Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce ar putea învăța românii de la israelieni: David Saranga: „Noi, ca națiune, ca indivizi, avem încredere în noi”

Steagul Israelului

Foto: Getty Images

Pentru România, Start Up Nation este numele unui program guvernamental de sprijinire a antreprenorilor. Însă Start Up Nation este numele sub care este cunoscut Israelul, pentru spiritul său antreprenorial și pentru densitatea de start-up-uri în domeniul tehnologiei. Cum a ajuns să capete țara acest statut?, l-a întrebat jurnalistul Claudiu Pândaru pe David Saranga, fostul ambasador al Israelului, invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Un factor a fost importanța acordată educației, un altul faptul că există un serviciu militar obligatoriu pentru toți tinerii, a răspuns diplomatul.

„La noi cineva care are 18 ani nu merge la colegiu, merge 3, 4 ani în armată. Am intrat la Universitate la 22 de ani. Până la 22 de ani am fost în armată, dar am fost și ofițer. Asta înseamnă că am învățat acolo multe lucruri care studenții care sunt în facultate nu le învață - ordine, rigoare, cum să fii lider.

Al treilea (n.r. factor). Mulți care s-au ocupat cu tehnologia în armată și au intra în companiile de tehnologie. Toată experiența din armată au adus-o în zona civilă.

Și încă un lucru - și asta cred că e în gena noastră, este că noi găsim o soluție la orice problemă. Noi nu primim acest răspuns că ceva este imposibil. Pentru noi, ca israelieni, totuși e posibil. Și căutăm orice cale pentru a găsi o soluție. Și încă un lucru important e că nu ne e frică de eșecuri. Dacă cineva vrea să aibă succes, trebuie să își asume un risc. La noi și în sistemul de învățământ, dacă cineva nu a reușit nu se întâmplă nimic. Asta sunt motivele pentru care Israel a devenit start-up nation”, a declarat David Saranfa.

Fostul ambasador a fost întrebat de Florin Negruțiu cum a reușit Israelul să prospere fiind o țară mică, fără resurse, într-o zonă aridă, în timp ce România a rămas în urmă în ciuda bogățiilor naturale. „Ce ne lipsește aici în România?”, a întrebat jurnalistul.

„Vă zic ce noi avem. Încrederea în noi. Cred că faptul ca noi, ca stat, ca națiune ca indivizi, avem încrederea în noi, în puterea noastră, în puterea noastră de a schimba situația. Asta ne-a ajutat foarte mult. pentru că, dacă cineva se gândește, într-o zonă aridă, unde nu este apă, este deșert, cu dușmani lângă noi, mai ales în anii ‘50, ‘60, ‘70, cineva care n-ar fi avut încredere în el că poate schimba această situație, n-ar fi putut să supraviețuiască ca națiune. Cred că această încredere pe care noi o avem în noi ne-a ajutat foarte mult”, a punctat David Saranga.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Bolojan, Ciucu, Fritz, precum și analiști economici și politici serioși îi tot spun lui Grindeanu că, în cazul ruperii actualei coaliții, urmarea nu poate fi decât și mai rea, chiar catastrofală, pentru români și România. Dânșii n-au priceput un lucru: pe actualul staroste PSD îl doare tot în organul genital, ca și pe predecesorul său, de răul României. El nu are nevoie de un sector privat bine dezvoltat, de oameni care să se susțină prin muncă cinstită și să-și plătească dările, de fonduri UE greu de dijmuit, ci de atârnători de stat – adică de mărinimia otrăvită și coruptă a PSD.

Citește mai mult

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mika Häkkinen

Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.

Citește mai mult