Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ce atâtea griji că avem deficit de forță de muncă, deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de balanță comercială și că suntem îndatorați până la strănepoți? Economia duduie!

Renault - fabrica

Foto: Joaquin Corchero / Zuma Press / Profimedia

În urmă cu mai bine de o săptămână a fost publicat anuarul “ZF Top 1000 cele mai mari companii din România”, probabil cel mai bun catalog de competitivitate economică apărut pe piață – asta dacă ne raportam la celelalte anuare Top 100, Top 300, Top 100 CEO, Top 300 sau 500 Bogați și altele de felul asta, unele mai degrabă de natură publicitara sau mondenă decât de interes economic.

Top 1000 este cea mai bună radiografie a mediului de afaceri, pentru că poți vedea adunată la un loc toată lumea bună din toate sectoarele economice, competitori, parteneri, clienți, furnizori, cunoscuți sau necunoscuți, așteptați sau neașteptați, plătitori sau nu de taxe, impozite și contribuții, băieți deștepți sau băieți fraieri. Și pe mulți, mulți alții.

Top 1000 prezintă nu numai cifrele de afaceri, ci și marjele de profit și numărul de angajați, acești doi ultimi parametri economici fiind mult mai importanți decât cifra de afaceri în sine – se cuvine să reamintim că banii pentru școli, spitale, străzi, seniori (pensii) și, cel mai important, banii risipiți în administrația publică nu vin din cifra de afaceri a companiilor private, ci din taxele, contribuțiile și impozitele plătite de aceste companii.

Din Top 1000 se poate deduce, în funcție de codul CAEN și, eventual, de numărul de angajați, care sunt oamenii de afaceri pasionați și curajoși, antreprenori sau corporatiști, care se ambiționează să fabrice în România, în loc să deschidă un depozit – “industrial”, cum i se spune fandosit – în care să importe bunuri care se pot fabrica foarte bine și la noi. Cu peste 5000 de fabrici închise în ultimii 25 de ani – dintre care foarte multe de mâncare, chimie, energie și apărare - e mare lucru că mai sunt în top ceea ce se numește (impropriu pentru ziua de azi) “fabrici și uzine”.

Datele din Top 1000 sunt din 2021 și 2022, ani economici foarte buni, în care inflația, greedflatia și specula au ajutat pe toată lumea. Astfel încât stați să vedeți Top 1000 cu datele din 2023, cel mai bun an din istoria economică a țării noastre și Top 1000 cu datele din 2024, care este an de PNRR și electoral, mai mult ca sigur și mai bun.

Când vezi astfel de rezultate bune și astfel de traiectorii stelare în vremuri atât de tulburi ar trebui să ne relaxăm, ce tot atâta îngrijorare că avem deficit de forță de muncă, deficit bugetar, deficit de cont curent, deficit de balanță comercială și că suntem îndatorați până la strănepoți?

Gata, relaxați-vă! Așa cum ne asigură specialiștii, vom dubla PIB-ul în următorii 10 ani din inteligența artificială, tehnologizare, digitalizare, automatizare, cercetare-dezvoltare, toate grijile vor dispărea. Mai bine să ne așezam comod pe canapea și să dăm drumul la televizor, a început campania electorală. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Asta cu deficitul de forta de munca este o gluma buna atat timp cat o persoana care locuieste intr-o localitate nu ii renteaza sa se relocheze pentru a se angaja in alt oras.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult