Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Căutarea cauzelor inflației în „tiparnița de lei ” este pierdere de timp

BNR

Ideea că masa monetară a crescut în trei ani cu 100 de miliarde de lei, stârnind „saltul inflaționist din octombrie”, nu stă în picioare. Înainte de a dezvolta subiectul, invoc o butadă care a făcut epocă în istoria economiei: „A afirma că inflația este un fenomen monetar este totuna cu a susține că o crimă săvârșită prin împușcare este un fenomen balistic”.

Suma de 100 de miliarde de lei, cu care ar fi crescut masa monetară din decembrie 2014 până în septembrie 2017, e scoasă din burtă. Dovada o furnizează registrul indicatorilor monetari. Oricine poate să vadă, consultându-l, că masa monetară este împărțită în trei mari componente: M 1 – masa monetară în sens restrâns; M 2 - masa monetară intermediară; și M3 – masa monetară în sens larg. Or, în niciuna dintre aceste trei componente nu se regăsește o creștere de 100 de miliarde de lei. În M 2, creșterea este de 71 de miliarde, la care se adaugă câteva milioane (nu miliarde !) din M 3. O creștere oarecum apropiată de cea invocată o găsim în M 1: 80 de miliarde de lei. Dacă la această creștere se face referire, înseamnă că a fost operată o rotunjire în stil mare, de nu mai puțin de 20 de miliarde de lei.

De remarcat că această creștere, din M 1, se împarte în două mari subcomponente: 1) creșterea numerarului în circulație – 20 de miliarde de lei; și creșterea conturilor curente – 60 de miliarde de lei. Se reflectă cumva, în aceste creșteri, o scăpare din frâu a „tiparniței de lei” ? Să analizăm. În cei trei ani puși în discuție – 2015,2016 și 2017 – într-o „țară a numerarului”, cu numărul cel mai mic de carduri la un milion de locuitori din toată Uniunea Europeană, în condițiile în care în buzunarele populației au ajuns mulți bani pe de o parte din reducerile accentuate ale taxei pe valoarea adăugată, iar pe de altă parte din creșterile de salarii și de pensii deja operate, un spor de numerar de 20 de miliarde de lei este rezonabil. În același timp, creșterea cu 60 de miliarde de lei a sumelor din conturile curente este nu doar rezonabilă, ci și eficientă sub aspect economic. Aici sunt rezervele companiilor, din care fac plăți „în văzul lumii”, prin bănci. Și sunt rezervele acelei părți a populației care învață treptat să se despartă de numerar și face depozite în conturi curente, din care sunt plătite, tot prin bănci, facturile la lumină,la gaze, la apă,la telefoane și la alte numeroase servicii. Economisirile populației și ale companiilor, banii albi pentru zile negre, le regăsim într-o altă componentă a masei monetare, în M 2.

Gândul, aruncat în spațiul public, că inflația și-ar fi scos din nou colții începând din octombrie, stimulată de creșterea masei monetare, e alimentat de lecturi din cărțile vechi. Și, desigur, depășite. De multă vreme tot adunăm dovezi, din practica vieții economice, că inflația noastră, fie când zăpăcea economia și populația cu rate de 300 la sută, de 200 la sută sau de 150 la sută, fie când coborâse la 7 la sută, dar era încă la nivelul cel mai de sus din Uniunea Europeană, nu era nicidecum un fenomen monetar, ci unul structural. O ținea acolo, sus, încetineala cu care se făceau reformele structurale. Dovada cea mai tare, imbatabilă, a venit tocmai în acești trei ani de care se face atâta caz în dezbateri publice. Din decembrie 2014 și până în decembrie 2016, timp de doi ani, masa monetară și inflația s-au înscris pe două curbe diferite, care au mers în sensuri diametral opuse. În timp ce masa monetară a crescut moderat, așa cum am arătat într-un alt paragraf, și constant totodată, contribuind la creșterea economică, inflația și-a pierdut de tot suflul. Inflația nu doar că a scăzut până la niveluri egale cu ratele din Zona Euro, dar s-a mișcat de la plus la minus, 2015 și 2016 fiind ani cu inflație negativă. Prețurile au scăzut sub zero iar populația, în magazine, cu aceiași bani cumpăra mai multe bunuri și servicii, banii în plus ce intrau în buzunare putând fi economisiți. În acest sens vorbesc cifrele și nu opiniile, care deseori sunt subiective.

Așa s-au mișcat prețurile în 2015 și în 2016: coborând sub nivelul zero. Populația și-a mai tras sufletul, a dat drumul la curea și a mai recuperat ceva din deficitul de bunăstare ce s-a adâncit semnificativ pe coama crizei. Grosul recuperării, care nu mai poate întârzia prea mult, va veni însă numai pe valul unor reforme structurale profunde și al creșterii economice sustenabile.

 Bineînțeles, populația nu se bucură de schimbarea de macaz intervenită în 2017. Faptul că timpul însorit al prețurilor de consum, care au scăzut doi ani la rând, nu avea cum să dureze prea mult, inflația recăpătându-și semnul plus începând din ianuarie, nu a fost deloc bine primit. Deși, de fapt, din ianuarie și până în septembrie, inflația s-a normalizat, în sensul că a urcat,lună de lună, către rata anualizată de 2 la sută, considerată optimă în toată lumea. Pentru că a menține în continuare inflația sub 2 la sută ori chiar negativă, cu prețuri de consum în scădere, ar fi loviți producătorii. În consecință, producția ar scădea, magazinele s-ar trezi cu rafturi care se golesc iar populația cu bani în buzunare care își pierd valoarea, pentru că n-ar avea cum să fie cheltuiți. Lecția asta am învățat-o bine în anii 1980, când nici mita nu mai era acceptată în lei.

Iată însă că inflația, înscriindu-se pe o curbă crescătoare, nu s-a oprit din urcuș după ce a atins nivelul de 2 la sută. A continuat să urce dincolo de nivelul socotit optim, până la 2,6 la sută în octombrie, și probabil va mai urca. După care va coborî spre 2 la sută.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Cresterea masei monetare trebuie vazuta ca un bulgare care porneste sau nu avalansa, adica efectul depinde de conditiile externe. Acelasi lucru e valabil pentru momentul raspunsului economiei la acest stimul.
    Cineva spune ca se vad efecte ca si cum ar fi fost injectate 100 de miliarde in piata la care Vasilescu spune ca sunt doar 80... Astia ne cred prosti pe toti...
    • Like 0
  • Domnule Vasilescu, va cred.
    Din multe motive.
    In primul rand, acuzatia adusa -pe linga faptul ca este exagerata, dupa cum ati dovedit- nu precizeaza care e cuantumul normal al masei monetare. Lipsind etalonul normalitatii, acuzatia este goala de continut.
    Totusi, exista multe probleme in lumea bancara romaneasca -pardon, din Romania, caci bancile nu prea sunt romanesti-, care ma bulverseaza si carora nu le pot gasi explicatii.
    1.In primul rind, dobinzile la depozitele si conturile populatiei au scazut la cote ridicole. 0,2;0,3.... exceptional, daca depaseseti 50.000lei, 1%. In coditiile in care bancile te crediteaza cu o dobinda de 4% si peste. In toata UE se intimpla asta? Sau doar la noi? De ce? De ce li se da voie bancilor sa aibe o asemenea atitudine?
    2. In Codul fiscal, statul fixeaza un venit minim, anual, care nu este impozitat. (Nu stiu exact... 20-30.000E. Dvs. stiti mai bine. Sau ar trebui sa stiti.) De ce legea care permite impozitarea dobanzilor bancare nu respecta acest prag? De ce ne sunt impozitate si dobinzi de cativa lei(euro,USD) pe an? Se poate sa existe legi care nu respecta Codul fiscal si nimeni sa nu sesizeze nimic? De ce?
    3. De ce bancile nu trec toate taxele pe care le percep de pe un cont sau depozit al populatiei, in contractul initial? Si de ce nu se notifica deponentul, cand apare o modificare a acestor taxe? (Sa nu mai vorbim de aceste taxe impuse unilatertal, cand le dai banii tai sa-i fructifice... Moral, sunt jalnici.)
    4. De ce statul isi incaseaza impozitul pe dobinda ( chiar daca e o dobinda ridicola -si asta la depozite de mii de dolari-) inainte ca banca sa-si ridice taxele? Impozitul vine pe castig, care se obtine dupa scaderea taxelor din intregul venit. Cum poate exista o lege atit de gresita? Si functioneaza nestinjenita de ani de zile. (Eu am descoperit-o intimplator. Avind un litigiu cu o banca, mi s-a prezentat socoteala defalcat. Desfasurata. Altfel nu stiam nici eu. Cei care stiu, nu zic nimic de la asoptarea legii. Desi procedura e total gresita. De ce?)
    Sper ca veti medita la aceste probleme si veti veni cu un raspuns public.
    In ce priveste acest articol, nu uitati ca multi romani depoziteaza economiile in "valuta", tocmai pentru a evita devalorizarile subiective si imprevizibile de la noi.
    Respect, domnule Vasilescu.
    Sa de Dumnezeu sa citim numai de bine!
    • Like 0
  • florin check icon
    Apai ne ametisi un pic. Totusi eu unul nu pot sa uit cum in anii '90 ati dat cu leul de pamant pana au falimentat toate bancile romanesti. Bulgarii care au marait si ei un pic prin '99 au avut o inflatie imensa in doar 2 saptamani. Eu nu va banuiesc de nepricepere ci de rea-credinta. Ceausila domni 24 de ani, voi 28 parca ati fi vesnici. Acu' ceva timp dadu si fostul guvernator dinaintea voastra un interviu si spunea ca dupa ce ati venit voi creditarea intreprinderilor a scazut la 30%, Deci tot voi ati dat de pamant cu economia iar acum suntem slugi la vestici. Unii au plecat in surghiun sa slugareasca, altii isi storc creierii pe aici sa se incadreze in ''death-line''. Prefacutilor!
    • Like 0
  • Domnule Vasilescu, chiar mi-era dor de dvs. si de explicatiile dvs.! Credeam ca va "cenzureaza" astia de la Partid :)...I-ati trimis si lui Dragnea o copie? Macar concluzia asta: "Grosul recuperării, care nu mai poate întârzia prea mult, va veni însă numai pe valul unor reforme structurale profunde și al creșterii economice sustenabile." Daca PSD a gasit in "tiparnita" de bani "vinovatul" pentru inflatie, inseamna ca "tiparnita" este la "Statul paralel"? Sau doar sunt ei "paraleli" cu economia reala?
    • Like 1
  • Păi, domnule Vasilescu, cum să vă zic mai gentil, dacă tot aveți dovezi, de ce nu combateți inepțiile care vi se pun în cîrcă de niște neaveniți? De ce vă rezumați să scrieți un articol pe Republica unde, oricum, pe fond, cititorii sunt în mare parte de acord cu ceea ce spuneți mai sus. Nu aveți un purtător de cuvînt care să demonteze prostiile domnului Tudose? Sau aveți o jenă în a fi vocali împotriva Guvernului? Mormăitul presărat cu glumițe și ironii ale domnului Isărescu sunt total inofensive.
    • Like 2
    • @ Robert Steiner
      Ionel check icon
      De regula nu imi permit sa comentez decatmaterialele scrise , insa, cu tot respectul ptdvs, dl Vasilescu nu se rezuma doar la Republica, scrie articole si pe alte publicatii tiparite sau on line. Si scrie foarte bine la experienta dansului. Le gasiti cu siguranta pe net
      • Like 0
  • Nu sunt economist, dar incerc sa-mi folosesc capul. Articolul are iz de manipulare.
    Tiparirea de bani se poate face si fara marirea masei monetare. Banca centrala poate vinde moneda noua bancilor comerciale, iar ele platesc in bani din cont. Banca centala distruge banii scripturali primiti odata cu punerea in circulatie a banilor proaspat tipariti. Astfel masa monetara ramane constanta.
    Cat despre banii scripturali (suma tuturor soldurilor din toate conturile) ea se regleaza prin rata la credite. Cei care incaseaza (li se mareste soldul) primesc bani de la cineva caruia ii scade soldul, deci masa monetara e constanta. Doar prin credite noi ea poate creste.
    Cat despre faza cu rafturile goale din anii '80, asta s-a intamplat pentu ca preturile erau fixate artificial. In economia de piata daca nu sunt produse si sunt bani, atunci pretul creste si producatorilor le va fi din nou profitabil sa creeze produsul respectiv. Aaa, o parte din cumparatori nu si-l vor mai permite, asta e alta socoteala. Acolo e semnul slabiciunii economice. Creind mai multi bani ca sa le dam si celor care nu isi permit sa cumpere distruge producatorii, pentru ca banii incasati isi pierd valoarea.
    Va rog sa ma corectati daca gresesc.
    • Like 0
    • @ Gabriel Banarie
      Gabriel check icon
      Eu cred ca gresiti amarnic, in mai toate punctele expuse, dar cum nici eu nu sunt economist ma opresc in a aduce argumente.
      Ce nu inteleg este, ce vreti sa spuneti? ca ne manipuleaza Vasilescu? asta ar trebui sa insemne ca afimatia din titlu e pe dos? ma scuzati dar daca asta spuneti, nu asta reiese din comentariul dvs. nu sunt carcotas ci vreau sa zic ca pe langa parerea autorului, o parere alternativa si argumentata ar prinde bine, dar nu inteleg ce sustineti. singurul lucru care pare sa aiba treaba cu articolul este afirmatia dvs: Creind mai multi bani ca sa le dam si celor care nu isi permit sa cumpere distruge producatorii, pentru ca banii incasati isi pierd valoarea.
      Nu, nu sta in picioare aceasta afirmatie si va puteti uita la euro sau la alte monezi: s-au tiparit enorm in ultimii ani si nu si-au pierdut valoarea. altceva face banii sa se devalorizeze... dar poate nu am inteles eu argumentele dvs...
      • Like 0
    • @ Gabriel
      Da, asta vreau sa spun: afirmatia din titlu e doar partial adevarata.
      Rolul bancii centrale e sa administreze masa monetara prin politica de dobanzi si emisia de moneda.
      Deci e posibil ca cei care controleaza banca centrala sa actioneze cu buna credinta sau nu.
      Eu nu am spus ca masa monetara nu trebuie crescuta sub nicio forma. M-ati inteles gresit. Masa monetara trebuie corelata cu marimea economiei. Distrugi producatorii daca maresti masa monetara mult mai repede decat pot se pot ei dezvolta.
      Euro se devalorizeaza in valoare absoluta. Doar ca se devalorizeaza mai putin decat leul.
      Imaginati-va un scenariu din epoca de piatra unde singura moneda e aurul gasit pe malul raului.
      Pe masura ce se dezvolta comunitatea (mai multi oameni care pescuiesc, vaneaza si fac unelte, si cu o eficienta mai buna) pretul in aur al lucrurilor "tranzactionate" in comunitate scade pentru ca sunt mai multe lucruri disponibile, dar cantitatea de "moneda" ramane constanta. Daca bastinasii gasesc mai mult aur pe malul raului, preturile cresc, iar cei care aveau deja aur stocat sunt dintr-o data mai saraci.
      In timp, daca ritmul de gasire al aurului este egal cu ritmul de dezvoltare al "economiei" locale, preturile raman constante.
      Acum imaginati-va ca vine un extraterestru si imparte gratuit (noaptea, pe furis) o tona de aur celor mai lenesi membri ai comunitatii (care nu aveau aproape nimic pana atunci), iar restul comunitatii nu are habar de treaba asta...
      • Like 0
    • @ Gabriel Banarie
      Gabriel check icon
      ok, nu se intelegea asta din primul comentariu. am inteles ce spuneti dar nu va impartasesc ideile. consider ca exemplul cu epoca de piatra este prea abstract. de asemeni, in exemplul cu euro, conteaza cata moneda s-a tiparit vs cata inflatie a generat asta. acest araport este extrem de mic, deci chiar nu sta in picioare afirmatia (nici macar partial) ca tiparirea de moneda e cauzatoare de inflatie. mai mult, se poate vedea in economia noastra, pe leu: s-a tiparit moneda dar banii sunt tot mai scumpi (vezi robor). asta inseamna, inca odata, ca alte mecanisme contribuie semnifictaiv mai mult la inflatie si nu tiparirea de moneda. si eu cred ca asta a vrut sa spuna vasilescu, nicidecum sa manipuleze cei cativa cititori ai republica. argumentele dvs sunt de natura tehnica, dar nu chiar aplicabile in realitatea noastra. de exemplu comunitatea IT din ro a crescut semnificativ in ultimii ani (pescarii si vanatorii din exemplu dvs), si pretul lucrurilor tranzactionate in aceasta comunictate nu a scazut asa cum spuneti ca ar fi normal. din contra, a crescut pretul cu care se vand serviciile IT. mai mult, sunt firme din domeniiu care afirma ca odata cu revolutia fiscala, pentru a mentine net-ul, vor adauga costurile suplimentare cu salariile in pretul de facturare al serviciilor. adica mai este loc de crestere al preturilor din acest domeniu. evident ca exista si domenii unde acest exemplu nu sta in picioare, dar devine clar ca exemplul dvs nu e general valabil, adica nu se poate lua de bun faptul ca banii aruncati in piata duc automat la inflatie. daca odata cu acesti bani (chiar daca ii primesc cei mai lenesi - nu am reusit sa identific cine sunt lensii la care va referiti in societatea de astazi) se diversifica cheltuielile (nu cumpara oamenii doar unelte ci incep sa manance la restaurant, adica sa nu mai pescuiasca), atunci efectul nu e de inflatie, ci de crestere economica.
      daca pt dvs lenesii sunt functionarii publici (pe motiv ca ar avea o productivitate scazuta), atunci am doua remarci: 1 - cu scaderea de tva nu doar ei au primit bani in plus, ci toata societatea, atat persoanele cat si societatile (adica au avut loc de ceva investitii) - asta cred eu ca e principalul motiv al cresterii economice de astazi, faptul ca a existat un moment de respiro pentru firme, ramse brusc cu ceva bani, care le-au permis diversificari de servicii. 2 - unii dintre functionari chiar aveau nevoie de ceva mai mult in plus, pentru ca in timp de la ei s-a tot luat, putin cate putin pana au fost afectate sisteme intregi: ma refer aici la sanatate si la invatamant.
      multumesc pentru dezbatere, prinde bine un exercitiu de gandire din cand in cand!
      • Like 0


Îți recomandăm

Denis Grigorescu

„Aş fi înţeles gestul dacă pe parcursul mandatelor doamnelor Dăncilă şi Carmen Dan România ar fi atras investiţii străine de zeci de miliarde de euro, salariul minim net ar fi fost de 1.000 de euro şi România n-ar mai fi avut nicio locuinţă cu toaletă în fundul curţii. Dar aşa, gestul mi s-a părut unul nepotrivit, şi asta ca să folosesc un eufemism”, spune Denis Grigorescu. (Foto: Captură ecran Recorder.ro)

Citește mai mult

Carmen Dan Centenar

Ca și cum urgia nu ar fi fost totală, o fetiță de trei ani (trei ani!!!) a fost pusă să stea în cap pe caldarâm dinaintea unei purtătoare de telefon mobil. De ce nici un profesor, educator sau învățător n-a crâcnit în fața acestui abuz demn de Coreea de Nord? Cum a putut înghiți inspectoratul școlar așa ceva? V-a plăcut, tovarăși, recunoașteți că v-a plăcut! (Foto: George Călin/Inquam Photos)

Citește mai mult

Medici chirurgi

„Trebuie să schimbi toată infrastructura, numai cu salariul nu merge. Mie mi-e frică de această acțiune de a crește salariul, toate părțile celelalte, infrastructura și alte calități de care avem nevoie în sistemul de stat vor suferi și vor fi salarii mai mari, mentalitate neschimbată a medicilor, ciubucurile vor rămâne în continuare”, crede Wargha Enayati, cardiologul care a fondat rețeaua Regina Maria. (Foto: Guliver Getty Images)

Citește mai mult