Sari la continut

De patru ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește patru ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Ce am aflat din primele documente desecretizate despre asasinarea lui Kennedy. Interesele CIA, mai importante decât cele ale poporului american

JFK

(Foto Guliver/Getty Images)

Unii spun că documentele legate de asasinarea președintelui Kennedy, care nu au fost publicate, sunt 180 de pagini, circa 1% din totalul de 18.000 de pagini declarat de guvern, prin actul Colecția Documentelor referitoare la Asasinarea lui JF Kennedy (JF Kennedy Assassination Record Collection Act) .

Alții spun că documentele păstrate secrete ar fi peste 300 de pagini și alții suspectează că, de fapt, numărul total al documentelor legate de cel mai contestat eveniment din istoria americană modernă este cu mult mai mare decât cel făcut cunoscut publicului.

În ziua de 26 octombrie 2017, pe site-ul Arhivelor Naționale, au fost publicate pentru prima dată 2891 de pagini de informații, dintre care o treime aveau originea în documentele CIA, o altă treime provenea de la FBI si o ultimă treime din alte surse.

Se pare că, în ultima clipă, președintele Trump a cedat presiunilor făcute de Agenția Centrală de Investigații (CIA), așa cum au făcut și predecesorii săi Lyndon Johnson, Richard Nixon, Gerald Ford, Jimmy Carter, Ronald Reagan, George WH Bush, Bill Clinton, George W Bush și Barack Obama.

„Astăzi nu am de ales - a spus Trump - decât să accept ca un număr de documente să fie mai întâi studiate, altfel am putea determina un efect periculos și ireversibil la adresa securității noastre...La capătul acestui termen (Trump a dat o amânare de șase luni pentru eliberarea documentelor ultime - n.a.) voi ordona publicarea tuturor documentelor, în cazul în care serviciile nu vor putea demonstra că ele trebuie ținute în continuare secrete.”

La o primă vedere, noile informații nu aduc date care să schimbe radical explicațiile existente, la care avem acces ca urmare a investigaților mai multor comisii oficiale.

Nu apar dovezi că au existat mai mulți participanți la asasinat. Bazat pe ce se știe până în prezent, la fel cum a conchis comisia Warren, Lee Harvey Oswald, fost pușcaș marin, rămâne singurul făptuitor. El a tras cele trei gloanțe care l-au omorât pe Kennedy și l-au rănit pe guvernatorul Connally.

Într-o fotografie făcută cu puțin timp înainte de asasinat, Oswald s-a pozat cu o carabină Manlicher-Carcano, identică cu cea găsită în punctul de tragere din depozitul de cărți școlare din Dallas. Analiza balistică a gloanțelor a confirmat că proveneau din acea carabină, pe patul căreia s-a găsit o amprentă palmară a lui Oswald.

(Foto: Guliver/Getty Images)

Carabina era o armă de infanterie italiană, echipată cu vizor telescopic și a fost cumpărată de Oswald în martie 1963, folosind numele fals de A. Hidell.

În aprilie 1963, Oswald i-a spus Marinei că a încercat să-l omoare pe generalul Edwin Walker, dar glonțul a ratat ținta. Și glonțul găsit în apropierea generalului Walker a fost confirmat ca tras de carabina lui Oswald.

Oswald a fost suspectat de a fi agentul KGB pentru mai multe motive. Primul a fost acela că în anul 1959, după ce a renunțat la cetățenia americană, s-a stablit în URSS (la Minsk, Republica Socialistă Bielorusia), unde s-a căsătorit cu Marina. La mai puțin de doi ani, Oswald a solicitat un pașaport american și s-a reîntors în USA, stabilindu-se în statul Texas.

Cu șase săptămâni înainte de asasinarea lui Kennedy, Oswald s-a dus în capitala Mexico City, unde a vizitat ambasadele cubaneză și sovietică. Multora li s-a părut că această vizită a fost pentru instrucțiuni, dar se pare că Oswald a căutat doar să obțină o viză, pentru a putea ieși din Statele Unite după asasinat.

În materiale provenite de la serviciile secrete rusești, caracterizarea lui Oswald a fost negativă: un maniac nevrotic, trădător al propriei țări...

Mai multe surse de informații din URSS și țările est europene arată că Nichita Hrușciov (secretar general al PCUS în noiembrie 1963) a fost furios când i s-a anunțat omorârea lui Kennedy. El și alți conducători sovietici au suspectat un complot, posibil condus de vicepreședintele Johnson, și s-au temut de posibilitatea de a fi acuzați de implicarea în asasinat, ca și de riscul unui conflict militar datorat haosului creat de perioada de tranziție: ...în haosul de după asasinat și fără un lider, s-ar putea găsi un general dement care să declanșeze un atac nuclear.

Aceste informații au fost confirmate de fostul director al CIA, James Woolsey, în interviul dat de el pe 27 octombrie 2017.

Îți recomandăm

Un fost agent sovietic, George M. Lesnik, care se afla la Moscova în ziua asasinatului, s-a grăbit să informeze autoritățile sovietice și presa că Oswald nu era agent KGB.

Din documentația făcută publică în ultimele zile nu se poate stabili nici că Oswald, simpatizant comunist care a trăit aproape doi ani în URSS, a fost agent sovietic, nici că nu a fost. Suspiciunea încă neeliminată a determinat guvernul sovietic să facă o declarație, prin intermediul purtătoarei de cuvânt a ministerului de externe, Maria Zaharova, cu doar câteva ore înainte de publicarea documentelor: ...informațiile despre asasinat au fost ținute sub cheie pentru decenii...orice insinuare nebunească făcută despre Rusia este o rușine...poporul are nevoie de adevăr, nu de dezinformare.

Noile materiale aduc multe detalii noi legate de Lee Harvey Oswald. Unele din ele au fost obținute de la agenți ai serviciilor secrete cubaneze, unde Oswald era cunoscut, sau de la refugiați cubanezi anti-Castro, care aveau legături cu Republica Cuba. Acestea se coroborează cu date noi, din care rezultă că CIA a luat în considerare asasinarea fraților Castro și a lui Ernest „Che" Guevara și a avut un proiect pentru recrutarea unor membri ai mafiei care să îndeplinească acțiunea. Se pare că s-a ajuns chiar la negocieri financiare, dar proiectul a căzut când mafioții au cerut o plată exorbitantă.

CIA a fost implicată în mai multe tentative de eliminare a liderilor politici. Așa cum au fost acțiunile împotriva lui Salvador Allende (Chile), Rafael Trujillo (Republica Dominicană) și Ferdinand Marcos (Filipine).

Tot în capitolul în care au fost suspectați asasini din exterior, sau comploturi din alte țări este și ipoteza că președintele Kennedy a fost asasinat de agenți sud-vietnamezi, ca răzbunare pentru ordinul dat de el pentru eliminarea președintelui Ngo Dinh Diem. Această opinie a fost exprimată de fostul director CIA Richard Helms, care ar fi citat chiar pe Lyndon Johnson ca unul care a luat în serios această pistă.

Cele două agenții guvernamentale, CIA și FBI, au dat dezmințiri repetate despre afilierea lui Oswald cu ele. Dar nu a fost nicio legătură între Oswald și agenții serviciilor secrete americane?

Una din întrebările la care nu s-a răspuns este dacă Oswald a fost folosit pentru tentativa de atac asupra conducătorilor cubanezi. Legat de aceasta este și faptul că în convorbirea cu un coleg, un agent secret cubanez a afirmat că el îl cunoștea pe Oswald și că situația lui îl făcea o țintă perfectă.

Dar din ce s-a aflat recent, apare și că JD Tipitt, polițistul împușcat de Oswald când acesta încerca să-l aresteze, se întâlnise în ziua precedentă cu Jack Ruby, cel care l-a împușcat pe Oswald în subsolul poliției din Dallas, după arestare. Legăturile lui Ruby cu lumea interlopă erau bine cunoscute.

S-ar putea ca și, dacă Oswald nu a fost agent CIA, organizația să fi avut contacte cu el și să fi participat la suprimarea lui.

Este relevant faptul că au rămas nedezvăluite 338 de pagini cu declarațiile lui J. Walton Moore, șeful filialei CIA din Dallas și alte 18 pagini ale depoziției lui Gordon McClendon, businessman din Dallas, care s-a întâlnit cu Jack Ruby cu câteva ore înainte ca acesta să-l împuște pe Oswald.

Din documentele publicate apare ideea că J. Edgar Hoover, fondatorul și directorul CIA, a fost foarte activ în primele zile după asasinat ca să facă din Lee Harvey Oswald principalul vinovat și era îngrijorat de faptul că s-ar putea ca evoluția evenimentelor să nu permită aceasta.: ...noi trebuie să convingem publicul că Oswald este adevăratul asasin, a scris Hoover pe 24 noiembrie 1963.

(Lee Oswald, transportat către spital, după ce a fost împușcat// Foto Guliver/Getty Images)

De asemenea, unul din documente menționează că FBI a primit un mesaj anonim, imediat după capturarea lui Oswald, care a averizat de posibilitatea ca Oswald să fie eliminat. Faptul că poliția din Dallas nu l-a protejat pe Oswald și că asasinarea lui s-a petrecut chiar în sediul poliției l-a înfuriat pe directorul CIA.

Un amănunt surprinzător apare ca transmis de serviciul britanic MI5 și el constă în informația că un ziarist de la ziarul Cambridge News a primit, cu 25 de minute înainte de asasinat, un telefon anonim care îi cerea să sune ambasada americană din Londra, pentru știri foarte mari.

Cele aflate din ultimele documente desecretizate ne-au ajutat să facem un număr de pași mici în înțelegerea a ceea ce s-a întâmplat, dar nu ne-a dus la explicația ultimă și definitivă.

Astfel avem mai multe argumente să credem că Lee Harvey Oswald a fost singurul făptuitor, cele mai importante fiind analizele balistice și antecedentele de asasin politic.

Paticiparea KGB ca actor principal, afirmată de un număr de teorii conspiraționiste, devine foarte puțin probabilă.

Multiple date despre diplomați și agenți cubanezi, multe obținute de CIA prin informatorii ei, nu numai că nu exclud participarea Cubei, dar pare să indice că Oswald a fost „împins”, poate și ajutat, de oamenii regimului Castro. Cu toată dezmințirea participării Cubei la atentat, dată de Fidel Castro în anul 1975, în informațiile recente sunt multe mențiuni legate de agenți și informatori cubanezi. S-ar putea ca și mai multe să se afle în paginile încă neaccesibile.

În fine, suspiciunile despre rolul CIA au crescut. S-ar putea ca agenția să nu fi fost implicată direct în comiterea asasinatului, dar apare că ar fi fost activă în eliminarea lui Oswald și în camuflarea pentru mai bine de jumătate de secol a dovezilor celor mai importante. Acestea trebuie să fie atât de compromițătoare pentru CIA, încât agenția a convins, sau a forțat, zece președinți americani să continue să păstreze secretul.

Este posibil ca liderii de vârf ai agenției să nu fi fost angrenați decât în a doua fază a evenimentului și că asasinarea să fi fost organizată sau facilitată de oameni din eșalonul doi al CIA, cunoscuți pentru rasism, concepții antidemocrate și antipatie pentru frații Kennedy.

Menținerea publicului american în starea de incertitudine este un abuz al guvernului și al agențiilor sale. Două promisiuni oficiale, prima aceea de a spune adevărul la 30 de ani de la eveniment, a doua de a expune toată documentația la data de 26 octombrie 2017, nu au fost respectate. Menținerea secretului nu va face altceva decât să erodeze și mai mult capitalul de încredere al poporului în conducătorii lui politici, în sistemul juridic și în agențiile americane de informații.

Donald Trump a făcut a treia promisiune oficială și a mutat scadența descretizării cu încă șase luni.

Lumea americană privește în mod diferit ce s-a întâmplat și ce urmează să se întâmple la împlinirea noului termen de așteptare.

Majoritatea oamenilor sunt foarte interesați în subiect, doresc cu ardoare expunerea adevărului complet și par să nu cedeze în fața lungii așteptări impuse de guvern. La fel de interesați și activi sunt ziariștii și comentatorii politici.

Alții au devenit de mult sceptici, nu cred în noua promisiune, așa cum nu au crezut nici în cele mai vechi.

Ce este surprinzător este că cei mai mulți politicieni se feresc de comentarii, nu participă la dispută și afișează o neutralitate prudentă.

Pentru aceștia se potrivesc vorbele spuse odată de tânărul președinte asasinat: cele mai fierbinți locuri din iad sunt rezervate celor care, în situații de criză morală, își păstrează neutralitatea.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • J. Edgar Hoover n-a fost nici fondatorul FBI, mai degrabă poate fi creditat cu crearea SCDL (Scientific Crime Detection Laboratory), unul dintre primele laboratoare din lume bazate pe metode ştiinţifice avansate de investigare, predicţie şi arhivare în criminalistică.
    • Like 0
  • John Edgar Hoover a fost fondatorul FBI, nu al CIA. Asteptam atunci inca 6 luni pentru "the whole truth and nothing but the truth".
    • Like 1


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult