Cât de tare ascultăm de FMI, când discutăm de reforma impozitului pe clădiri din OG16/2022

Foto: Inquam Photos / George Călin

Ordonanța 16/2022, deja celebră, având in vedere modificările variate din Codul fiscal, a intrat în vigoare de două săptămâni.

Multe prevederi „au pus pe jar” autoritățile locale sau firmele de constructii, în a aplica noile prevederi, existând în prezent mai mult un haos, decat o idee clară asupra ce este de făcut.

Legat de impozitul pe proprietate și de trimiterea la studiile de piață administrate de notari, persoane din cadrul autorităților locale spun că au avut recent discuții și întâlniri pe această temă (una chiar la Predeal) și că nu există nicio șansă ca trimiterea la studiile de piață să fie scoasă din OG16. Au fost chiar reprezentanți de la „centru” care le-au spus categoric acest lucru.

Un fel de descurcați-vă, pentru că noi nu schimbăm asta.

Pentru orice om rațional, este greu de înțeles cum argumentele care au fost transmise autorităților și de către UAT-uri și de către notari și de către evaluatori nu sunt măcar analizate, ci se răspunde - nu mai este nicio șansă de schimbare, iar ca argument final „de nezdruncinat” este faptul că și FMI ne-a spus acest lucru.

Oare este chiar așa? Ne-a recomandat FMI să utilizăm „grila notarilor”?

Poate că, la o privire superficială, unii ar răspunde afirmativ. Eu vă invit să ne uităm peste ce a spus FMI, și dacă instituția a făcut această recomandare.

În 29 iunie 2022, a fost publicat pe site-ul FMI raportul privind impozitele locale din România.

În prima parte a anului, o delegație a FMI a avut întâlniri prin zoom cu mai multe entități din România. Am facut parte din delegația ANEVAR care a discutat circa două ore cu reprezentanții Fondului. De fapt, cele scrise în raport despre ANEVAR sunt informații corecte.

Raportul pe care îl puteți studia la adresa de mai sus conține o mulțime de informații din alte țări, moduri de lucru diferite de la țară la țară, precum și informații pe care delegația le-a preluat de la noi, interlocutorii români. Și au avut zile întregi de discuții. Ce se regăsește în raport este ce au înțeles acești reprezentanți din discuțiile cu „ai noștri” (nu de putine ori contradictorii) și din documentele primite.

Accentul meu acum este pe o parte dintre recomandările FMI, și dacă a fost recomandată grila notarilor, ca sursă principală de informații de piață. Răspunsul meu categoric este NU și vă rog să analizați sumarul recomandărilor de la pagina 9 din raport, care nu conține nicio recomandare legată de utilizarea grilei notarilor.

Să nu confundăm prezentarea acestui document („grila notarilor”) și a altor informații în cuprinsul raportului, ca fiind o recomandare. Asemenea scoateri din context pot fi „fără număr”, dar nerelevante.

Recomandările sunt sintetizate la sfârșitul fiecărui capitol și sunt sumarizate la începutul raportului.

Așadar, nu se recomandă studiile notarilor. Ce se recomandă si consider că încă este timp pentru ajustările necesare:

Extinderea utilizării „valorii de piață”, atât pentru proprietățile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale.

Combinarea terenurilor și clădirilor rezidențiale și nerezidențiale aflate în aceeași proprietate, într-o singură unitate de proprietate.

În ceea ce privește proprietățile nerezidențiale, terenul și clădirile construite pe teren ar trebui evaluate la valoarea de piață, constituind o singură unitate imobiliară

Evaluările proprietăților nerezidențiale ar trebui efectuate la aceeași dată de evaluare.

Să se efectueze studii analitice pentru a calibra mai bine la piață tabelele de valori și coeficienții de ajustare conținuți în Codul fiscal

Scurte comentarii

Ideile de mai sus se referă la a elimina sistemul actual de impozitare separată a clădirilor și a terenului, fără de care nu se poate vorbi de o valoare de piață.

Data evaluării la clâdirile nerezidențiale să fie „aceeași” adică, de exemplu 31 decembrie 2022.

Calibrarea tabelelor cu valori se referă la tabelul din art 457 CF (înainte de OG16), care odată ajustat poate răspunde cerințelor unor valori de piață.

Pentru toate aceste recomandari, solutiile de implementare sunt simple si nu necesită eforturi deosebite. Am prezentat concret cum poate fi realizată această modificare în Situația 2 – pct (d) din analiza de aici.

Ce se recomandă și consider că este interesant de analizat pentru viitor:

Municipalitățile mai mari ar trebui să ia în considerare avantajele unui departament de evaluare intern.

Să se evalueze potențialul de a introduce o metodologie de stabilire a intervalelor de valori pentru impozitul pe proprietățile rezidențiale.

Să se ia în considerare opțiunea ca proprietarii de proprietăți rezidențiale din România să declare singuri intervalul în care consideră că le corespunde valoarea de piață a proprietății lor

Scurte comentarii

Temele de mai sus, ca simplu enunt, par destul de departe de realitățile curente de la noi. Merită analizate mai detaliat în viitor și să ajungem la o concluzie, cât sunt de adaptabile realităților din Romania si cât nu.

În concluzie, FMI nu ne-a recomandat grila notarilor, oricat de exhaustiv și salvator părea documentul. Deoarece chiar nu este.

Articol publicat inițial pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp