Ce poate și ce nu poate să facă banca centrală în acest timp bântuit de molimă

Foto Guliver/Getty Images

Agentul provocator Covid-19, tot mai periculos de la o zi la alta, continuă să împrăștie boală, moarte și imense pagube materiale în aproape toate țările din lista ONU. Lumea e panicată. Societatea noastră e panicată. Populația, companiile și instituțiile sunt cu ochii pe autorități, de la care așteaptă informații corecte, îndrumări întemeiate pe cele mai veridice descoperiri științifice la nivel global și, înainte de toate, măsuri înțelepte, care să dea garanția organizării celei mai bune apărări posibile în fața acestui virus ucigaș.

Banii: între priorități

Una dintre instituțiile către care, în aceste împrejurări, se îndreaptă interesul întregii societăți este banca centrală. Săptămâna trecută, zi de zi, au curs întrebările. Toate exprimând îngrijorări îndreptățite.

Oamenii vor să fie siguri că BNR si-a activat regimul de urgență si că banii lor din bănci sunt protejați. Mai mult, vor asigurări: că nu se vor închide băncile, că vor fi de ajuns banii din bancomate, că-si vor găsi pe carduri salariile si pensiile si că vor putea retrage sumele de care au nevoie sau că poșta va avea numerarul necesar pentru pensiile ce nu sunt plătite pe carduri.

Un alt set de întrebări, ce au fost multiplicate în mass-media si au făcut obiectul unor dezbateri aprinse, au venit de la cei interesați de procesul de creditare bancară. Am desprins, din aceastră categorie, trei seturi de întrebări: dacă BNR asigură condiții ca bancile să acorde în continuare credite, atât de consum cât, si ipotecare; dacă dobânzile la împrumuturi vor fi reduse; si dacă, având în vedere dificultățile cu care ne confruntăm, ce au determinat declararea stării de urgență, Banca Națională va stimula băncile să renegocieze contracte ori să le acorde păsuiri celor ce nu vor putea să-si achite la timp ratele.

Apoi, ca întotdeauna când vremurile nu mai sunt normale, ci excepționale, se agită si piața zvonurilor. Unele povesti, spuse pe această piață, sunt crezute, virusul panicii este si el contagios, asa că băncile - chiar dacă nu au fost luate cu asalt - au avut de-a face cu mulți clienți speriați că va fi confiscată valuta si, deci, s-au grăbit să-si scoată banii din depozite si să-i depună în casete ori să-i ia acasă. Alți clienți, dintre cei cu “informații sigure”, care au auzit ei că “depozitele nu mai sunt garantate”, au avansat cereri de retrageri.

Masa critică a populației cu economii păstrate în bănci (în total: zece milioane de depunători, cu 15 milioane de depozite, garantate până la o sută de mii de euro per persoană, per bancă) nu s-a lăsat contaminată cu astfel de zvonuri. Mulți însă dintre cei care n-au crezut, dar au vrut totuși să primească informații exacte, au sunat la Banca Națională si au întrebat dacă banii lor din depozite sunt în siguranță. E cert că sunt în siguranță.

Cel mai mare pericol: decizii care în loc să facă bine fac rău

Deîndată ce, în țară, au fost anunțate primele contaminări, BNR a trecut la reorganizarea întregii sale activități în regim special. Cele dintâi măsuri: protejarea propriilor salariați.

Acum, mai mult ca oricănd, este nevoie de aportul întregului efectiv. Dacă, Doamne ferește, ar fi contaminați specialiști din prima linie, bunăoară dintre cei care răspund de buna funcționare a politicii monetare sau a piețelor de bani, ori cei din departamentele de supraveghere, modelare macroeconomică sau stabiilitate financiară, impunându-se internarea lor, ceva mai rău ar fi greu de imaginat. Prin urmare, riscul a fost dispersat, echipele mari au fost împărțite în echipe mici, într-o săptămână unele lucrând acasă iar altele la bancă, turele inversându-se în următoarea săptămână, în asa fel încât paza bună să depășescă primejdia rea, dar totodată munca să se desfășoare la foc continuu.

Desigur, s-au impus decizii și acțiuni de maximă urgență. Dar nu “heirupiste”, nu populiste, ci dintr-acelea care să sprijine efectiv si substanțial economia si populația. De ce întâi economia si apoi populația? Pentru că asta e ordinea firească! Dacă nu impulsionezi întâi funcționarea economiei, atât cât este posibil în condițiile date, sprijinirea populației rămâne doar o vorbă în vânt. Simplă demagogie.

Din capul locului, au fost stabilite trei tipuri de criterii: 1) deciziile să vină în valuri, raportate la cerințele fiecărei etape sau, dacă criza va creste în intensitate, ale fiecărei zile; 2) cum toate deciziile, începând cu primul pachet, vor trebui să aibă “în spate” analize aprofundate, de maximă exactitate, întregul corp de specialiști este antrenat într-un tur de forță; 3) toate propunerile, adjudecate de comitetele de specialitate, să fie pe masa Consiliului de Administrație vineri 20 martie, pentru a fi analizate, dezbătute, aprobate si făcute publice.

În zilele premergătoare ședinței Consiliului de Administrație, în care au fost pregătite proiectele de decizii, publicul a fost informat prin televiziuni, posturi de radio, ziare, bloguri că la Banca Națională se fac analize. De ce? Pentru ca deciziile adoptate să fie cele cerute în acest moment, să fie atinse țintele si să nu facă rău în loc să facă bine. Publicului i s-a explicat totodată, detaliat, cu legile în față, ce are dreptul să facă banca centrală; si ce nu are dreptul să facă, pentru că nu are prerogative legale.

Luni la ora zero întregul pachet cu decizii ale BNR a intrat în vigoare

Vineri dimineață, înainte de ședința Celor 9, m-a sunat ambasadorul României în Croația. M-a întrebat dacă pot să-i dau informații îl legătură cu deciziile în pregătire la BNR si, mai cu seamă, dacă știu când vor deveni publice, motivând că primește întrebări pe această temă. A subliniat că ar fi bine dacă Banca Națională ar ieși în câteva zile cu un pachet de măsuri. L-am rugat să vorbim după-amiază, când s-ar putea să existe mai multe detalii, pe care să le comentăm. M-a sunat din nou, imediat ce a fost dat publicității comunicatul Consiliului de Administrație, spunându-mi că a citit, a analizat si că acestea sunt deciziile de care e nevoie.

Comentariul meu, scris duminică, va putea fi citit luni dimineața. Când deja aceste decizii, încă de la ora zero, vor fi intrat în vigoare. Le voi analiza, punct cu punct, străduindu-mă să scriu pe căt e posibil pe înțelesul publicului larg.

1) CA al BNR, în ședința de vineri, a adoptat primul val de decizii prin care ridică un baraj destinat să atenueze efectele nocive ale Covid-19. Următoarele decizii vor veni în raport cu mersul evenimentelor. În acest sens, a fost suspendat calendarul prestabilit al ședințelor de politică monetară, pentru că de aici înainte măsurile de politică monetară vor fi luate ori de câte ori va fi nevoie.

2) BNR, care monitorizează clipă de clipă efectele crizei, va adopta în continuare decizii menite să mențină stabilitatea macroeconomică și buna funcționare a sistemului bancar, a piețelor financiare. Tocmai în acest scop, pe 20 martie, a hotărât să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 de puncte procentuale, de la 2,50 la 2 la sută. Această măsură a fost bine primită, piața monetară fiind surprinsă pozitiv, mai ales că se aștepta ca această reducere să se producă până la sfârșitul anului, în două etape. Decizia este benefică sub mai multe aspecte. Băncile comerciale vor primi bani mai ieftini de la BNR, asa că vor putea la rândul lor să reducă dobânzile la credite. Și asta cu atât mai mult, cu cât rata dobânzii Lombard, cu care băncile iau de la BNR împrumuturi de urgență, a fost redusă de la 3,50 la 2,50 la sută. Cum în consecință si ROBOR va fi mai mic, iată încă două motive conjugate ca dobânzile la credite să scadă. Câștigători, deci, vor fi si cei cu credite în lei, cu dobânzi variabile, cărora li se vor ieftini creditele aflate în derulare. Iar băncile nu vor avea niciun motiv ca, în compensație, să scadă dobânzile la depozite.

3) Banca Națională va cumpăra titluri de stat pe piața secundară. Această decizie nu este tocmai o premieră - cum au scris unii comentatori - în sensul că, în anii 1998 si 1999, deși nu aveam încă piață secundară, au avut loc emisiuni cu acest specific. Apoi, potrivit unei reglementări ce datează încă din anul 2000, Banca Națională este autorizată să cumpere titluri de stat de pe piața secundară. De la cine? Desigur, de la bănci. Reglementarea, deci, există de 20 de ani, dar n-a fost nevoie să fie pusă în aplicare. Acum e nevoie. Băncile, în noile condiții, vor fi interesate să cumpere mai multe titluri de stat, de pe piața primară, cu care să vină în gaj la BNR pentru a obține împrumuturi de urgență ori obișnuite, prin operațiuni repo. În timpul doi, așadar, pe piața secundară,BNR va putea să le cumpere de la bănci, dacă vor avea nevoie de bani ca să-si ajusteze portofoliul de lichidități.

4) Si tot în raport cu mersul evenimentelor, BNR a decis vineri că, dacă realitatea o va impune, vor putea fi reduse ratele rezervelor minime obligatorii,aplicabile pasivelor în lei si în valută. Tot în scopul echilibrării portofoliilor de lichiditate ale băncilor.

Sunt răsfățate băncile?

Într-adevăr, deciziile de vineri cuprind mai multe facilități pentru bănci. De aici, ar putea fi trasă concluzia că băncile s-ar bucura de o protecție specială. Adevărul însă e cu totul altul.

Important, în actualele împrejurări, este ca băncile să funcționeze la capacitate maximă. Mai mult, să dea credite mai ieftine companiilor si populației, să transfere bani de la cei ce vor să facă economii la cei ce vor să investească ori să producă, să împrumute statul pentru ca, de la buget, să fie plătite la timp salariile bugetarilor si pensiile. Practic, este singura posibilitate legală a BNR să vină în sprijinul companiilor si populației. De fapt, prin buna funcționare a băncilor, a piețelor financiare, BNR vine în sprijinul întregii societăți.

Fără îndoială că, după ce va fi citit deciziile de vineri, populația cu credite la bănci a rămas dezamăgită pentru că, în comunicatul BNR, nu s-a suflat niciun cuvânt despre amânarea ratelor. O măsură în acest sens era așteptată, în condițiile în care, pe piața dezbaterilor, numeroși formatori de opinie au întreținut speranța că această decizie trebuie să vină de la BNR. Și unele bănci au întreținut această speranță. Mai ales, au susținut că băncile - singurele care pot să decidă o astfel de facilitate - ar putea primi un sprijin de la BNR printr-o decizie de renunțare la calcularea de provizioane, care ar încărca povara băncilor dacă ar amâna achitarea unora rate.

Informația însă e falsă. BNR nu are niciun drept în acest sens: nici să decidă în legătură cu provizioanele, nici să oblige băncile să amâne ratele. Cât privește ratele, a făcut - pentru a veni în sprijinul băncilor si al populației cu credite la bănci - analize de impact, calculând ce efecte ar avea o astfel de măsură. Provizioanele însă, în sistemul bancar, sunt aplicate în baza unui regulament al Parlamentului European, obligatoriu în toate statele UE, direct, fără să fie transpus în legislațiile naționale.

Luni seara însă, în regim de teleconferință, în ședința Consiliului de Administrație al Autorității Bancare Europene, va fi analizată si problema provizioanelor. O decizie însă este așteptată de la Parlamentul European.

Problema ratelor rămâne deschIsă. O voi detalia în zilele următoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp