Daniela Kalapis, mamă a trei băieți, a trăit la sfârșitul lunii ianuarie anul acesta una dintre cele mai puternice și pline de sens experiențe ale vieții ei: a reușit să nască natural, într-un spital din Timișoara, după ce anterior adusese pe lume al doilea copil prin cezariană. Reușita ei nu este doar un moment medical, ci un triumf personal, pentru că multe femei care trec printr-o operație de cezariană aud ulterior că o naștere naturală „nu se mai poate”, pentru că „e riscant” și „mai bine nu”.
Pentru Daniela însă, dorința de a-și recâștiga încrederea în propriul corp și de a trăi o naștere firească, în ritmul ei, a fost mai puternică decât frica. Iar întâlnirea cu echipa medicală potrivită i-a schimbat complet parcursul: i-a oferit nu doar siguranță, ci și un spațiu în care vocea ei a contat, în care a fost ascultată, înțeleasă și susținută să își ducă visul până la capăt- blând și în deplină siguranță.
Experiența Danielei: de la frustrare la împlinire
Daniela a povestit că primele două nașteri au fost extrem de diferite. Primul băiat s-a născut natural în 2016, iar al doilea, șase ani mai târziu, trebuia să fie tot o naștere fără cezariană. „Am ajuns în săptămâna 40 și medicul de la spitalul de stat care mi-a urmărit sarcina a zis că ar trebui provocată nașterea, ca să nu mai stăm atât de mult. Am ajuns joi dimineața în spital și până vineri la prânz nu s-a întâmplat nimic. Atunci am zis că nu mai vreau, pentru că inimioara bebelușului a început să nu mai bată exact așa cum trebuie.” Daniela subliniază că nu era vorba de un risc medical major, ci doar de dorința medicului de a grăbi nașterea. Frustrarea a fost profundă: „Totul era bine și doar că aveam 40 de săptămâni. Cu a treia sarcină, am născut la 41 de săptămâni și două zile. M-a întristat foarte mult- nu știam de ce m-a grăbit. ”
După a doua naștere, la controlul de șase săptămâni, medicul i-a spus că, dacă va urma un al treilea copil, recomandarea ar fi clară: cezariană. „În momentul acela, am știut că nu voi mai deschide ușa acelui medic”, a fost reacția tinerei mame care își dorea o naștere fără cezariană.
Dorința de a avea o fetiță a determinat-o pe Daniela, însărcinată a treia oară, să caute un medic care să accepte să asiste o naștere naturală după o cezariană. Pe un grup de mămici a descoperit mai multe recomandări pentru dr. Mariana Ciupa, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Premiere din Timișoara, cu experiență de peste 25 de ani și mii de nașteri asistate. Încă de la primul consult, „am simțit o conexiune, empatizam... aveam o legătură cu doamna doctor.”
Alegerea medicului și pregătirea pentru naștere
La început, Daniela nu a luat o decizie imediată - se gândea și la bugetul necesar pentru o naștere într-un spital privat. Însă, odată ce s-a apropiat termenul sarcinii, copilul nu dădea semne că va veni, iar travaliul nu începea de la sine. Daniela intrase în săptămâna a 41-a de sarcină când a contactat-o pe dr. Mariana Ciupa, pentru a verifica dacă mai poate naște la privat. „Imediat m-a sunat și m-a întrebat ce s-a întâmplat. I-am explicat și în două zile am făcut toate analizele și controalele necesare.” Aceastea au inclus analizele de sânge și urină, consultul preanestezic și verificările medicale obișnuite pentru o naștere planificată, toate realizate într-un timp extrem de scurt. Daniela a remarcat disponibilitatea și atenția echipei de la Spitalul Premiere: „Eu n-am văzut atâta bunătate și bunăvoință nicăieri, dacă mă credeți.”
Ziua nașterii: calm și naturalețe
Tânăra a ajuns la spital dimineața fără niciun semn de travaliu. La fel până după-amiaza. „Deja mă gândeam: vai, am reușit, sunt cu doamna doctor, și tot nu pot să nasc. De ce?” La ora 16, travaliul a început cu adevărat, cu monitorizarea constantă a copilului și administrarea unor injecții necesare pentru progres.
Nașterea a avut loc în jurul orei 21:30, natural, fără complicații, iar experiența a fost completată de prezența soțului și de implicarea atentă a moașelor.
„Parcă aud și acum cuvintele doamnei doctor: Uite-l! Uite-l, îl ai! Și l-am văzut. Doamne! Nu mi-a venit să cred. A fost foarte, foarte mare bucurie. În plus a putut și soțul să fie alături”, rememorează Daniela.
A fost impresionată de modul în care echipa medicală a respectat dorințele sale: „Toate moașele sunt de nota 10. Veneau să mă întrebe cum mă simt, să-l monitorizeze pe bebe, să mă întrebe dacă am nevoie de ceva, să mă încurajeze. Nu am dat bani în plus ca să fie acolo non-stop lângă mine.”
Libertatea de a trăi travaliul
Un aspect deosebit al experienței a fost libertatea de a se mișca și a trăi travaliul în ritmul ei. „Nu te grăbește nimeni, nu te stresează nimeni. Ești atent monitorizată, dar ești lăsată să trăiești travaliul așa cum simți tu. Dacă vrei să te plimbi, te plimbi. Dacă vrei să stai pe o minge (de travaliu – n.n.), stai pe minge. În ultima oră de travaliu, durerile erau foarte puternice, nu m-am putut mișca de pe minge, dar m-au lăsat și au monitorizat copilul în permanență.”
Daniela compară experiența cu prima sarcină, când la spitalul de stat nu i se permitea să se ridice din pat. „La Spitalul Regina Maria Timișoara totul decurge natural, fără presiune și fără grabă. M-au întrebat de o mie de ori dacă vreau epidurală”.
Momentul în care apare frica
Atât Daniela Kalapis cât și dr. Mariana Ciupa au vorbit, independent una de cealaltă, despre același moment din travaliu: momentul când intensitatea contracțiilor crește brusc și apare celebra replică „Nu mai pot”.
Dr. Ciupa își amintește un caz reprezentativ: o mamă aflată la a doua naștere, venită după o experiență traumatizantă.
„Când contracțiile s-au intensificat, s-a întâmplat ceva extraordinar.
Ea s-a oprit și mi-a spus că acesta este momentul care a speriat-o cel mai tare la prima naștere. Mi-a spus că vrea «să fie prezentă, nu speriată». Am ajutat-o să se concentreze pe respirație, să își conecteze corpul cu mintea. Totul s-a desfășurat apoi liniștit, fără grabă. De ce m-a impresionat atât de mult? Pentru că a fost o naștere în care frica a apărut, dar nu a condus procesul. Corpul și mintea au lucrat împreună și, poate cel mai important, trauma de la prima naștere s-a transformat în încredere și putere”.
Pentru Daniela, acel moment a fost depășit prin încredere și pregătire mentală. A respirat adânc, a lăsat corpul să lucreze și a simțit exact ceea ce descrie dr. Ciupa: frica apare, dar nu trebuie să domine procesul.
Bucuria și împlinirea
Emoțional, pentru Daniela nașterea a fost o împlinire. „Simt că mi s-a făcut dreptate. Știam că există riscuri, dar simțeam că pot. Am reușit să nasc natural, așa mi-am dorit să închei acest capitol din familia noastră.” Prezența soțului în sală a fost un moment special: „Era ora 12 noaptea și el era cu mine acolo. E ceva firesc.”
Daniela recomandă altor mame care vor să aibă parte de naștere blândă să aibă încredere în medicul lor și în ele însele.
Nașterea „în ritmul mamei”
Dr. Mariana Ciupa definește nașterea blândă drept o abordare care respectă fiziologia naturală, minimizează intervențiile medicale nejustificate și creează un mediu calm și sigur pentru mamă și copil.
„Nașterea blândă (gentle birth sau nașterea conștientă ) nu este doar un stil de a naște, ci o abordare a nașterii care pune accentul pe respectarea fiziologiei naturale, pe minimizarea intervențiilor medicale nejustificate și pe crearea unui mediu calm, intim si sigur pentru mamă și copil. Nu înseamnă ignorarea riscurilor, ci echilibru între nevoile medicale și cele emoționale, psihologice ale mamei.
Nașterea în ritmul mamei este principiul central al nașterii blânde, înseamnă că travaliul și expulzia să nu fie grăbite, forțate sau standardizate, ci să se desfășoare personalizat, în limitele siguranței medicale”, a explicat dr Mariana Ciupa.
În plus, medicul adăugă că aplicarea conceptului de naștere blândă în Spitalul Premiere înseamnă o echipă multidisciplinară dedicată, cu disponibilitate 24/7, infrastructură adaptată - sala de naștere care să permită intimitate, mișcare liberă, tehnici neinvazive de susținere a travaliului (cada pentru travaliu sau naștere în apă, masaj, mingea de travaliu etc). „De asemenea, echipa informează clar, discută opțiunile, nu impune intervenții decât atunci când sunt necesare, echipa susține dorințele mamei în limitele siguranței. Echipa nu e doar « tehnică », ci și capabilă să asigure suport emoțional, să comunice, să adapteze abordarea la nevoile fiecărei gravide.”
Ce condiții medicale trebuie îndeplinite pentru ca o mamă să poată avea o naștere naturală blândă, fără mari riscuri? „Sunt câteva condiții medicale care cresc șansele ca o mamă să poată avea o naștere naturală blândă și cu riscuri scăzute: starea generală a mamei e nevoie să fie una bună, fără probleme cardiace, respiratorii sau boli cronice necontrolate. De asemenea, sarcina să fie fără complicații majore - fără hipertensiune severă, diabet gestațional necontrolat, hemoragii sau probleme placentare, restricție severă de creștere intrauterină, infecții. Poziția corectă a bebelușului - ideal capul în jos și spatele spre burtica mamei, bebelușul să nu fie extrem de mare (macrosomie severă), iar bazinul matern să fie adecvat pentru naștere vaginală ( fără deformări semnificative sau antecedentele de traumatisme pelvine) – toate acestea sunt condiții medicale ce trebuie îndeplinite pentru ca o mamă să aibă parte de o naștere naturală blândă, fără mari riscuri. În plus, evoluția travaliului e necesar să fie normală (dilatare progresivă a colului uterin, contracții eficiente, bătăi cardiace fetale stabile).”
Beneficii ale nașterii naturale blânde
Femeile care aleg nașterea blândă au numeroase beneficii, așa cum a explicat medicul Mariana Ciupa:
- reducerea durerii resimțite, pentru că respirația conștientă și relaxarea scad tensiunea, iar hormonii naturali ai nașterii - oxitocina, endorfinele- lucrează în mod optim
- mai puține intervenții medicale (mai puține necesități de perfuzii, inducții, analgezice puternice, mai puține instrumente - forceps, vacuum, risc redus de cezariană de urgență)
- contact piele-la-piele imediat - (minimum prima oră) este elementul central al nașterii blânde. Bebelușul este pus direct pe pieptul mamei, acoperit ușor, fără a fi luat pentru proceduri, decât dacă este absolut necesar. Acest contact ajută la reglarea respirației și temperaturii bebelușului , stabilizarea ritmului cardiac , eliberarea masivă de oxitocina ( hormonul iubirii ) la mamă, reducerea stresului după travaliu
- inițiere mai rapidă și mai ușoară a alăptării
- recuperare mai rapidă (se ridică mai ușor în primele ore , durerea după naștere este mai redusă, se simt mai “funcționale” de a doua zi)
- beneficii emoționale (experiența transformatoare pentru mamă , conectare profundă cu bebelușul, amintiri pozitive). Principiul nașterii blânde este acela că bebelușul rămâne cu mama, ori de cate ori este posibil. Bebelușul nu este dus în altă cameră fără motiv medical serios.
Provocări și recomandări
Medicul recunoaște că implementarea nașterii blânde într-un spital modern aglomerat poate fi dificilă, din cauza protocoalelor stricte și a ritmului rapid. Totuși, cu educație, pregătire și atenție pentru nevoile individuale ale pacientelor, „chiar și într-un spital cu flux medical intens, se poate crea o experiență sigură, respectuoasă și umană.”
Teama de durere sau de complicații este cea mai comună îngrijorare a gravidelor care își doresc o naștere naturală. „Și este absolut normal”, spune medicul primar obstetrică-ginecologie Mariana Ciupa.
Sfaturile medicului pentru gravidele care se tem de durere sau complicații includ înțelegerea procesului natural al nașterii - „durerea nașterii nu este un « semnal de pericol » , ci de progres al nașterii” -, pregătirea mentală și fizică - odihnă, alimentație, hidratare, mișcare -, alegerea unei echipe de încredere și un plan de naștere flexibil și „să accepte că nu toate lucrurile pot fi controlate”. „Corpul nostru a fost creat pentru asta, este un proces natural pe care milioane de femei îl trăiesc în fiecare zi”, spune medicul care are o experiență de peste 25 de ani și mii de nașteri asistate.
Viața de familie după naștere
Viața cu trei copii „este solicitantă”, dar Daniela Kalapis îl descrie pe mezin ca fiind „piesa care a întregit puzzle-ul familiei”. „Este iubit de toți, răsfățat, iar frații îl adoră. A făcut primii pași zilele acestea și abia aștept să-i văd ca o echipă închegată.”
Experiența Danielei este o dovadă că, atunci când există o echipă medicală empatică și o abordare adecvată, nașterea naturală după cezariană poate fi nu doar posibilă, ci și o experiență transformatoare pentru întreaga familie.
Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA– partener principal de obiceiuri sănătoase.
Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Problema nu se pune între cezariana și naștere naturală, adică să convingi pacienta să aleagă una sau alta. Fiecare face cum vrea și simte. Problema e că, dacă vrei naștere naturală, greu găsești medic care să te ajute. Am în jurul meu cazuri de prietene care au fost aproape forțate de medici spre această procedura (cezariana), pentru că le-au speriat cu tot felul de riscuri. Da, uneori sunt riscuri și atunci este normal să se facă cezariana. Dar de multe ori sunt doar pretexte. Pentru unele persoane care vor mai mulți copii, sau o recuperare mai bună, cezariana poate fi o dezamăgire.