Da! Ne asumăm riscuri când mergem cu ei la metrou sau pe stradă. (Foto: Călin Sofonea)

România, față în față cu un potențial „Plan Marshall”. ( Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)

Unele se văd, altele nu. Pe unele cicatrici poți să le acoperi cu haine, cu tatuaje sau cu povești. Altele rămân la vedere și înveți să trăiești cu ele. Cele care nu se văd, dor chiar și după ce ai trecut învingător prin traumă.

Atunci când un avion se prăbușește, se întâmplă rareori ca incidentul aviatic să aibă o singură cauză. În cazul economiei noastre, care este în declin e un cumul de factori. Sunt erori umane grave comise de guvernanți, suprapuse pe contextul internațional dificil (epidemie de COVID-19 > criză energetică > război la graniță cu Rusia care a invadat Ucraina > acutizarea crizei energetice > inflație). Mai sunt puține zile până la alegeri și niciun candidat nu vorbește deloc despre ce ne așteaptă și ce strategie de zbor are. (Foto: Profimedia Images)

Vom aduce în atenție mai întâi două cauze mai generale și apoi, din aproape în aproape, vom ajunge la acele cauze mai specifice care explică de ce nu se întâmplă lucrurile în domeniul achizițiilor publice așa de repede pe cum ne-am dori cu toții. (Foto: Vlad Ispas / Alamy / Alamy / Profimedia)

Pe 15 iunie, George Simion, liderul partidului AUR, și-a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale din partea formațiunii pe care o conduce, într-un eveniment organizat de partid la Arenele Romane din București. După acel moment, țara a început să fie împânzită de panouri electorale cu planul său politic. Se promit un milion de locuinţe la un „preţ total de 35 de mii de euro”, tăierea tuturor dobânzile la creditele românilor și „tăierea fără milă din taxele statului pe salariul oamenilor”. În nicio declarație publică George Simion nu a argumentat economic cum va reuși să ofere realizeze ceea ce promite, dar și cum poate face acest lucru din poziția de președinte al statului. Economiștii cu care Republica a stat de vorbă au indicat faptul că propunerile liderului AUR nu pot fi realizate, pentru că nu au coerență economică. Foto Inquam Photos / George Călin

Într-o Românie în care profesorii se plâng că elevii nu mai citesc, soluția pentru a rezolva această lipsă de interes ar putea veni de la ideea avută de cele două tinere specialiste în PR: Roxana Chintbrauner și Mădălina Cristea.

Ai avut vreodată o idee de business, dar nu ai știut dacă ar funcționa și ți-a fost teamă să-ți investești toate economiile în ea? Acum o poți testa înainte de a o lansa oficial, să vezi cum prinde la public și în plus poți obține și finanțare pentru ea, cu condiția să îi răsplătești pe cei ce te sprijină.

Un exemplu care ne arată că o parte din politicieni nu înțeleg întotdeauna în ce lume trăiesc este denumirea dată vacanței școlare din februarie. Ea este cunoscută și sub numele de „vacanță de schi”.

Una din cele mai mari provocări urbanistice este să transformi un oraș dominat de mașini într-un oraș prietenos cu oamenii și care are în centrul său cetățeanul. Cum ar fi să ai în orașul tău mai multe parcuri și iazuri? Ei bine, în capitala daneză Copenhaga, opțiunile sunt foarte numeroase. Oamenii pot schia, spre exemplu, pe acoperișul unei centrale electrice, pot urca în vârful unei parcări cu mai multe etaje și pot înota într-o serie de bazine cu apă curată din portul principal. Toată această concentrare de spații publice nu este o coincidență, scrie Politico Europe, ci rezultatul unei planificări urbane care datează din 2009. Într-un interviu pentru Republica, urbanistul român Samuel Stancu declară că transformarea unui oraș dominat de mașini într-unul prietenos cu oamenii nu este deloc un proces ușor, dar începe întotdeauna cu o regândire a priorităților, cu o schimbare de paradigmă la nivel de mindset /de atitudine. Foto: CopenHill Urban Mountain / Facebook