Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce ne învaţă pe noi, românii, trădătorul Lenin

Vladimir Lenin

Foto: Profimedia

În 1917, Germania nu se simțea prea bine întrucât consumase resurse enorme pentru a menține ambele fronturi, în vest și est. Austro-Ungaria nu se dovedise la înălțimea trufiei sale și fusese nevoie de nemți pentru a înfrânge România și a rezista Rusiei. Miniștrii săi erau terorizați de iminenta intrare a Statelor Unite în război fiindcă Woodrow Wilson ceruse Congresului aprobarea de a se alătura Antantei.

Așa că liderii de la Berlin trebuiau să găsească o soluție ieftină și pașnică de a scoate un inamic din luptă. Călcâiul lui Ahile era Rusia țaristă care, la fel ca întotdeauna, era o dictatură epuizată de proprii săi lideri și gata să explodeze de nemulțumirile sociale.

Instrumentul care putea prăbuși Moscova era tocmai... un rus. Unul șters, îmbrăcat cu haine ponosite, ce locuia într-o cameră modestă din Zurich. Dar care, ca orice rus care se respectă, visa să schimbe lumea. Serviciile secrete germane au intuit perfect că bărbatul ăsta bun de nimic în afară de a promova marxismul era "arma secretă" care putea să pulverizeze frontul din răsărit.

Așa că "visătorul" Lenin a acceptat sprijinul nemțesc, deși până atunci înfierase Kaiserul și războiul, pentru a se întoarce. Conform legilor oricărui stat, o asemenea faptă ar fi adus o condamnare pentru trădare şi, în acei ani, inculpatul ar fi fost repede executat. Unde, foarte curând, va conduce o revoluție proletară (deși rușii nu prea aveau proletari fiindcă nu prea aveau industrie, ci doar mulți mujici).

Consecința? În decembrie 1917, guvernul bolșevic a semnat armistițiul de la Brest-Litovsk, oprind luptele cu Puterile Centrale. În martie semnau și tratatul de pace, cedând nemților și austriecilor teritorii imense. România, rămasă singură în răsărit, s-a predat, la rândul său. Norocul Europei l-au reprezentat americanii. 

Rușii au tras învățăminte din acest moment istoric: cel mai simplu îți înfrângi dușmanul folosindu-te de scelerații și trădătorii săi. Doar o învățaseră pe propria piele.

Iar noi ar trebui să învățăm două lucruri:

1. Vai celor care sunt "veriga slabă" dintr-o alianță fiindcă dușmanii vor lovi întotdeauna acolo unde "frontul" e mai slab.

2. Prăbușirea o aduc întotdeauna trădătorii noştri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La Petrograd erau totusi multi proletari. Puterea a preluat-o insa cu soldatii dezertori.
    • Like 0
  • Prăbușirea o aduc întotdeauna trădătorii noştri: învățați să nu mai generalizați aiurea. Căteodată (chiar la 99%) nu implică întotdeauna. La noi, prăbușirea pornește de la marii noștri academicieni falși — nu neapărat trădători. Aceeași logică se aplică oricărui piedestal fals. Știu că voi fi contrazis (99%): inferența nu bate niciodată manipularea.
    • Like 0


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult