Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cazul Bodnariu, prin ochii norvegianului Steinar Lone: „Din secolul 19, noi nu ne mai batem nici câinii”

Steinar Lone este singurul traducător de literatură română din Norvegia. A învățat limba română în facultate și a petrecut un an în România în anii comunismului, timp suficient cât să aibă dosar la Securitate – însemnări puerile scrise de șoferul de atunci al Ambasadei care informa autoritățile comuniste despre drumurile și întâlnirile avute de cetățeanul străin. 

A tradus în norvegiană cărți semnate de Camil Petrescu, Gellu Naum, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu și a fost distins fost distins în 2009 cu Premiul Criticilor Norvegieni pentru Literatură pe anul 2008, pentru traducerea romanului Orbitor. Aripa stângă, de Mircea Cărtărescu.

Într-un interviu pentru Republica.ro, Steinar Lone vorbește despre cum se vede protecția copilului din Norvegia, în mijlocul scandalului Bodnariu. „Nici părinții mei, nici eu nu am primit niciodată o pedeapsă fizică. Bunicul meu din partea tatălui s-a născut în anul 1875, iar bunica, în 1877, și ei nu au pedepsit niciodată copiii fizic”, spune acesta. Îl întreb cum s-a ajuns la această filosofie de creștere a copilului în Norvegia. „Eu mă întreb de unde vine această violență împotriva copiilor, mai ales în Balcani”, răspunde.

Ce cred norvegienii despre pedepsirea fizică a copiilor?

Mi-am dat seama acum, când m-am gândit, că nici părinții mei, nici eu nu am primit niciodată o pedeapsă fizică. Bunicul meu din partea tatălui s-a născut în anul 1875, iar bunica, în 1877, și ei nu au pedepsit niciodată copiii fizic. Amenințarea cea mai grea pe vremea bunicilor era că „o să te trimit cu o bandă de oameni fără casă” sau „o să te trimit cu porcii”. Bunicul din partea mamei era băiat de fermier, țăran, avea o gospodărie destul de mare. Nu aveam conace în Norvegia, am fost întotdeauna mult mai egalitari. Nici mama mea nu a fost niciodată pedepsită fizic.

Când erați copil, cum se purtau părinții dvs?

Nu cred că am fost pedepsit aproape niciodată, nu-mi aduc aminte. Mi s-a spus că voi fi trimis la culcare foarte devreme, dacă nu sunt cuminte. Dar a fost doar o amenințare. Nu s-a întâmplat niciodată.

Foto: Mihai Cucu, ICR

De unde vine cultural filosofia aceasta de creșterea copilului în Norvegia?

Nu știu de unde vine această atitudine față de creșterea copiilor în Norvegia. Dar eu mă întreb de unde vine această violență împotriva copiilor, mai ales în Balcani. Bate la ochi în Norvegia, e mult prea multă violență. Cred că Norvegia este un colț foarte liniștit al Europei, a fost o țară săracă, nu prea am avut nici nobilime, nu am avut conace, nu am avut boieri. Și, poate, de aceea, o țară mai egalitară a dezvoltat această atitudine. 

Vineri, o să vorbesc la Ambasada României la Oslo despre poetul național Mihai Eminescu și o să fac o comparație cu poetul nostru național, Henrik Wergeland, care s-a născut în 1813. Am găsit o poezie, „Câinele”, în care spune: „Pe câine nu-l voi bate, nu, Ci-l voi mângâia tot lin, Să miște coada fericit, Să-mi fie prieten bun. Astfel de prietenie vreau”. Deja în secolul al 19-lea, foarte devreme, nici nu mai băteau câinii. Bineînțeles că au existat și încă există etnici norvegieni, care bat câinii, bat copiii.

Cât de frecvente sunt aceste cazuri?

Cred că cei mai mulți copiii luați din familiile norvegiene sunt copii de alcoolici și de drogați. În primul rând, cazurile nu ajung în ziare, pentru că este vorba despre viața privată. A fost aici, unde locuiesc eu, la sud de Oslo, chiar ieri o familie, o mamă și un tată, care s-au plâns pe prima pagină că li s-a luat bebelușul. Numai că bebelușul era grav bolnav, nu avea rinichi deloc și s-au gândit că poate nu va supraviețui. Iar Protecția Copilului a avut teamă că părinții se vor gândi că este mai bine ca copilul să moară. Dar am avut numai versiunea familiei.


A venit Protecția Copilului, cu un copil de doi-trei ani, părinții erau drogați. Când a văzut mâncare pe masă a înfulecat cât a putut și apoi a ținut mâncarea în gură pentru mai târziu, pentru că nu știa când va veni următoarea masă. Și când i-am vizitat eu, copilul era în brațele tatălui îngrijitor și a surâs cu un mare surâs și a mâncat ca toată lumea

Ca de obicei, Protecția Copilului nu se poate pronunța, dar este foarte rar să ia copiii, cred că în 95% din cazurile în care este implicată protecția copilului, se duc acasă, au un dialog cu părinții. „Aveți o problemă cu copilul, vă putem ajuta, faceți așa și așa. Dacă e prea greu, copilul poate fi dus în altă parte pentru un weekend.” Așa se rezolvă majoritatea cazurilor, fără să fie luați copiii. 

Am o colegă, care e traducătoare, care avea doi copii, băieți, care se comportau într-un fel foarte special, iar părinții nu știau ce să facă. Și s-au dus ei la Barnevernet și Barnevernet a venit cu un psiholog și a spus „faceți așa și așa și s-a rezolvat”. Psihologii sunt implicați imediat. Ei vin acasă, ei fac ancheta socială. O să vă mai povestesc o întâmplare, despre cineva din familia socrilor mei. Acum zece ani, s-au oferit să devină familie de îngrijire pentru cazuri de urgență. Și a venit Protecția Copilului, cu un copil de doi-trei ani, părinții erau drogați, iar copilul nu mânca precum toată lumea. Când a văzut mâncare pe masă a înfulecat cât a putut și apoi a ținut mâncarea în gură pentru mai târziu, pentru că copilul nu știa când va veni următoarea masă. Și când i-am vizitat eu, copilul era în brațele tatălui îngrijitor și a surâs cu un mare surâs și a mâncat ca toată lumea

Cum se poartă părinții norvegieni cu copiii lor?

Am un frate care are doi băieți, care acum sunt mari. El le explica, dacă făceau vreo criză. „Ai dreptul să fii supărat, dar când ești supărat, nimeni nu vrea să fie cu tine”. Dacă vorbești cu el, copilul înțelege. Bineînțeles că ziarele norvegiene sunt pline de sfaturi mai mult sau mai puțin științifice ale psihologilor despre creșterea copiilor.

Dacă ți-a lovit copilul o singură dată, nu îți va fi luat copilul, nu vei ajunge în închisoare. Dacă insiști că „e copilul meu, fac ce vreau”, atunci e altceva.

Dacă școlile din Norvegia suspectează că există acasă un abuz la adresa copilului informează protecția copilului. Ce se întâmplă mai apoi?

Vine Barnevernet (Protecția Copilului), mai au un interviu cu profesorul care a transmis suspiciunea, se duc acasă, fac o cercetare, fac un interviu. Dar sunt psihologi nu doar pentru copii, ci și pentru adulți. Ei încearcă întotdeauna un dialog. Și, bineînțeles, că dacă este o familie din altă țară, cineva foarte strict, care le spune „să nu vă amestecați în treburile mele”, poate merge într-o direcție greșită. Dar ei sunt psihologi și, cum v-am spus, 95% din cazuri se rezolvă acolo. „Dar știi că nu ai voie să îți bați copilul”. „Dar e așa de mofturos...” „Dar încearcă să faci așa și așa”. Dacă ți-ai lovit copilul o singură dată, nu îți va fi luat copilul, nu vei ajunge în închisoare. Dacă insiști că „e copilul meu, fac ce vreau”, atunci e altceva.

Care este atitudinea norvegienilor față Protecția Copilului?

Este o încredere foarte mare, dar acum există un lobby foarte strident împotriva Barnavernet, cu aceste teorii conspiraționiste. Dar toate aceste teorii sunt sprijiite de foarte puțini. Iar acest domn Marius Reikerås, prezentat între altele la Mediafax ca avocat al familiei Bodnariu, susține aceste teorii. El și-a pierdut însă licența de avocat în urmă cu șase ani.

Ciudat este ceea ce s-a întâmplat aici e că familia Bodnariu, probabil cu un tată foarte strict și autoritar, nu s-a dus la Asociația Penticostalilor din Norvegia deloc. Dar, în asociație cu acest lobby conspiraționist și cu penticostali din România si SUA, au făcut aceste manifestații ciudate. Am auzit că peste două săptămâni va veni o delegație din Parlamentul României să ceară socoteală norvegienilor. Ceea ce este un gest foarte delicat din punct de vedere diplomatic. În Norvegia instituția Protecția Copilului e independentă. Niciun primar, nici parlamentul, nici guvernul nu pot interveni în niciun caz. Instituțiile sunt independente. Dar se poate merge la tribunal, chiar până la CEDO.

În presa străină, au apărut acuzații ale mai multor familii de imigranți care spun că Protecția Copilului din Norvegia vine în familii și ia copiii pe baza unor motive cel puțin discutabile. Că ia foarte ușor copiii din familii.

Din câte știu eu nu este așa, dar Protecția Copilului nu poate divulga detalii din aceste cazuri. Dacă peste 20 de ani unei persoane i se spune că „ai fost luat din familie pentru cutare și cutare motiv”, nu este bine. Dacă o familie prezintă public documentele scrise, bine, dar nu știi dacă sunt toate documentele. Dacă nu le au, atunci ei pot inventa. Se pare ca domnul Bodnariu a spus că este o persecuție religioasă, dar nu poate fi adevarat. Avem foarte multe școli confesionale în Norvegia, 100-130 de școli confesionale creștine, care sunt susținute de statul norvegian.

Spuneați că v-a surprins nivelul de violență la adresa copiilor din anumite țări din Europa.

Am citit acum, nu mi-am dat seama înainte, că 60% dintre părinții din România încă folosesc pedepsele fizice. M-a mirat. Este un curent de violență și violență verbală. E vorba de o atitudine veche, care nu s-a schimbat - ca în multe alte privințe. Și în Africa de Sud au avut o astfel de situație, au trăit într-o societate izolată prin apartheid și nu au participat la discuțiile care au avut loc în țările occidentale, mai ales după 1968.

La fel s-a întâmplat cu Europa de Est. Și România s-a trezit, după Revoluție, ori cu idei comuniste sau criptocomuniste, protocronismul care este foarte răspândit în România, sau cu idei din anii ’30. Pentru că societatea românească nu a participat la această discuție continua, declanșată în 1968: „Ce facem în societate, care este rolul individului?”. Firește că astăzi nu toți gândesc așa, societatea românească s-a dezvoltat enorm în 27 de ani, dar ideile încă există. Poate că ăsta e un motiv. Dar pe de altă parte, foarte multe familii din Norvegia au renunțat la pedepsele fizice încă din secolul al 19-lea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce prezentare de PR am avut aici ?! Discuții, consilieri ale copiilor și părinților, negări ale politicilor Barnevernet reieșite clar din investigația cazului în presa vremii ! Invenții pentru a-și apăra imaginea țării sale de norvegian. Dintr-un punct de vedere este de apreciat, mai ales comparativ cu comportamentul unor europarlamentari români (din PNL, evident) care-și denigrau țara cu orice prilej ! !! Chiar și la mulți ani după cazul familiei Bodnariu, impresia nu se schimbă !
    • Like 0
  • Situația aceasta are izvorul în sărăcia comportamentului, sărăcia sentimentelor și sărăcia gesturilor părinților în general din zona scandinavă. Frigul, temperaturile scăzute ale acestei zone a Europei, sunt egale cu caracterele și sufletele locuitorilor acestei zone. De fapt invers, norvegienii în cazul specific de care vorbim au luat de clima ce-i înconjoară ”răceala” comportamentului lor. Oricum nu pot pretinde că ei fac bine și alții fac rău din punct de vedere al educației dată copiilor.
    • Like 0
  • eu am alta problema: persoana intervievata este prezentata drept traducator din norvegiana in romana; este de presupus ca interviul l-a dat in limba romana si ca, deci, cuvintele, formularile ii aparint; ei bine: nu m-a convis! este bolovanos, nu foloseste limba ca pe o floreta subtire , pe care o poate undui in orice directie, ci ca pe un baros ca ii atarna in brate, incapabil sa il ridice deasupra capului ...
    • Like 1
    • @ Anca Paduraru
      check icon
      Stimată doamnă/domnișoară, noi discutăm despre „stilul bolonăvos” al norvegianului sau despre niște principii de educație a copilului mic? Omul pune niște probleme serioase și observă, corect, modul românesc și „balcanic” al violenței. Eu am trei copii, dv. câți aveți, dacă nu sunt indiscret?
      • Like 3
  • eu am alta problema: persoana intervievata este prezentata drept traducator din norvegiana in romana; este de presupus ca interviul l-a dat in limba romana si ca, deci, cuvintele, formularile ii aparint; ei bine: nu m-a convis! este bolovanos, nu foloseste limba ca pe o floreta subtire , pe care o poate undui in orice directie, ci ca pe un baros ca ii atarna in brate, incapabil sa il ridice deasupra capului ...
    • Like 0
  • Voi mai posta o data o parte dintr-un comentariu pentru a avea o vizibilitate mai buna pe ramura principala a comentariilor din cadrul acestui articol. Iata si cateva date "tehnice": populatia Norvegiei - 5,084 milioane (2013), populatia Romaniei - 19,96 milioane (2013); PIB Norvegia - 512,6 miliarde USD (2013), PIB Romania - 189,6 miliarde USD (2013); suprafata Norvegia - 385.178 km², suprafata Romania - 238.391 km². Acum sa facem o analiza comparativa simpla: Norvegia are o populatie de aproximativ 4 ori mai mica, un PIB de 2,7 ori mai mare si o suprafata de 1,6 ori mai mare. Deci sunt de 4 ori mai putini ca noi si produc de aproape 3 ori mai mult ca noi. Asta nu poate veni decat din buna organizare, din buna educatie, din harnicie si buna gospodarire. Din asta mai rezulta, pentru mine, ca toti cei care comenteaza negativ si fara probe la adresa Norvegiei sunt doar invidiosi sau foarte invidiosi pe norvegieni. Bravo lor, sunt mai putini si pentru ca sunt mai harnici si mai organizati produc mai mult!!!
    • Like 2
    • @ Mazilu Cristi
      Cristian check icon
      Sunt de acord cu datele prezentate mai sus, insa nu si cu concluzia dvs., deoarece ati uitat sau omis ceea ce face cu adevarat diferenta: coruptia. Sunt de accord ca au ajuns la nivelul acesta de trai printr-un complex de situatii date si anume prin educatie, munca sustinuta dar si prin corectitudine si o mentalitate anticoruptie. Indiferent cat realizezi, daca se fura, este degeaba. Nu conteaza daca este mult sau putin, desi in Romania se fura foarte mult. Conteaza cu ce se ramane. Degeaba muncesc si realizez un anumit venit, daca cineva imi fura constant din salariu. Venitul pe care-l i-au in calcul este cel cu care raman. Iar daca si eu mai departe nu sunt intelept si-mi cheltui aiurea banii, asa cum fac mai tot timpul cei din conducerea tarii, aproape ca ma duc degeaba la munca…
      Iar faptul ca in Norvegia nu este coruptie, s-au o fi dar nu la cote alarmante ca in Romania, face ca si cetateanul de rand sa fie corect, fata de statul care-I cheltuieste corect banii. Stie si realizeaza ca se va face ceva si pentru binele lui in acea tara, cum dealtfel se si intampla. Nu va cocheta cu munca la negru, cu evitarea impozitarilor si a altor plati sau inselaciuni, deoarece se creeaza incredere in statul respectiv. Adica din taxele si impozitele pe care le platim se intorc spre cetateni sub o forma sau alta prin lucrari si servicii care imbunatatesc in final calitatea vietii acestora. Asa am invatat eu la economie la ce servesc taxele si impozitele.
      Iar Norvegia nu este singurul exemplu in acest domeniu. Sunt multe tari in situatia lor, chiar daca unele nu realizeaza venituri mari asa cum e cazul Islandei spre exemplu, unde nivelul de trai este deasemeni foarte bun, macar ca au o clima foarte vitrega si dura care nu le permit sa faca aproape nimic.
      Omul sfinteste locul! Daca ai oameni de proasta calitate, corupti si parveniti in fruntea tarii, asa va fi si tara. Ma gandeam, cum ar fi daca s-ar alege cei din fruntea tarii, dupa criteriile dupa care si-a ales Moise subalternii, care urmau sa judece poporul in chestiunile mici (vezi ministrii, consilierii si primarii de azi). Iata cateva dintre ele: destoinici, tematori de Dumnezeu, oameni de incredere, vrajmasi ai lacomie (Exod 18:21). Mai ales ultima dintre ele.
      Sau diferenta mai poate fi sintetizata astfel: in timp ce presedintele Irlandei sta incolonat frumos la coada la bancomat, presedintele senatului, Tariceanu, intra prin spate la Politie pentru a-si lua permisul auto in timp ce afara stau la coada o mie de oameni. Despre asta vorbim, asta este diferenta!
      • Like 1
    • @ Mazilu Cristi
      ai uitat petrolul.
      • Like 1
    • @ Matei Negriu
      Exact!
      • Like 0
  • Citind comentariile de mai jos, in mare parte, iti dai seama ca norvegianul din articol are dreptate. Luand apararea familiei Bodnariu se ia apararea tuturor celor care inteleg prin educatie: nuia, palma, sudalmi, frica. Este de inteles de altfel, cati dintre noi, romanii, am simtit iubire venind dinspre parinti si cati am fost educati cu nuiaua? Si chiar si asa am ajuns oameni zdraveni, nu?! Intregi la minte, care facem diferenta intre bataia "rupta din rai' si bestialitate. Dar suntem in stare intr-adevar? Ziarele si televiziunile romanesti abunda de copii abandonati, maltratati, abuzati, parasiti de femei batute sau violate, de batrani nici nu mai zic: zeci de cazuri sociale de care nu are cine sa se ocupe, drame si vieti irosite. Prin urmare poate ca noi, ca neam, nu suntem ce-i mai potriviti in a ne da cu parerea despre cum se educa un copil in secolul 21 cand este al naibii de clar ca inca nu am lasat in spate evul mediu.
    • Like 3
    • @ Neata Marius Bogdan
      Foarte adevarat, corect si matur afirmat!
      • Like 0
    • @ Neata Marius Bogdan
      Absolut corect! Ai pins punctul pe i
      • Like 0
  • Santem alaturi de fam .Bodnariu locul copiilor Este linga parinti , aceasta organizatie Barnevernet desfiintata , mafia norvegiana.
    • Like 1
    • @ GiTa Daraban
      Ai putea sa iti argumentezi cu probe opinia ta? Promit sa le citesc integral si sa iti raspund punctual la fiecare dintre acestea.
      • Like 1
  • Wake up Mr. Lone! Poate ma ajutați cu traducerea următorului articol din presa norvegiana. Câta ipocrizie!? Norvegia va răspunde in fata Curții Europene a drepturilor omului: http://www.dagbladet.no/2016/03/12/nyheter/innenriks/barnevern/43463888/
    Rușinos.
    • Like 0
    • @ Tristan Rayan Lund
      Orice persoana fizica si juridica raspunde in fata judecatorilor pentru faptele comise, inclusiv Norvegia acolo unde este cazul. Si Romania a raspuns si raspunde prin unele fapte ale sale in fata CEDO.
      • Like 1
  • Norvegia nu a eradicat corupția insa trece cu vederea cele mai flagrante acte de corupție. Cu alte cuvinte, nu ne mai batem câinii însă distrugem vieți nevinovate. Halal țara: County representative in Troms has randomly chosen 40 barnevernet cases and found out serious malpractice in 19 cases, where they really acted against that "best interest of a child"! He ordered an inmediate careful investigation of local CPS.

    Another proof that the WHOLE SYSTEM is wrong, not just "few cases"! http://www.nordlys.no/barnevern/tromso/avdekket-svikt-i-19-av-40-barnevernssaker-dette-er-svart-alvorlig/s/5-34-384362?
    • Like 1
    • @ Tristan Rayan Lund
      Ar fi interesant daca ai putea face si o comparatie pe aceeasi tema cu Romania. In orice caz, am argumentat, cu probe si foarte simplu, norvegienii sunt mai putini si produc mai mult ca noi, deci sunt mai harnici.
      • Like 1
    • @ Mazilu Cristi
      asa, sunt mai harnici! si ce are asta cu subiectul in cestiune?!
      • Like 2
    • @ Mazilu Cristi
      Comparatia e simpla: ai nostri sunt cam inutili, in general, ai lor fac abuz de putere. Cazul lor contrazice simpla logica. I-au luat, iau dat inapoi...
      • Like 0
  • voi faceti ce vreti cu copiii vostri norvegieni dar de singele romanesc sa nu va atingeti adica de copiii nostri romani......... daca nu va convine cum ne crestem copiii romani repatriatii in tara noastra ca se gaseste un colt de piine si pentru ei,, ar trebui expulzat ambasadorul norvegiei din Bucuresti ca nu face nimic in privinta copiilor furati de sistemul lor bolnav si rasist
    • Like 0
    • @ Ciurariu Daniel
      Ai putea sa iti argumentezi opinia acuzatoare cum ca "sistemul lor este bolnav si rasist"? Norvegienii, in tara lor, fac ce spun legile lor specifice. Romanii, in tara lor, fac ce spun legile lor specifice.
      • Like 2
    • @ Mazilu Cristi
      A face ce spune legea, luat asa groso modo, cu pretul nenorocirii unor fiinte umane, nu face treaba oabla. Au ajuns sa protejeze legea, nu subiectii pe care ar trebui sa ii protejeze. Mai cautati, sistemul asta "protectiv" social, poate fi corupt, in cazul in care nu e o autoritate care il controleaza de abuz de putere.
      • Like 0
    • @ Raluca Rapcea Creivean
      maripos check icon
      Daca e asa de rau, de ce continua totusi romanii sa emigreze in Norvegia? Nicaieri nu e perfect! Avantaje si dezavantaje peste tot in lumea mare.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult