iată ce spun datele, la capitolul direcție: iulie 33,9%, august 30,7%, septembrie, 27,5%”, a declarat Alin Teodorescu.

Cum a evoluat încrederea în guvernele României în ultimii 16 ani

IMAS a prezentat evoluția încrederii în Guvernele României din ultimii 16 ani. Astfel, în 2001, în primul trimestru al guvernării PSD 2000-2004, procentul românilor care apreciau că lucrurile în România mergeau într-o direcție bună se situa în jurul pragului de 40%, în ultima lună a primului trimestru nivelul de optimism exprimat de români fiind de 44.2%. 

Mai apoi, guvernarea Tăriceanu a debutat în 2005 în ianuarie 2005, fiind de 65%. Merită însă menționat că, totuși, următoarele două luni ale guvernării liberale au fost caracterizate de o tendință descendentă a gradului de optimism, acesta scăzând până la 48.4%, arată analiza IMAS. Conform sociologilor, guvernele care au generat cel mai mare grad de optimism în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă țara au fost cele conduse de Tăriceanu, în 2005, și de Ponta la începutul anului 2015, când 56,9% dintre români se declarau, în ianuarie, optimiști în legătură cu direcția în care merge țara, procentul scăzând la 46,5% în martie. 

Ambele situații au avut însă în comun faptul că schimbarea de guvern a coincis cu schimbarea președintelui României. Astfel, Guvernul Tăriceanu și-a început activitatea executivă la scurt timp după instalarea lui Traian Băsescu, în vreme ce Executivul Ponta IV a debutat după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, alegeri căștigate de Klaus Iohannis.

Executivul care și-a încheiat primul trimestru de mandat la cel mai scăzut nivel al optimismului față de direcția în care se îndreaptă țara a fost, în 2010, în plină criză economică, Guvernul Boc II, 12.4%. 

În ianuarie 2016, la începutul guvernării Cioloș, optimismul celor intervievaţi se situa la 36.8%, acesta având însă ulterior o tendință descendentă – 31.7% în februarie și 26.4% în martie. 

Marea surpriză o reprezintă, potrivit IMAS, scorurile electorale ale partidelor politice în septembrie 2017. La cât au ajuns PSD și PNL, unde se află USR după plecarea lui Nicușor Dan, dar și scorul pe care ALDE îl are după 10 luni de guvernare, aflați de la 22.30, în emisiunea „În fața ta”, la Digi24

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnul Pieleanu a prestat un joc murdar. A declanşat o nouă criză politică.
    • Like 0
    • @ Constantin
      John check icon
      Aș nuanța puțin. Dl. Pieleanu a fost pus de către Dl. Dragnea, să fabrice acele procente de popularitate scăzute, cu intenția de a-i băga premierului mortu’ - n casă. Ca și în cazul lui Grindeanu, când a devenit evident că acesta nu mai vrea să fie preș la picioarele lui Dragnea, a început lupta pentru debarcarea lui. Personal îl consider pe Dl. Dragnea cel mai periculos impostor politic al ultimilor ani, care e în stare să tragă la fund pentru interese personale meschine un întreg partid. Mă întreb, cât timp e nevoie pentru ca marele partid roșu să - și dea seama că are legat de gât o piatră de moară.
      • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Indicatorii economico-financiari, sociologici, educaționali și de sănătate arată că România s-a degradat masiv în perioadele Iohannis-Cîțu, Iohannic-Ciucă, Iohannis-Ciolacu (licheaua care lua lecții de economie în timp ce era premier, ne dă acum nouă lecții gratis). Dar mai există un semnal, la care sunt foarte atent: folosirea limbii române în mass-media. Deci, nu analizez cetățeni de pe stradă, ci persoane de la care te aștepți să auzi o română corectă.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Mizanplasul „pentru Pace” nu are nicio legătură cu instituțiile oficiale ale Statelor Unite. Dacă ne ducem, ne ducem la Trump, personal, persoană fizică, nu la SUA. Așa că, am putea la fel de bine să ne facem membri ai clubului de golf Trump din Mar-a-Lago, poate chiar ieșim mai ieftin. Pe de altă parte, scula asta „pentru Pace”, pe care Trump și-a făcut-o cadou singur, poate fi folosită pentru Război: când mai are o acțiune gen Venezuela, pentru care ar avea nevoie de aprobarea Congresului, Trump poate pretinde că a avut acordul în unanimitate al Consiliului Său...

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Femicid / sursa foto: Inquam Photos

​În timp ce Marea Britanie introduce în școli module despre respectul față de femei, România se confruntă cu o criză sistemică. Datele pentru anul 2025 (până în luna noiembrie) arată o realitate alarmantă: peste 50 de cazuri de femicid au fost confirmate, ceea ce înseamnă că, în medie, o femeie este ucisă în fiecare săptămână, de cele mai multe ori de către un partener sau fost partener.

Citește mai mult