Foto - Nicolas Jose/ Sipa Press/ Profimedia
Peste 48% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procentul fiind mai mare decât în urmă cu 10 ani, relevă un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. „Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent mai ales: persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus”, arată analiza socio-demografică.
Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și rectorul UBB, a comentat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 rezultatele cercetării.
„Există o tendință generală despre care am vorbit și eu, de modificare a profilului nostru psiho-cultural, prin care societatea noastră devine tot mai interesată de trecut. Deci, altfel spus, când te uiți la o societate, sigur că totdeauna ești focalizat pe prezent, pe ceea ce ți se întâmplă, dar, după aceea, începi să faci anumite prioritizări între trecut, prezent și viitor. Unele societăți prioritizează viitorul, fără să ignore, desigur, prezentul și trecutul. Dar totuși prioritatea este viitorul. Așa era în 2015, când am scris Psihologia Românilor. Societatea noastră avea un scor pe scala psihologului olandez Hofstede de aproximativ 52. Nu foarte mare, dar totuși era peste valoarea medie. Astăzi, când ne uităm pe scala psihologul lui olandez Hofstede, observăm că acest scor s-a modificat dramatic din 2015, deși nu mă așteptam la schimbări atât de mari. De la 52 am ajuns la 32, 32 mie îmi spune că suntem o societate care ne focalizăm pe prezent. Vrem beneficii rapide și pe termen scurt și ne uităm cu interes și cu valorizare mare spre trecut. Dar recunosc că nu mă așteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă așteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. Deci trebuie văzut ce înseamnă acest studiu, dacă se confirmă ce s-a înțeles prin comunism, dar intră în logica generală, în care românii încep să fie orientați spre trecut și să îl valorizeze, să îl transforme, într-un fel, într-o variantă de asta de standard la care ne raportăm - cum a fost și cum mai reușim cândva să ajungem acolo”, a spus Daniel David.
Profesorul a făcut o legătură între nivelul analfabetismului funcțional și procentul celor care cred că pentru România comunismul a însemnat un lucru bun, acestea fiind aproape identice. „Analfabetismul funcțional se referă la faptul că efectiv nu înțelegi lumea în care trăiești, nu numai la faptul că nu înțelegi ce citești sau operațiile matematice, nu înțelegi lumea”.
La nivel internațional, există o atracție a noilor generații față de ceea ce înseamnă comunism, dată de iluzia unei societăți în care nu există diferențe între oameni. Acest lucru se întâmplă și în România unde sistemul de educație a eșuat să le explice tinerelor generații cât de opresiv a fost sistemul comunist.
„Generațiile care știu ce înseamnă comunismul, ce s-a întâmplat atunci au mizat pe faptul că învățarea vine de la sine. În pozițiile de putere au fost mereu oameni care au cunoscut într-o formă sau alta comunismul și nu s-au gândit la copiii lor. Dacă nu le povestești despre acele lucruri, dacă nu prezinți comunismul în imaginea negativă pe care a avut-o - noi sunt printre ultimele generații care își amintesc ce a fost și ce vremuri au fost -, oamenii nu învață de la sine ce înseamnă comunismul”, a spus Daniel David.
Potrivit lui, manualele de istorie din România nu descriu suficient de bine acea perioadă. „Drepturile care ți-au fost limitate în vremurile respective, efectiv că nu aveai căldură, n-aveai apă caldă constant… Dacă pe tinerii care acum se declară așa, cu simpatii mari față de perioada comunistă, i-ai pune să trăiască 3 săptămâni într-un mediu simulat de acel tip, cred că și-ar schimba rapid atitudinile. Uite, ăsta poate fi un experiment care se poate face în școală, sigur, cu participare voluntară. Să experimentăm vremurile din perioada comunismului, să vedem după aceea dacă crezi că e o perioadă bună”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Iar bătrânii care regretă comunismul au, probabil, motivele lor, mai ales dacă au ajuns la bătrânețe cu venituri extrem de mici. Pe vremea comuniștilor nu aveau de nici unele, pentru că asta era politica ceaușistă (pentru returnarea împrumuturilor externe) dar poate își mai permiteau unele mici extravaganțe (cum ar fi fost o vacanță pe litoral sau vizionarea unui film în oraș). Acum se găsesc de toate, dar nu au bani nici pentru strictul necesar. Per total, pentru ei balanța poate înclina foarte repede spre trecutul comunist.
Pericolul cel mare este că foarte mulți români în ziua de azi trăiesc sub pragul sărăciei iar pentru ei orice poveste ar fi bună, inclusiv egalitatea între clasele sociale.
Tema asta, a regretului perioadei comuniste, nu se rezolvă nici cu povești, nici cu lecturi sau mai știu eu cu ce alte vrăjeli. Numai bunăstarea reală a indivizilor ar valida o formă socială față de alta.
Si n-o sa-mi spuneti ca tiganii sunt slavi, goti sau celti.
Unii chiar sunt in stare s-o spuna.
Vara, ma plimb seara pe bulevard, la Braila. Obicei de mos plictisit de nevasta prea cicalitoare.
Trec masini si masini, cu sticlele lasate si cu putori vopsite, botoxate, cu unghii de acvila, dar dispretuitor asezate pe scaunul din dreapta. Si care te privesc gandaceste, adica la nivelul ala.
Urla sufletul in mine, nu pentru ca ei exista. Ci pentru ca sunt majoritari.
Astia sunt noua rasa. Care cred ca daca asculti un tigan mugind despre masa el este boss, el hare putere... Bai omule, atata prostie pe metru patrat de creier este imposibil sa se poata aduna. Ma rog, tre sa te duci la un concert de Guta ca sa aduni un metru patrat de creier.
Pardon, m-a luat valul ...
Sa auzim numai de bine.
Comedie de articol.
Cireasa de pe tort este ca eram o tara subdezvoltata in capitalism. Ati comparat cumva cat era PIB-ul tarii in perioada interbelica fata de cel al altor tari? Ca fapt divers, o comparatie cu italia poate va va trezi la realitate.
Faptul ca unii au WC in curte este strict optiunea lor. Le-a fost greu sa isi constuiasca o fosa septica si sa instaleze un hidrofor in fantana. Capitalismul le-a oferit sansa sa obtina ceva dar fie ca nu au reusit, fie nici macar nu s-au straduit. Astfel de situatii ar fi la fel indiferent de guvern. Acum cel putin, daca vor conditii, pot plati spre deosebire de comunism unde nu exista optiunea. Oamenii de genul pot sa se planga cat vor si sa dea vina pe cine vor ca sa se simta ei mai bine dar pana una alta nici ei nu s-au ajutat.
Cu buteliile era o problema dar aceasta era din cauza sistemului si coruptiei asociate. Altii aveau incalzire pe butelii, pentru ca aveau PCR. Nu s-a facut ca nu s-a vrut pentru nici apa la chiuveta nu si-au tras iar acest lucru implica mai putin efort, atat financiar cat si fizic.
Dumneta faci parte, fara urma de indoiala, dintre cei 49%.
Scoala gratis NU EXISTA . In general NU exista ceva gratis.
11 iunie 1948 !!! Nationalizarea a fost gratis pentru ca a fost o talharie. De care, dupa cum vad, dumneata te-ai bucurat.
Nu continui pentru ca nu reusesc sa gasesc flaconul de Emetiral.
Altfel spus, mâncați borș în ce privește repartițiile. NIMENI din generația mea, nici șeful promoției nu a avut opțiune pentru București.
Poate ați prins alte vremuri. Eu am scris despre ce se întâmpla în '87.
Cât despre schimbat siguranțe la strunguri, asta era munca oferită unui absolvent de electronică. Aveam astfel un loc de muncă asigurat!
- era obligatoriu stagiul de 3 ani în producție înainte de a putea susține consursul de asistent universitar.
- pentru București nu existau posturi la repartiția guvernamentală. Pentru odraslele nomenclaturiștilor se scoteau posturi în locuri neinteresante unde primeau negație, ca să se transfere ulterior în București.
- șeful de promoție de la automatică a primit repartitie la o fabrică de lângă Brașov unde nu avea măcar un calculator pe care să lucreze.
- eu am absolvit în primii 2,5% la nivel național în specializarea mea și nici nu a fost vorba de vreun un post în cercetare.
V-am oferit cazuri reale, nu îndoieli sau păreri...
Nu se intelege nenorocirea de a-ti pierde viata incercand sa treci Dunarea inot in mijlocul noptii dupa ce ai facut planuri peste planuri, ca in final sa fii prins de militia de la frontiera. Nu se intelege clar ce inseamna sa nu gasesti mancare, sa te umilesti pentru cateva tacamuri la alimentara din coltul strazii. Acea alimentara jegarita, murdara, cu galantarele goale, cu lumina rece de neon sub care stai si astepti cu buletinul in mana sa-ti vina randul la portia lunara de zahar si ulei. Sa stai la coada de la 4 dimineata la hartie igienica, sa nu ai medicamente, sa nu ai caldura, sa se opreasca lumina ore in sir zilnic si tot ce faci sa fie cu bacsis si pile. Sa nu ai carti, sa spui si sa faci doar ce-ti spune partidul. Sa nu existe Craciun (erau sarbatorile de iarna), sa nu existe Mos Craciun (era Mos Gerila). Sa nu stii ce a insemnat URSS-ul pentru Romania. Arestarile, epurarile, nationalizarea, colectivizarea.
Cate persoane tinere, adolescenti au citit despre drama copiilor din orfelinate, ghetourile lui Ceausescu, dupa cum erau numite. Cati elevi pot numi trei oameni care au luptat impotriva comunismului sacrificand totul: familie, integritatea fizica si psihica. Educatia in Romania e facuta pe genunchi, de inculti. Nu sunt cunoscuti cei care merita un loc important in muzeul lumii anticomuniste romanesti.
Noi nu avem constiinta a ce s-a intamplat cu tara noastra si de ce acum ne zbatem in coruptie, minciuna si manipulare. Capitolul „comunism” in cartea de istorie e tratat ca oricare altul. Elevii nu sunt invatati sa pretuiasca libertatea, democratia, adevarul, integritatea morala, bunul-simt. Se invata mecanic, se preda in graba, se trece in viteza.
La noi, pentru ca am traversat societatea comunista, lectiile de istorie pe tema asta trebuie sa fie profunde, emotionante, trebuie sa ramana in sufletul copiilor si in mintea lor. Tema celor doua razboaie mondiale, modul in care omenirea s-a urat si s-a luptat dincolo de orice ratiune. Milioanele de morti, Europa in ruine, traumele fizice, psihice, durerea lasata de aceste tragedii, daca ele nu sunt intelese bine atunci sigur vor fi repetate, iar un pusti de 15 ani, cazut la testul PISA, nu o sa dea doi bani pe valorile ce ar trebui sa ne defineasca.
• Teodor Șușman, Luptător anticomunist în Munții Apuseni.
• Maior Nicolae Dabija, Luptător anticomunist în Munții Apuseni.
• Colonel Ioan sau Ion Uță, rezistența în Banat.
• Gogu Puiu, Luptător anticomunist în Dobrogea.
• Ion Gavrilă Ogoranu, rețea Carpatin Făgărășan, Munții Făgăraș (versantul de nord).
Sunt cateva nume in lupta impotriva comunismului.
Acestia sunt eroii adevarati, necunoscuti de elevi, nepomeniti de nimeni. Intr-un decembrie (ca fiecare decembrie) marcat de moartea a 1166 de romani, se vor da niste stiri grabite la TV-uri, niste jurnalisti si politicieni definiti de coruptie si prostie vor spune vorbe mestesugite, iar la Universitate se vor depune niste coroane de flori in sunetul asurzitor al bolizilor din trafic.
Nu e exclus sa-i vedem si pe nostalgicii comunismului, pe sustinatorii simionilor si sosoacelor cum isi mai bat putin joc de aspiratiile si visele societatii romanesti.
Si daca societatea romaneasca nu poate privi spre viitor, atunci se uita catre un trecut ce i se pare normal si bun si frumos (bine, pe unii nici nu-i prea duce capul). Credeti ca daca testele PISA se dadeau si in anii 1970-1980, am fi ocupat un loc in fata? Eu nu cred si asta se vede cu ochiul liber. 41% analfabeti functionali au fost mereu in Romania de pana si de dupa 1989.
"...noi sunt printre ultimele generații care își amintesc ce a fost și ce vremuri au fost -, oamenii nu învață de la sine ce înseamnă comunismul”, a spus Daniel David."
Aveam 5 ani si 8 luni in decembrie 1989, dar asta nu inseamna ca nu stiu si nu inteleg despre ce este vorba.
Nu inseamna sa nu citesti, nu e o scuza ca nu erai sau erai prea mic la acel moment. Am crescut urand din rasputeri comunismul si iubindu-l pe Rege. Asa m-au invatat parintii mei pe care mi amintesc cum stateau cu antena de la radio legata cu sarma de calorifer pentru a auzi Europa Libera si fiecare mesaj transmis de Rege.
L-au asteptat in zadar, apoi ei nu au mai fost. Tata a participat la Revolutia din 1989 in Bucuresti cu gandul ca el se va intoarce. N-a fost sa fie.
Asa ca nu sunt de acord ca varsta constituie o scuza.