Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce ar putea învăța românii de la israelieni: David Saranga: „Noi, ca națiune, ca indivizi, avem încredere în noi”

Steagul Israelului

Foto: Getty Images

Pentru România, Start Up Nation este numele unui program guvernamental de sprijinire a antreprenorilor. Însă Start Up Nation este numele sub care este cunoscut Israelul, pentru spiritul său antreprenorial și pentru densitatea de start-up-uri în domeniul tehnologiei. Cum a ajuns să capete țara acest statut?, l-a întrebat jurnalistul Claudiu Pândaru pe David Saranga, fostul ambasador al Israelului, invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Un factor a fost importanța acordată educației, un altul faptul că există un serviciu militar obligatoriu pentru toți tinerii, a răspuns diplomatul.

„La noi cineva care are 18 ani nu merge la colegiu, merge 3, 4 ani în armată. Am intrat la Universitate la 22 de ani. Până la 22 de ani am fost în armată, dar am fost și ofițer. Asta înseamnă că am învățat acolo multe lucruri care studenții care sunt în facultate nu le învață - ordine, rigoare, cum să fii lider.

Al treilea (n.r. factor). Mulți care s-au ocupat cu tehnologia în armată și au intra în companiile de tehnologie. Toată experiența din armată au adus-o în zona civilă.

Și încă un lucru - și asta cred că e în gena noastră, este că noi găsim o soluție la orice problemă. Noi nu primim acest răspuns că ceva este imposibil. Pentru noi, ca israelieni, totuși e posibil. Și căutăm orice cale pentru a găsi o soluție. Și încă un lucru important e că nu ne e frică de eșecuri. Dacă cineva vrea să aibă succes, trebuie să își asume un risc. La noi și în sistemul de învățământ, dacă cineva nu a reușit nu se întâmplă nimic. Asta sunt motivele pentru care Israel a devenit start-up nation”, a declarat David Saranfa.

Fostul ambasador a fost întrebat de Florin Negruțiu cum a reușit Israelul să prospere fiind o țară mică, fără resurse, într-o zonă aridă, în timp ce România a rămas în urmă în ciuda bogățiilor naturale. „Ce ne lipsește aici în România?”, a întrebat jurnalistul.

„Vă zic ce noi avem. Încrederea în noi. Cred că faptul ca noi, ca stat, ca națiune ca indivizi, avem încrederea în noi, în puterea noastră, în puterea noastră de a schimba situația. Asta ne-a ajutat foarte mult. pentru că, dacă cineva se gândește, într-o zonă aridă, unde nu este apă, este deșert, cu dușmani lângă noi, mai ales în anii ‘50, ‘60, ‘70, cineva care n-ar fi avut încredere în el că poate schimba această situație, n-ar fi putut să supraviețuiască ca națiune. Cred că această încredere pe care noi o avem în noi ne-a ajutat foarte mult”, a punctat David Saranga.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult