Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce s-a întâmplat pe 1 august cu prețul petrolului și posibilele efecte la pompă

Alimentare cu carburanți

Foto: Guliver Getty Images

Conform Comisiei Europene, cei mai scumpi combustibili din Uniunea Europeană se comercializează în Olanda, în această țară prețul plătit pentru litrul de benzină fiind de 1,78 euro, litrul de motorină fiind comercializat cu 1,43 euro.

România se află la coada acestui clasament, prețul benzinei fiind de 1,19 euro/litru, motorina are un preț similar.

Preţul carburanţilor are două mari componente: preţul efectiv al mărfii şi taxele încasate de stat (acciză şi TVA), care, în acest caz, sunt mari pentru că aşa este politica întregii Europe. În România, ponderea taxelor în preţ este de 51% pentru benzină şi 48% pentru motorină. Taxele au crescut după ce Guvernul a reintrodus supraacciza, dar chiar şi în acest caz, sunt mai reduse decât în majoritatea statelor Uniunii Europene. În cazul benzinei, o pondere a taxelor în preţ mai redusă decât în România este în Bulgaria şi Luxemburg şi la acelaşi nivel în Cipru, Ungaria și Polonia. La motorină, un procent de taxare mai redus decât la noi este în Bulgaria, Spania, Polonia, Luxemburg şi Lituania.

Dacă jumătate din preţul carburanţilor este influenţat de stat, să privim cealaltă jumătate, adică preţurile fără taxe. Aici este preţul materiei prime (al petrolului), costul cu rafinarea, cu transportul şi distribuţia în reţelele de benzinării şi profitul companiilor petroliere.

Cum a fost influențat prețul barilului de petrol de evoluția războiului comercial declanșat de Trump

În data de 1 august 2019, prețul petrolului a înregistrat o scădere de aproape 8%, aceasta fiind cea mai abruptă corecție din ultimii patru ani, după ce președintele american Donald Trump a escaladat războiul comercial cu China, amenințând cu impunerea de noi tarife pentru bunurile importate din țara asiatică, sporind astfel îngrijorările cu privire la o încetinire economică globală.

Cotația WTI (West Texs Intermediate) pentru livrarea din septembrie a scăzut cu 4,63 USD pentru a se opri la 53,95 dolari pe baril la bursa din New York, cea mai mare scădere din februarie 2015.

Petrolul Brent s-a stabilizat la 65,19 dolari pe baril.

Într-o postare pe rețeaua Twitter, Donald Trump a scos în evidență lipsa progreselor din cadrul negocierilor bilaterale cu partenerii chinezi. Președintele american a declarat că o taxă suplimentară de 10% va fi impusă începând cu 1 septembrie, pentru importuri chinezești în valoare de 300 de miliarde de dolari. Mărfuri chinezești în valoare de 250 miliarde USD sunt deja afectate de taxe de 25%, impuse de administrația Trump.

De asemenea, în cursul lunii iulie prețul petrolului a înregistrat cea mai redusă variație lunară din 1991, din cauza creșterii temerilor legate de reducerea cererii, dar și a livrărilor din Orientul Mijlociu. Este important de menționat că situația tensionată din zona Golfului Persic reprezintă un factor important ce poate afecta livrările de materie primă, dar și următoarele evoluții ale prețului barilului de petrol. Preocupările legate de evoluția economiei globale sunt alimentate, în primul rând, de ritmul lent al negocierilor comerciale dintre SUA și China.

Prețul petrolului nu va duce la ieftinirea carburanților comercializați în România

Un procent de doar 48% din preţul carburantului reprezintă marfa propriu-zisă, restul fiind taxe percepute direct de către stat. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe 52% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA și accize.

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: „costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizarea)

• Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii)

• Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia)

• Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar)

• Adaos comercial.

Un impact important în ceea ce privește formarea prețului combustibililor îl are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari.

Important de menționat că valoarea dolarului american este influențată de cotația petrolului. Un dolar puternic se traduce printr-un preț mai redus al barilului de petrol, iar un preț ridicat al barilului se traduce prin cotații reduse ale dolarului american. De aceea un preț în scădere al barilului de petrol se va traduce printr-un dolar puternic, adică situația cu care ne confruntăm în prezent.

O scădere de 8% a prețului barilului va influența astfel reducerea cu cel mult 15-20 de bani a prețului plătit pentru un litru de benzină.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ați uitat să treceți taxa pe prostie, austriecii ne-au pus un preț fără taxe mai mare decât în Austria. De ce ne mai agităm ? Merităm. Ce țară a mai renunțat la propriile resurse de petrol în favoarea altui stat ? Mai găsiți asemenea cretini ca noi ? Desigur NU. Acum o să apară finutzi și o să explice ei doct că ,, statul e cel mai prost administrator " doar că ce să vezi..... după ,,privatizare" Petrom e tot o companie cu capital majoritar de stat doar că am schimbat statul deștepți cum suntem și acum vorbim de statul Austriac. E bine rău, cred că râd austriecii de noi și cu curul. Merităm tot ce se întâmplă, atât ne duce capul.
    • Like 2
    • @ Adrian Ionescu
      Alien check icon
      Pe vremea comunismului, cand totul era al statului si administrat de stat, cam cum te-ai bucurat tu ca simplu cetatean de petrolul si gazele Romaniei? Cu benzina ieftina si abundenta, caldura la bloc si orase luminate ca-n las vegas?
      Bineinteles ca vanzarea petrom (si nu numai) a fost teapa si ca se putea negocia mai bine. Insa tepe mai mari decat propriile guverne de la AI Cuza incoace nu cred ca ne-a dat nimeni vreodata.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult