Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce ar putea învăța românii de la israelieni: David Saranga: „Noi, ca națiune, ca indivizi, avem încredere în noi”

Steagul Israelului

Foto: Getty Images

Pentru România, Start Up Nation este numele unui program guvernamental de sprijinire a antreprenorilor. Însă Start Up Nation este numele sub care este cunoscut Israelul, pentru spiritul său antreprenorial și pentru densitatea de start-up-uri în domeniul tehnologiei. Cum a ajuns să capete țara acest statut?, l-a întrebat jurnalistul Claudiu Pândaru pe David Saranga, fostul ambasador al Israelului, invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Un factor a fost importanța acordată educației, un altul faptul că există un serviciu militar obligatoriu pentru toți tinerii, a răspuns diplomatul.

„La noi cineva care are 18 ani nu merge la colegiu, merge 3, 4 ani în armată. Am intrat la Universitate la 22 de ani. Până la 22 de ani am fost în armată, dar am fost și ofițer. Asta înseamnă că am învățat acolo multe lucruri care studenții care sunt în facultate nu le învață - ordine, rigoare, cum să fii lider.

Al treilea (n.r. factor). Mulți care s-au ocupat cu tehnologia în armată și au intra în companiile de tehnologie. Toată experiența din armată au adus-o în zona civilă.

Și încă un lucru - și asta cred că e în gena noastră, este că noi găsim o soluție la orice problemă. Noi nu primim acest răspuns că ceva este imposibil. Pentru noi, ca israelieni, totuși e posibil. Și căutăm orice cale pentru a găsi o soluție. Și încă un lucru important e că nu ne e frică de eșecuri. Dacă cineva vrea să aibă succes, trebuie să își asume un risc. La noi și în sistemul de învățământ, dacă cineva nu a reușit nu se întâmplă nimic. Asta sunt motivele pentru care Israel a devenit start-up nation”, a declarat David Saranfa.

Fostul ambasador a fost întrebat de Florin Negruțiu cum a reușit Israelul să prospere fiind o țară mică, fără resurse, într-o zonă aridă, în timp ce România a rămas în urmă în ciuda bogățiilor naturale. „Ce ne lipsește aici în România?”, a întrebat jurnalistul.

„Vă zic ce noi avem. Încrederea în noi. Cred că faptul ca noi, ca stat, ca națiune ca indivizi, avem încrederea în noi, în puterea noastră, în puterea noastră de a schimba situația. Asta ne-a ajutat foarte mult. pentru că, dacă cineva se gândește, într-o zonă aridă, unde nu este apă, este deșert, cu dușmani lângă noi, mai ales în anii ‘50, ‘60, ‘70, cineva care n-ar fi avut încredere în el că poate schimba această situație, n-ar fi putut să supraviețuiască ca națiune. Cred că această încredere pe care noi o avem în noi ne-a ajutat foarte mult”, a punctat David Saranga.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult