Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ce ne învaţă pe noi, românii, trădătorul Lenin

Vladimir Lenin

Foto: Profimedia

În 1917, Germania nu se simțea prea bine întrucât consumase resurse enorme pentru a menține ambele fronturi, în vest și est. Austro-Ungaria nu se dovedise la înălțimea trufiei sale și fusese nevoie de nemți pentru a înfrânge România și a rezista Rusiei. Miniștrii săi erau terorizați de iminenta intrare a Statelor Unite în război fiindcă Woodrow Wilson ceruse Congresului aprobarea de a se alătura Antantei.

Așa că liderii de la Berlin trebuiau să găsească o soluție ieftină și pașnică de a scoate un inamic din luptă. Călcâiul lui Ahile era Rusia țaristă care, la fel ca întotdeauna, era o dictatură epuizată de proprii săi lideri și gata să explodeze de nemulțumirile sociale.

Instrumentul care putea prăbuși Moscova era tocmai... un rus. Unul șters, îmbrăcat cu haine ponosite, ce locuia într-o cameră modestă din Zurich. Dar care, ca orice rus care se respectă, visa să schimbe lumea. Serviciile secrete germane au intuit perfect că bărbatul ăsta bun de nimic în afară de a promova marxismul era "arma secretă" care putea să pulverizeze frontul din răsărit.

Așa că "visătorul" Lenin a acceptat sprijinul nemțesc, deși până atunci înfierase Kaiserul și războiul, pentru a se întoarce. Conform legilor oricărui stat, o asemenea faptă ar fi adus o condamnare pentru trădare şi, în acei ani, inculpatul ar fi fost repede executat. Unde, foarte curând, va conduce o revoluție proletară (deși rușii nu prea aveau proletari fiindcă nu prea aveau industrie, ci doar mulți mujici).

Consecința? În decembrie 1917, guvernul bolșevic a semnat armistițiul de la Brest-Litovsk, oprind luptele cu Puterile Centrale. În martie semnau și tratatul de pace, cedând nemților și austriecilor teritorii imense. România, rămasă singură în răsărit, s-a predat, la rândul său. Norocul Europei l-au reprezentat americanii. 

Rușii au tras învățăminte din acest moment istoric: cel mai simplu îți înfrângi dușmanul folosindu-te de scelerații și trădătorii săi. Doar o învățaseră pe propria piele.

Iar noi ar trebui să învățăm două lucruri:

1. Vai celor care sunt "veriga slabă" dintr-o alianță fiindcă dușmanii vor lovi întotdeauna acolo unde "frontul" e mai slab.

2. Prăbușirea o aduc întotdeauna trădătorii noştri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La Petrograd erau totusi multi proletari. Puterea a preluat-o insa cu soldatii dezertori.
    • Like 0
  • Prăbușirea o aduc întotdeauna trădătorii noştri: învățați să nu mai generalizați aiurea. Căteodată (chiar la 99%) nu implică întotdeauna. La noi, prăbușirea pornește de la marii noștri academicieni falși — nu neapărat trădători. Aceeași logică se aplică oricărui piedestal fals. Știu că voi fi contrazis (99%): inferența nu bate niciodată manipularea.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cules de căpșuni - Getty

Am muncit cincisprezece ani și ceva în Belgia. Am început de cât de jos se poate, și nu mi-e rușine s-o spun. Ba chiar e bine cunoscut printre prieteni faptul că sunt mândru că am cules și căpșuni și că am stat și la aceeași masă unde se luau decizii ce implicau cheltuieli foarte mari și hotărâri care afectau zeci, dacă nu sute de oameni. foto Getty

Citește mai mult

CTP

Stilul smuls pe care îl practică Trumpul poate influența și țări mai modeste care nu au capabilitățile pentru blitz-krieg ale SUA. De pildă, România; CSM, ÎCCJ, CCR, magistrații se vor simți încurajați de exemplul celui mai puternic șef din lume să procedeze în continuare potrivit principiului enunțat de un rus, personaj al lui Ilf și Petrov: „Cum vrem, așa facem, a zis Nikita Priahin după ce a dat foc la imobil”. Ca și Justiția din România, care se bucură de dezaprobarea și disprețul majorității cetățenilor,

Citește mai mult