Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce ne învaţă pe noi, românii, trădătorul Lenin

Vladimir Lenin

Foto: Profimedia

În 1917, Germania nu se simțea prea bine întrucât consumase resurse enorme pentru a menține ambele fronturi, în vest și est. Austro-Ungaria nu se dovedise la înălțimea trufiei sale și fusese nevoie de nemți pentru a înfrânge România și a rezista Rusiei. Miniștrii săi erau terorizați de iminenta intrare a Statelor Unite în război fiindcă Woodrow Wilson ceruse Congresului aprobarea de a se alătura Antantei.

Așa că liderii de la Berlin trebuiau să găsească o soluție ieftină și pașnică de a scoate un inamic din luptă. Călcâiul lui Ahile era Rusia țaristă care, la fel ca întotdeauna, era o dictatură epuizată de proprii săi lideri și gata să explodeze de nemulțumirile sociale.

Instrumentul care putea prăbuși Moscova era tocmai... un rus. Unul șters, îmbrăcat cu haine ponosite, ce locuia într-o cameră modestă din Zurich. Dar care, ca orice rus care se respectă, visa să schimbe lumea. Serviciile secrete germane au intuit perfect că bărbatul ăsta bun de nimic în afară de a promova marxismul era "arma secretă" care putea să pulverizeze frontul din răsărit.

Așa că "visătorul" Lenin a acceptat sprijinul nemțesc, deși până atunci înfierase Kaiserul și războiul, pentru a se întoarce. Conform legilor oricărui stat, o asemenea faptă ar fi adus o condamnare pentru trădare şi, în acei ani, inculpatul ar fi fost repede executat. Unde, foarte curând, va conduce o revoluție proletară (deși rușii nu prea aveau proletari fiindcă nu prea aveau industrie, ci doar mulți mujici).

Consecința? În decembrie 1917, guvernul bolșevic a semnat armistițiul de la Brest-Litovsk, oprind luptele cu Puterile Centrale. În martie semnau și tratatul de pace, cedând nemților și austriecilor teritorii imense. România, rămasă singură în răsărit, s-a predat, la rândul său. Norocul Europei l-au reprezentat americanii. 

Rușii au tras învățăminte din acest moment istoric: cel mai simplu îți înfrângi dușmanul folosindu-te de scelerații și trădătorii săi. Doar o învățaseră pe propria piele.

Iar noi ar trebui să învățăm două lucruri:

1. Vai celor care sunt "veriga slabă" dintr-o alianță fiindcă dușmanii vor lovi întotdeauna acolo unde "frontul" e mai slab.

2. Prăbușirea o aduc întotdeauna trădătorii noştri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La Petrograd erau totusi multi proletari. Puterea a preluat-o insa cu soldatii dezertori.
    • Like 0
  • Prăbușirea o aduc întotdeauna trădătorii noştri: învățați să nu mai generalizați aiurea. Căteodată (chiar la 99%) nu implică întotdeauna. La noi, prăbușirea pornește de la marii noștri academicieni falși — nu neapărat trădători. Aceeași logică se aplică oricărui piedestal fals. Știu că voi fi contrazis (99%): inferența nu bate niciodată manipularea.
    • Like 0


Îți recomandăm

bunic cu nepot

Când obosea se punea la umbra unei tufe și scotea mâncarea pusă de mama în traistă. Uneori înainte de a mânca își dădea jos proteza, apoi desfăcea cârpele îmbibate cu sânge, căci proteza îi rodea carnea până la os, le așeza mai bine cu gândul că nu o să-l mai doară și nici nu o să-l mai roadă, mânca mâncarea, mulțumea lui Dumnezeu pentru tot și se ridica din nou pentru coasă. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Dr. Raed Arafat propune, clar, drastic și argumentat, interzicerea accesului minorilor sub 15-16 ani la rețele ca TikTok, Youtube, Meta, X. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, e contra, anunțându-ne că „De principiu, nu sunt pentru interdicții”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se plasează undeva la mijloc: „Accesul minorilor să fie reglementat și controlat de autorități, precum și de părinți”.

Citește mai mult

Putere / sursa foto: Profimedia

„Să nu-ți ia Dumnezeu mințile” e o vorbă pe care am auzit-o ades în satul copilăriei, inclusiv în propria familie. „A-ți pierde mințile”, „a-ți ieși din minți”, „a-ți lua cineva/ceva mințile” e mai grav decât „a te apuca dracii” și exprimă conștiința că mintile sunt un dar al lui Dumnezeu, ne definesc ca oameni, iar pierderea lor echivalează cu pierderea umanității.

Citește mai mult