Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce ar putea învăța românii de la israelieni: David Saranga: „Noi, ca națiune, ca indivizi, avem încredere în noi”

Steagul Israelului

Foto: Getty Images

Pentru România, Start Up Nation este numele unui program guvernamental de sprijinire a antreprenorilor. Însă Start Up Nation este numele sub care este cunoscut Israelul, pentru spiritul său antreprenorial și pentru densitatea de start-up-uri în domeniul tehnologiei. Cum a ajuns să capete țara acest statut?, l-a întrebat jurnalistul Claudiu Pândaru pe David Saranga, fostul ambasador al Israelului, invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Un factor a fost importanța acordată educației, un altul faptul că există un serviciu militar obligatoriu pentru toți tinerii, a răspuns diplomatul.

„La noi cineva care are 18 ani nu merge la colegiu, merge 3, 4 ani în armată. Am intrat la Universitate la 22 de ani. Până la 22 de ani am fost în armată, dar am fost și ofițer. Asta înseamnă că am învățat acolo multe lucruri care studenții care sunt în facultate nu le învață - ordine, rigoare, cum să fii lider.

Al treilea (n.r. factor). Mulți care s-au ocupat cu tehnologia în armată și au intra în companiile de tehnologie. Toată experiența din armată au adus-o în zona civilă.

Și încă un lucru - și asta cred că e în gena noastră, este că noi găsim o soluție la orice problemă. Noi nu primim acest răspuns că ceva este imposibil. Pentru noi, ca israelieni, totuși e posibil. Și căutăm orice cale pentru a găsi o soluție. Și încă un lucru important e că nu ne e frică de eșecuri. Dacă cineva vrea să aibă succes, trebuie să își asume un risc. La noi și în sistemul de învățământ, dacă cineva nu a reușit nu se întâmplă nimic. Asta sunt motivele pentru care Israel a devenit start-up nation”, a declarat David Saranfa.

Fostul ambasador a fost întrebat de Florin Negruțiu cum a reușit Israelul să prospere fiind o țară mică, fără resurse, într-o zonă aridă, în timp ce România a rămas în urmă în ciuda bogățiilor naturale. „Ce ne lipsește aici în România?”, a întrebat jurnalistul.

„Vă zic ce noi avem. Încrederea în noi. Cred că faptul ca noi, ca stat, ca națiune ca indivizi, avem încrederea în noi, în puterea noastră, în puterea noastră de a schimba situația. Asta ne-a ajutat foarte mult. pentru că, dacă cineva se gândește, într-o zonă aridă, unde nu este apă, este deșert, cu dușmani lângă noi, mai ales în anii ‘50, ‘60, ‘70, cineva care n-ar fi avut încredere în el că poate schimba această situație, n-ar fi putut să supraviețuiască ca națiune. Cred că această încredere pe care noi o avem în noi ne-a ajutat foarte mult”, a punctat David Saranga.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult