Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce cred rușii despre războiul din Ucraina: „Pentru distrugeri vor plăti și copiii noștri”

canal 1400

Foto captura youtube / CBS News / 1400 channel

Ce cred rușii despre războiul din Ucraina? Este întrebarea la care a încercat să răspundă un jurnalist rus care a realizat o serie de interviuri într-o zonă intens circulată din Moscova. Imaginile au fost postate pe YouTube, pe canalul 1420, ce are peste 400.000 urmăritori. Jurnalistul i-a întrebat pe trecători dacă cred că rușii vor fi nevoiți să plătească pentru distrugerile provocate de Rusia în Ucraina. Jurnalistul le-a arătat trecătorilor fotografii cu orașele bombardate din Ucraina. Rușii de pe stradă au fost întrebați ce părere au despre imagini. Mulți au spus că sunt false, însă au fost cazuri în care aceștia au lăsat capul în jos.

Unul dintre tineri, care spunea că are o prietenă în Zaporojie, a declarat că rușii vor trebui să plătească multe generații de acum încolo pentru distrugerile provocate Ucrainei.

„Am început să plătim și vom continua să plătim pentru mult timp. Cred că și copiii noștri vor plăti”, a răspuns tânărul rus.

Întrebat dacă există vreun riscul ca și în Rusia să se producă astfel de distrugeri, tânărul a răspuns că nu se va ajunge acolo „întrucât avem arme nucleare. Parțial, este foarte bine. Dar în același timp oamenii mor. Îmi pare foarte rău pentru ei. Și nu este vorba despre militari care mor. Sunt civili care mor. Am văzut o mulțime de fotografii. Am văzut familii întregi care au murit. Am văzut morminte făcute lângă case. Ce putem face? Aceasta este întrebarea”, a spus mai tânărul.

În același timp, câțiva ruși de 17-18 ani nu au dorit să comenteze situația de pe front. Aceștia au afirmat că nu doresc să comenteze despre politică sau religie. Unul dintre aceștia a adăugat că nu dorește să plătească o amendă de câteva sute de dolari.

Un tânăr curajos a catalogat acțiunile Rusiei drept genocid împotriva Ucrainei.

Un alt rus s-a declarat și el de acord ca Rusia va trebui să plătească pentru distrugeri:

„Chiar dacă teritoriile ucrainene vor ajunge sub controlul nostru, va trebui să le reconstruim”.

Un alt tânăr s-a declarat de acord că rușii vor trebui sa plătească pentru distrugeri. Alți ruși intervievați au spus ca imaginile sunt false. De asemenea, mulți tineri au refuzat să comenteze. Probabil aceștia se tem de consecințele care pot apărea în urma declarațiilor lor. Rușii care demonstrează împotriva regimului sunt pasibili de închisoare.

Niciunul dintre rușii intervievați nu a considerat că Ucraina va invada vreodată Rusia. Dar majoritatea au afirmat că Rusia este vinovată de ceea ce face armata lui Putin și de faptul că Rusia va trebui să plătească pentru distrugerile produse. Războiul declanșat de Rusia a fost considerat de participanți drept unul imperialist. Majoritatea celor intervievați au declarat că Rusia a greșit prin declanșarea războiului împotriva Ucrainei. Unul dintre ruși a comparat acest război cu cel declanșat de Federația Rusă în Cecenia.

Ce cred rușii despre războiul din Ucraina

De câteva săptămâni, chiar și sondajele independente din Rusia au tras concluzia că rata de aprobare pentru politicile lui Putin este la aproximativ 82 la sută. Cu toate acestea, având în vedere toată propaganda, cenzura și sancțiunile pentru proteste, comentatorii europeni se îndoiesc de cât de reale sunt aceste rezultate, mai ales acum că războiul împotriva Ucrainei durează de mai bine de 100 de zile.

Pe front, situația este dură pentru ambele tabere. În timp ce Rusia a luat cu asalt Donbasul, se înregistrează sute de victime, zilnic, de ambele părți. Rusia ar fi pierdut peste 32.000 militari în cele 110 zile de la declanșarea războiului. Rusia a pierdut, de asemenea, un număr record de generali.

Pe front, rușii au distrus duminică un pod care leagă orașul asediat Severodonețk de orașul Lisichansk, întrerupând o posibilă rută de evacuare pentru civili. Rușii au atacat centrala termică Vuhledar din Donețk. De asemenea, ei recrutează cu forța tineri din Donbas pentru a umple golurile din primele linii. Un raport al al Amnesty International arată că în cinci locuri din orașul asediat Harkiv au fost observate rachete care elimină mine mici, care explodează mai târziu, fiind astfel uciși sute de civili.

Articol preluat de pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Nu trebuie crezut nimic din ce spun rusii. In adancul sufletului lor rusii sunt perfect de acord cu politica lui Putin pentru ca ei cred ca le aduce "prestigiul" pierdut dupa caderea Uniunea Sovietica. Niste nenorociti. Chiar nu inteleg de ce tot publicati in continuare articole cu rusi. Nu ar trebui sa ne intereseze nimic din ce fac ei, cum o duc ei, daca au ce manca, bea si cel mai important parerea lor. Parerea lor este zero si nu conteaza deloc. Chiar deloc. In acest moment chiar si nord-coreeni sunt chiar simpatici fata de rusi.
    • Like 1
    • @ Nume
      Eu iti recomand sa nu crezi pe nimeni. Ii mai sanatos. Iar intr-un conflict adevarul ii intodeauna la mijloc. Lumea nu ii in alb di negru ci in foarte multe nuante de gri.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro