Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ce nu înțelege conducerea Ministerului de Interne

Politia - Inquam Photos / Cornel Putan

Foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Argumentul celor din conducerea Ministerului de Interne care spun că abuzurile unor polițiști nu sunt reprezentative pentru întreaga Poliție română este deopotrivă adevărat și fals. El este adevărat din punct de vedere strict cantitativ: câțiva polițiști nu sunt toți polițiștii, care numără probabil câteva zeci de mii în toată țara. Același raționament ar fi valabil pentru profesorii abuzatori, pentru medicii corupți, pentru pompierii incompetenți, pentru jandarmii violenți ș.a.m.d. Căci, nu-i așa, ei reprezintă minorități „infime” în comparație cu grosul efectivelor virtuoase din fiecare corp profesional. Majoritatea profesorilor, medicilor, polițiștilor își fac treaba, prin urmare ei nu trebuie să fie considerați răspunzători pentru greșelile colegilor lor, iar conducerile ministerelor respective nu ar trebui decât să-i pedepsească aspru pe cei care au greșit și lucrurile reintră în ordine.

Dar argumentul este fals dintr-un alt punct de vedere și, în același timp, este cât se poate de păgubitor din perspectiva unei corecte evaluări profesionale, manageriale și politice.

Eroarea de la care pleacă asemenea justificări este aceea de a considera că aceste câteva cazuri sunt nesemnificative în raport cu ansamblul. E ca și cum am spune că dacă în România există 100.000 de polițiști și dintre ei 10 sunt abuzatori, asta înseamnă că doar 1 la 10.000, adică 0,001 % dintre polițiști ar avea probleme, adică 99,999% dintre ei nu merită să suporte oprobiul public. (Aplicați același raționament pentru corpul profesorilor, al medicilor, al jandarmilor etc.).

Dacă vinovăția trebuie într-adevăr individualizată și circumscrisă faptelor precise, responsabilitatea în schimb trebuie judecată altfel. Căci responsabilitatea nu se împarte la 100.000, fiecăruia revenindu-i o părticică infimă din responsabilitatea Poliției române. La fel, mie, ca profesor, nu-mi revine doar fragmentul acela de 1/250.000 de responsabilitate de educare a generațiilor ce vin, ci, din punct de vedere calitativ – adică etic și deontologic – mie și fiecărui oricare alt profesor din cei 250.000 ai țării ne revine, de fiecare dată, întreaga responsabilitate pentru toți copiii din România.

Altfel spus, dacă noi gândim că putem face orice în sala de curs – pentru că, nu-i așa, ce însemnăm noi printre celelalte sute de mii de profesori, suntem o picătură într-un ocean – atunci ne înșelăm amarnic privind datoria noastră socială. Cu o asemenea gândire, noi lăsăm întredeschisă o portiță pentru orice fel de excepție: dacă nu ne facem treaba nu e grav, că nu se vede; dacă abuzăm un copil nu e grav, că sunt atâția alți profesori care se comportă corect; dacă moare un om din neglijența noastră, nu e așa de grav, că am salvat atâția alții etc. Aceasta este, în opinia mea, o gândire periculoasă, care se acomodează ușor cu delăsarea, cu incompetența, cu abuzul, cu ilegalitatea, considerându-le drept neînsemnate cantitativ și diminuând responsabilitatea socială a acțiunii noastre profesionale.

Privind dinspre vârful piramidei, lucrurile stau la fel: un ministru e responsabil pentru fiecare angajat din subordinea lui. Nu au fost rare cazurile (nu la noi, se înțelege), când miniștri au demisionat din cauza unor acțiuni ilegale sau neprofesioniste ale subordonaților. Pentru că, încă o dată, daca vinovăția merge de sus în jos și funcționează prin diviziune, până la individ, adică până la ultimul făptaș, responsabilitatea este multiplicatoare și continuă: orice abuz al unui polițist este abuzul tuturor polițiștilor, de la cel mai simplu agent, până la cel mai important general. Orice profesor incompetent îi face pe toți profesorii să fie incompetenți, de la cel mai tânăr stagiar, până la ministru. Orice medic corupt aruncă pe drept cuvânt o umbră asupra integrității tuturor medicilor și asupra ministrului. Asta înseamnă a răspunde pentru, adică a da socoteală în fața societății. Noi suntem, ca profesori, medici, polițiști, jandarmi, părți ale unui corp, nu atomi liberi, părți indivizibile care prin acțiunea noastră modificăm în bine sau în rău întregul corp profesional din care facem parte, chiar și întregul corp social.

De aceea, cred că nicio instituție nu se va reforma în România câtă vreme conducătorii lor vor privi abuzurile și ilegalitățile doar ca niște „cazuri izolate”; șansa însănătoșirii profesionale, morale și instituționale începe cu asumarea fiecărui asemenea caz ca fiind unul exemplar, nu izolat; căci ceea ce este puțin nu trebuie privit ca excepție în sensul rarității, care poate fi ușor înlăturată, ci ca exemplu, ca putând să se repete oricând și oriunde. În termeni medicali, aș zice că trebuie privit ca simptom, adică semn al unei crize, semnal de alarmă și strigăt de ajutor.

Instituțiile și corpurile profesionale românești se află azi într-o asemenea situație de alarmă. Dacă ni se va spune că trebuie să ajungem la 50%+1 ca să putem vorbi într-adevăr de corupție, incompetență, abuz etc., atunci acea instituție și această societate sunt definitiv pierdute. Fiecare dintre noi suntem, prin urmare, datori să reacționăm în interiorul corpului nostru profesional de fiecare dată când are loc o asemenea faptă, tocmai pentru ca ea să nu se multiplice: căci cu cât ne vom spori responsabilitatea, cu atât există șanse să diminuăm faptele greșite și să evităm de a deveni noi înșine autorii lor. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un lucru este sigur, daca ar exista vointa reala pentru schimbare ea s-ar produce incet si sigur. Comparati aceasta lentoare in actiune si declaratii cu vointa indarjita care focalizeaza factorii de conducere si media deopotriva pe subiectul Coronavirus si derivatele lui dupa care trageti concluzia.
    • Like 0
  • Tara este un exemplu mondial de coruptie. S-a intins atat de mult incat nu exista solutii pentru eradicarea ei. Organismee care ar trebui sa lupte cu coruptia sunt, la randul lor, infestate, putrezite deja. Politia este o rusine nationala. daca aceasta institutie si-a permis sa strige sub zidurile cotroceniului "iesi afara javra ordinara" s-a discreditat irevocabil. Nu conteaza numele presedintelui. Cred ca meritau, ma degraba, cei de dinainte si in mod specia iliescu si prim ministrii pdsr, psd care au vandut si distrus tara, care au desfiintat siguranta nationala. Crimele alora sunt infinit mai grave decat prezumtiva acuzatie, falsa, cu vanzarea flotei s diminuarea veniturilor, in realitate nemeritate si obtinute abuziv.. Medicii, profesorii,functionarii publici s-au discreditat, tot singuri, prin lacomia lor, prin incompetenta si nesimtirea lor. Practic ar trebui ca toate institutiile vitale sa fie desfiintate, in totalitate si importate altele, ceea ce este imposibil. Nici cu dictatura nu mai merge pentru ca nu ai in cine sa ai incredere si sa-i lasi tara pe mana. S-a reusit ajungerea intr-o situatie fara iesire. Singura solutie nici nu vreau s-o enunt aici. Vinovati sunt toti, stiu ca sunt putini cei care sunt corecti dar vina lor este ca nu striga numele si faptele celor "murdari" si-i tolereaza. Cu orice risc.
    • Like 3
    • @ Mircea Zugravu
      ”Singura soluție nici nu vreau s-o enunț aici” ... De ce se mai ocupă spațiul tipografic dacă nu ai și o soluție măcar ? O soluție există, și anume alegerea/numirea pe funcție să fie bazată pe competență și pe caracter ! În asta rezidă, cred, Meritocrația ! Dacă alegi un conducător pe criterii de performanță (competență dovedită, plus caracter) acel conducător, dacă e veritabil, se ocupă de toată piramida de sub el ! Prin selecții/eliminări repetate se poate ajunge ca toate domeniile să progreseze real, implicit și societatea. Numai cu promisiuni deșarte și cu evitarea partticipării la dezbateri în campanii nu vom rezolva nimic, niciodată ! Singurul impediment (dar puternic însă nu insurmontabil) l-ar putea reprezenta ocupanții actuali ai unui legislativ, adesea condamnabil, dacă nu vor vota o propunere de implementare a Meritocrașiei ! Dar există ac și de cojocul lor dacă conducătorul suprem și colaboratorii principali își doresc și ei așa ceva !
      • Like 0
    • @ Ion Filip
      "ocupantii actuali"??!! Sa inteleg ca toata, dar toata vina dezastrului economico-moralo-social apartine doar "ocupantilor actuali"! Precedentii, saracii, nu au nicio vina. Ei au dorit doar binele!? Asa e, au facut tot ce au putut si chiar cu srijinul pomanagiilor cozi de topor, multe, prea multe la numar, ca sa avem cat mai putin bine noi, iar ei cat mai mult. Unica solutie; partidele din coalitie se mananca intre ele, fostii improasca cu laturi in dreapta si-nstanga, iar degeneratii nou aparuti aur duc o politica de subminare a statului roman pentru care, la fel ca in germania, seviciile responsabile cu siguranta tarii ar trebui sa ia masuri. Guvernul tace si inghite jignirile zilnice ale unei demente, politia si jandarmeria nu vad nimic rau in actiunile lor, stiu in schimb sa se faca de ras prin atitudinile lor fata de cei fara aparare. In fata interlopilor tremura de frica si nerabdare sa-si primeasca tainul. Cum spuneam, inca nu o sa enunt unica solutie. Nu mi-o doresc. Oricum nu e ce spui dta. Esti departe.
      • Like 1
  • Sa nu cititi ca va CRUCITI :
    "PNL-si incompetentii sai in posturi publice
    GABRIEL OLTEANU
    a fost numit la Romsilva de guvernul PNL în 2020, când a fost plătit din banii publici cu 5.469 de lei pe lună, ceea ce i-a dus salariul lunar net la 21.969 de lei, cu aproape 7.000 de lei mai mult pe lună decât președintele țării.

    A lucrat la Vîntu și la Banca Internațională a Religiilor
    La 38 de ani avea diplomă de liceu, iar la 45 de ani, doctorat La 41 de ani, domnul Olteanu (2005), doctorand în științe economice la Sibiu,
    Din 2012 se mută iarăși la București, unde mai schimbă patru locuri de muncă la o altă firmă de asigurări, până în 2017, când, brusc, sub conducerea cea mai cinstită a doamnei Firea, domnul Olteanu ajunge consilier al directorului general la RATB. Va ajunge să fie plătit din 5 sinecuri de la stat.
    Omul ăsta, care a lucrat pentru unele dintre cele mai corupte instituții responsabile pentru furturi/țepe de multe sute de milioane de euro, membru în unele dintre cele mai nenorocite Consilii de Administrație controlate de niște megamafioți politici, își trece în CV că a absolvit în 2017 cursul „Managementul eficient al Sistemelor Antifraudă și Anticorupție”. Ia 2.000 de euro pe lună de la Curtea de Conturi"
    Din Propria DECLARATIE DE AVERE.



    • Like 2
  • Valabila analiza incepand cu cei 300 de parlamentari cu "n" masterate si doctorate,in timp ce lucrau pe branci in parlament.
    A se citi Valeriu Nicolaie in Libertatea:
    : 1.-Cariera de succes a unui om lipit de banii statului de opt ani: fost șef la o mică firmă de instalații termice, astăzi, numărul doi în Nuclearelectrica SA
    2.-Un om bine înfipt în sistem: Bănescu de la Finanțe sau Sport. Două masterate în cinci luni și sute de mii de lei de la stat
    • Like 1


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult