Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce ar putea învăța românii de la israelieni: David Saranga: „Noi, ca națiune, ca indivizi, avem încredere în noi”

Steagul Israelului

Foto: Getty Images

Pentru România, Start Up Nation este numele unui program guvernamental de sprijinire a antreprenorilor. Însă Start Up Nation este numele sub care este cunoscut Israelul, pentru spiritul său antreprenorial și pentru densitatea de start-up-uri în domeniul tehnologiei. Cum a ajuns să capete țara acest statut?, l-a întrebat jurnalistul Claudiu Pândaru pe David Saranga, fostul ambasador al Israelului, invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Un factor a fost importanța acordată educației, un altul faptul că există un serviciu militar obligatoriu pentru toți tinerii, a răspuns diplomatul.

„La noi cineva care are 18 ani nu merge la colegiu, merge 3, 4 ani în armată. Am intrat la Universitate la 22 de ani. Până la 22 de ani am fost în armată, dar am fost și ofițer. Asta înseamnă că am învățat acolo multe lucruri care studenții care sunt în facultate nu le învață - ordine, rigoare, cum să fii lider.

Al treilea (n.r. factor). Mulți care s-au ocupat cu tehnologia în armată și au intra în companiile de tehnologie. Toată experiența din armată au adus-o în zona civilă.

Și încă un lucru - și asta cred că e în gena noastră, este că noi găsim o soluție la orice problemă. Noi nu primim acest răspuns că ceva este imposibil. Pentru noi, ca israelieni, totuși e posibil. Și căutăm orice cale pentru a găsi o soluție. Și încă un lucru important e că nu ne e frică de eșecuri. Dacă cineva vrea să aibă succes, trebuie să își asume un risc. La noi și în sistemul de învățământ, dacă cineva nu a reușit nu se întâmplă nimic. Asta sunt motivele pentru care Israel a devenit start-up nation”, a declarat David Saranfa.

Fostul ambasador a fost întrebat de Florin Negruțiu cum a reușit Israelul să prospere fiind o țară mică, fără resurse, într-o zonă aridă, în timp ce România a rămas în urmă în ciuda bogățiilor naturale. „Ce ne lipsește aici în România?”, a întrebat jurnalistul.

„Vă zic ce noi avem. Încrederea în noi. Cred că faptul ca noi, ca stat, ca națiune ca indivizi, avem încrederea în noi, în puterea noastră, în puterea noastră de a schimba situația. Asta ne-a ajutat foarte mult. pentru că, dacă cineva se gândește, într-o zonă aridă, unde nu este apă, este deșert, cu dușmani lângă noi, mai ales în anii ‘50, ‘60, ‘70, cineva care n-ar fi avut încredere în el că poate schimba această situație, n-ar fi putut să supraviețuiască ca națiune. Cred că această încredere pe care noi o avem în noi ne-a ajutat foarte mult”, a punctat David Saranga.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Trump Groenlanda / sursa foto: Profimedia

Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult