Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cât plătește la energia electrică un consumator „captiv” din București, față de unul din Teleorman

electricitate

(Foto: Guliver/Getty Images)

De la 1 iulie tarifele la energie electrică pentru populație au scăzut, în medie, cu 3,53%, a anunțat Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Reducerea va fi aplicată pe o perioadă de un an, respectiv între 1 iulie 2018 și 30 iunie 2019. Este vorba de consumatorii „captivi” în așa-numitul serviciu universal oferit de furnizorii de ultimă instanță (FUI).

Consumatorii de energie electrică își pot schimba furnizorul de energie electrică sau își pot renegocia contractul cu actuala companie de electricitate. Actuala legislație dă dreptul consumatorilor casnici să își schimbe furnizorul de energie la 21 de zile, chiar dacă respectivul contract a fost încheiat pe 12 luni, 24 de luni sau doar până la sfârșitul anului în curs. Pentru schimbarea furnizorului ar fi ideal ca un utilizator rezidențial să nu aibă restanțe la plata facturilor. 

În cazul în care doresc să facă portarea la alt furnizor – fapt care nu presupune întreruperea alimentării cu energie electrică, nici drumuri în plus și nici vreun cost suplimentar sau schimbarea contorului, dimpotrivă poate aduce la pachet alte beneficii - consumatorii rezidențiali pot consulta comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE.

Recomandarea oficialilor din cadrul reglementatorului în domeniul energiei este ca decizia portării să nu fie luată doar pe baza datelor din comparatorul de tarife, ci mai întâi să fie facută o verificare a informațiilor direct la compania pe care o aleg. Și asta pentru că au fost și cazuri în care datele afișate erau eronate sau nu erau actualizate. De exemplu, în prezent, în dreptul ofertelor unor companii apar, în comparatorul de prețuri, date de valabilitate a ofertei precum mai 2017, august 2017 sau .....ianuarie 1970.

(clic pe imagine pentru a o mări)

Un milion de gospodării au ales în 2017 o companie de pe piața concurențială de energie

Cea mai mare parte a populației nu și-a schimbat furnizorul de energie electrică, deşi putea să schimbe contractul şi/sau furnizorul şi să treacă pe piaţa concurenţială. Peste un milion din cele opt milioane de familii din România au trecut anul trecut la alt furnizor de energie electrică. Restul au rămas „captivi”, cu contracte la aceiaşi patru mari furnizori, în regim de ultimă instanţă, Enel, CEZ, E.On şi Electrica.

Prețurile diferă de la o companie la alta. De exemplu, un consumator casnic din București, client al Enel Energie Muntenia SA, care consumă anual între 1.000 și 2.500 kWh, pe o rețea de joasă tensiune, va plăti 0,5722 lei pe kWh, preț final cu TVA, care include și reducerea de tarif aplicată de la 1 iulie.

(clic pe imagine pentru a o mări)

Dacă ar opta pentru Tinmar, de exemplu, consumatorul ar plăti 0,4959 lei pe kWh, sau 0,5090 lei pe kWh dacă s-ar porta la RCS&RDS și 0,5268 lei pe kWh dacă și-ar renegocia contractul la Enel Energie Muntenia SA și ar opta pentru pachetul „Enel Fix Online”.

Un consumator casnic din Teleorman, client al CEZ Vânzare SA, care consumă de asemenea anual între 1.000 și 2.500 de kWh, pe o rețea de joasă tensiune, plătește acum 0,6539 lei pe kWh, conform comparatorului de prețuri de la ANRE.

Dacă acesta s-ar porta gratuit la Tinmar Energy ar achita 0,5280 lei pe kWh, iar la RDS&RCS – 0,5411 lei pe kWh. Dacă același consumator și-ar renegocia contractul cu CEZ Vânzare SA, el va plăti 0,5804 lei pe kWh, cu 11,24% mai puțin decât acum, în calitate de consumator „captiv”.

De la 1 ianuarie 2018, piaţa de electricitate este complet liberalizată. Consumatorii rezidențiali care și-au schimbat anul trecut furnizorul de energie, trecând pe piața concurențială, au beneficiat de un preț mediu de 36-37 de bani pentru un KWh, cu 20% mai mic decât în sistemul reglementat, arată datele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Lista furnizorilor de energie electrică din piața cu amănuntul poate fi consultată pe pagina de internet a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei - www.anre.ro -, sectiunea Info consumatori, rubricile Operatori economici/Energie electrică/Furnizare către consumatori.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult