Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce pedeapsă merită cei care au făcut averi din pandemie?!

Victor Piturca - arest

Noi, aceștia mărunți, stăteam închiși în casă...

Noi purtam măști și respectam reguli...

La început, o mască costa cincizeci de bani. Apoi trei lei sau mai mult. Și necăjiții acestei țări le-au cumpărat și le-au purtat pe față ca să poată ieși din casă și ca să se protejeze pe ei și pe alții.

Cunosc oameni de la țară care cumpărau pâine cu economie, dar au dat trei lei pe măști. 

O să ziceți că e puțin trei lei. Eu zic să vă mai gândiți, dacă e puțin sau mult, când pensia e 600, 700 sau 800 de lei. Și pensionarul are nevoie și de medicamente, și de lemn, și de pâine în fiecare zi, nu doar de măști.

...

Și acum citesc cum unii foarte bogați deja s-au îmbogățit în pandemie. Au făcut afaceri dând mită, ca să obțină contracte cu măști, care au fost neconforme. Adică dacă le-ai fi cumpărat, o făceai degeaba. Nu te protejau de nimic.

Când s-a transmis știrea la televizor despre lacomii reținuți de DNA, aveam în vizită la mine o bătrânică din sat. A auzit sumele vehiculate ca prejudiciu.

- E mult, Luminița? Cât înseamnă 1,8 milioane de euro? Nu înțeleg, îmi spune.

Pensia ei e sub 1.000 de lei. Nu poate înțelege cifre atât de mari.

Mă uit la ea. Nu știu ce să îi spun. Dacă i-aș spune suma în lei, ar ameți. În euro nu o înțelege. Mă mai gândesc că din pensia ei și-a cumpărat măști să poată ieși din casă. 

Nu mă întreb ce om poți fi încât să profiți de o molimă, ca să te îmbogățești și mai mult. 

Am o singură întrebare: ce pedeapsă merită cei care au făcut averi din și în pandemie?! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • profun check icon
    „Ce pedeapsă merită cei care au făcut averi din pandemie?!”

    Mi se pare o întrebare... greșită din două puncte de vedere.
    1. Fiindcă nu poate exista o singură pedeapsă. Evident, pedepsele ar trebui aplicate în funcție de vina fiecăruia.
    2. Deoarece nu este interzis să te îmbogățești, nici măcar din pandemie.

    Discuția pe tema asta ar merita făcută, însă serios, nu în glumă și nu... iarăși, prin spectacole de defilare cu cătușe, în fața presei chemate la pont.

    Un răspuns, care ar răspunde întrebării (reformulate, corect) ar fi că pedepsele ar trebui să fie în funcție de:
    - numărul de victime și prejudiciile morale cauzate populației
    - de mărimea prejudiciilor
    - funcția avută de infractori - cu cât funcțiile erau mai importante, cu atât trebuie considerate mai calificate infracțiunile și, implicit, crescute pedepsele. La acest capitol infracțiunile demnitarilor și înalților funcționari publici ar trebui să fie drastice.

    Din păcate, acum avem în față, după 3 (trei) ani, doar un caz de plevușcă, menit mai degrabă să ne arunce praf în ochi.

    Nimic despre psihoza declanșată de mesajele deșănțate care au adus atâta panică și suferințe, inclusiv prin privarea de asistență medicală a sute de mii de oameni cu boli cronice sau suferințe comune care au fost refuzați sau plimbați de la un spital la altul.

    Nimic zecile (sau... sutele!?) de milioanele de vaccinuri comnadate și plătite.

    Nimic despre complicitatea și obscuritate relațiilor dintre politic și industria pharma.

    Nimic despre responsabilitatea de control din toți aceștia ani, la vârful politicii, administrațiilor centrale și locale, serviciilor de informații și justiției.

    Adică - NIMIC DESPRE... CELE MAI MARI... V I N O V Ă Ț I I!
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Pedepsele se dau doar în cazul încălcării legii. Doar atunci.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult