Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce atâtea griji că avem deficit de forță de muncă, deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de balanță comercială și că suntem îndatorați până la strănepoți? Economia duduie!

Renault - fabrica

Foto: Joaquin Corchero / Zuma Press / Profimedia

În urmă cu mai bine de o săptămână a fost publicat anuarul “ZF Top 1000 cele mai mari companii din România”, probabil cel mai bun catalog de competitivitate economică apărut pe piață – asta dacă ne raportam la celelalte anuare Top 100, Top 300, Top 100 CEO, Top 300 sau 500 Bogați și altele de felul asta, unele mai degrabă de natură publicitara sau mondenă decât de interes economic.

Top 1000 este cea mai bună radiografie a mediului de afaceri, pentru că poți vedea adunată la un loc toată lumea bună din toate sectoarele economice, competitori, parteneri, clienți, furnizori, cunoscuți sau necunoscuți, așteptați sau neașteptați, plătitori sau nu de taxe, impozite și contribuții, băieți deștepți sau băieți fraieri. Și pe mulți, mulți alții.

Top 1000 prezintă nu numai cifrele de afaceri, ci și marjele de profit și numărul de angajați, acești doi ultimi parametri economici fiind mult mai importanți decât cifra de afaceri în sine – se cuvine să reamintim că banii pentru școli, spitale, străzi, seniori (pensii) și, cel mai important, banii risipiți în administrația publică nu vin din cifra de afaceri a companiilor private, ci din taxele, contribuțiile și impozitele plătite de aceste companii.

Din Top 1000 se poate deduce, în funcție de codul CAEN și, eventual, de numărul de angajați, care sunt oamenii de afaceri pasionați și curajoși, antreprenori sau corporatiști, care se ambiționează să fabrice în România, în loc să deschidă un depozit – “industrial”, cum i se spune fandosit – în care să importe bunuri care se pot fabrica foarte bine și la noi. Cu peste 5000 de fabrici închise în ultimii 25 de ani – dintre care foarte multe de mâncare, chimie, energie și apărare - e mare lucru că mai sunt în top ceea ce se numește (impropriu pentru ziua de azi) “fabrici și uzine”.

Datele din Top 1000 sunt din 2021 și 2022, ani economici foarte buni, în care inflația, greedflatia și specula au ajutat pe toată lumea. Astfel încât stați să vedeți Top 1000 cu datele din 2023, cel mai bun an din istoria economică a țării noastre și Top 1000 cu datele din 2024, care este an de PNRR și electoral, mai mult ca sigur și mai bun.

Când vezi astfel de rezultate bune și astfel de traiectorii stelare în vremuri atât de tulburi ar trebui să ne relaxăm, ce tot atâta îngrijorare că avem deficit de forță de muncă, deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de balanță comercială și că suntem îndatorați până la strănepoți?

Gata, relaxați-vă! Așa cum ne asigură specialiștii, vom dubla PIB-ul în următorii 10 ani din inteligența artificială, tehnologizare, digitalizare, automatizare, cercetare-dezvoltare, toate grijile vor dispărea. Mai bine să ne așezam comod pe canapea și să dăm drumul la televizor, a început campania electorală. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Asta cu deficitul de forta de munca este o gluma buna atat timp cat o persoana care locuieste intr-o localitate nu ii renteaza sa se relocheze pentru a se angaja in alt oras.
    • Like 0


Îți recomandăm

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult

sursa foto: arhiva personala Andreia Mitrea

Îmi aduc aminte primul 4 iulie pe care l-am sărbătorit pe pajiștea din Washington, DC. În jurul meu erau oameni de toate culorile, națiile și religiile. Mi s-a părut Raiul pe pământ, un loc cu armonie pentru oameni aparent diferiți, dar uniți printr-o umanitate comună. Am devenit un alt om după ce am stat un an în America.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).

Citește mai mult