Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce-mi doresc eu ție, tristă Românie!

Lampioane piață

Foto: Guliver Getty Images

Am decis să rămân în România. De aceea, îmi permit să-i urez câteva „aș vrea-uri" de ziua ei:

- Aș vrea să văd oamenii din România mai entuziasmați și mai energici la auzul ideii că România poate avea un destin mai bun, chiar dacă niciun indicator nu vine să susțină cu argumente aceasta idee;

- Aș vrea să văd mai puțină plafonare și mai puțină suficiență a oamenilor care, după o anumită vârstă, devin complet inflexibili la discuții și cred că le știu deja pe toate;

- Aș vrea să văd că românii învață mai detaliat trecutul istoric al țării pentru a înțelege mai bine cauzele băltirii din prezent;

- Aș vrea să văd că regiunile sărace primesc un impuls economic și încep să reducă decalajul față de regiunile dezvoltate… Azi, ardelenii se gândesc pe bună dreptate cum să se separe mai repede de administrația centrală coruptă și birocratică de la București;

- Aș vrea să văd mai puțini tineri îmbarcându-se la „departures” pe aeroportul Otopeni încă din clasa a 8-a din cauză că statul acesta incompetent îi alungă din țară;

- Aș vrea să văd cum se reduc violența fizică și verbală, batăile în familie și ciondăneala rudimentară de pe internet, mi-aș dori ca societatea să deprindă treptat arta schimbului de opinii pașnic și constructiv;

- Aș vrea ca statul să-și vadă de treaba lui și să facă ceva și pentru cetățeni: autostrăzi, spitale, școli, aer mai respirabil în marile orașe, condiții de viață mai bune pentru a stopa exodul generației noastre;

- Nu mai vreau să aud știri de tipul copilul x din comuna y abandonează școala pentru că familia nu-și mai permite să-i întrețină studiile;

- M-am săturat să aud eternul calcul conform căruia aproximativ 400000 de mii de copiii se culca flămânzi în fiecare seară și nimeni nu face nimic in aceasta privință;

Știți cum e când, de ziua unei persoane, te gândești cum să formulezi urarea cât mai original, dar la sfârșit iese un sec „La mulți ani, multă sănătate și să ți se îndeplinească tot ce iți dorești etc…”

Ei bine, de multe ori mă bâlbâi când trebuie să fac o urare cuiva, dar în cazul României pot spune franc și fără echivoc că îi urez sincer să se vindece de multiplele boli de care suferă și să-și construiască un viitor mai bun cu propria putere, dar și cu ajutorul UE, luând exemplul altor țări care s-au ridicat din propria cenușă.

Cadoul meu pentru România este doar crezul meu că barierele autoimpuse (suntem mici, săraci, corupți, neputincioși, europeni de mâna a doua și asta ne e soarta sau așa ne-a fost dat să fim) pot fi depășite și că mă pot implica și practic pentru a demonstra contrariul și pentru a face din România o țară mai bună. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult