Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Doctrina economică a lui Donald Trump obligă „Imperiul" European să devină un jucător global sau să cadă în irelevanță

Donald Trump - Emmanuel Macron

Foto: Guliver Getty Images

În 1817, gânditorul și politicianul britanic David Ricardo a promovat o idee revoluționară, cea a „avantajului comparativ”.

Ricardo a susținut că eficiența productivă a fiecărei națiuni este maximizată atunci când oamenii își concentrează eforturile pentru a realiza produse de cea mai bună calitate, apoi realizează schimburi economice. Ricardo considera că fiecare națiune ar putea beneficia de avantajele comerțului liber. Teoria lui Ricardo este total opusă celei a autarhiei economice, dar și protecționismului.

Ulterior, în 1934, Congresul SUA a adoptat Legea reciprocității tarifare, care a autorizat guvernul SUA să negocieze acorduri bilaterale de reducere a tarifelor cu alte țări. Perspectiva dominantă a fost atunci că liberalizarea comerțului poate contribui la stimularea creșterii economice. Între anii 1934 și 1945, guvernul american a negociat peste 32 de acorduri bilaterale de liberalizare a comerțului cu alte țări.

După război, Statele Unite au promovat Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT), instituit în 1947, pentru a reduce la minimum tarifele și alte restricții în vederea liberalizării comerțului. În 1995, GATT s-a transformat în Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Convingerea că tarifele vamale reduse au avut un rol determinant în dezvoltarea relațiilor comerciale interțări reprezintă un curent de gândire predominant, cu câteva excepții.

Imediat după preluarea mandatului, președintele american, Donald Trump, a zdruncinat fundația comerțului mondial, mărind tarifele vamale pentru mărfurile importate din UE, Canada, Mexic și China.

Avantajele oferite de către protecționism fac obiectul unor dezbateri aprinse. Susținătorii acestui curent spun că politicile lor oferă avantaje competitive și creează locuri de muncă. Criticii spun însă că, pe termen lung, politicile protecționiste duc la majorarea prețurilor și la încetinirea creșterii, ceea ce dăunează de fapt forței de muncă și economiei în ansamblul său.

Spre deosebire de protecționism, comerțul liber promovează politici comerciale ce nu restricționează importurile sau exporturile. Vânzătorii și cumpărătorii din diferite economii pot efectua acte de comerț voluntar fără ca guvernele să aplice tarife, cote, subvenții sau interdicții pentru importul/exportul de bunuri și servicii.

Apariția războaielor comerciale

Decizia administrației Trump de a impune taxe mai mari asupra importurilor provenite din China sau aplicarea de tarife vamale ridicate bunurilor produse în Uniunea Europeană reprezintă un șir de evenimente ce au sporit indicele de incertitudine al Băncii Mondiale (WUI).

Temerile legate de încetinirea expansiunii economice au fost reluate într-un discurs, ținut de către Jerome Powell, președintele Rezervei Federale a SUA (FED), care s-a angajat să ia măsuri „corespunzătoare” pentru a proteja economia SUA de impactul războaielor comerciale.

În cursul anului 2018, administrația americană a continuat să pună în aplicare noi politici protecționiste. SUA au aplicat tarife pentru produsele din oțel și aluminiu importate din China, fiind afectate exporturi chinezești în valoare de 2,8 miliarde de dolari. Acest lucru a condus la o repoziționare aproape imediată din partea Chinei, prin impunerea de tarife ce au afectat exportul de produse americane în valoare de 2,4 miliarde USD.

La sfârșitul lunii mai, Trump a avertizat Mexicul că SUA ar putea impune tarife mai mari pentru exporturile mexicane, dacă această țară nu va reuși să reducă migrația. Trump a declarat că un tarif de 5% pentru toate mărfurile va fi impus în primă fază și va atinge 25% până în octombrie 2019.

În raportul „Perspectivele economice globale: tensiunile sporite și investițiile reduse”, publicat de către Banca Mondială, s-a arătat că barierele comerciale au accentuat incertitudinea și au generat încetiniri mai mari decât cele preconizate în economiile majore, în special în cele ale Uniunii Europene.

Ce a urmat în relația cu Uniunea Europeană

Statele Unite au anunțat că, începând cu 1 iunie 2018, vor impune taxe suplimentare de 25% și respectiv 10% la importurile de oțel și aluminiu din UE.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat la momentul respectiv: „Sunt îngrijorat de această decizie. UE consideră că aceste tarife unilaterale ale SUA sunt nejustificate și în contradicție cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului, UE nu va negocia sub spectrul amenințării. Vom apăra interesele Uniunii, respectând în totalitate dreptul comercial internațional“.

Reacția Uniunii Europene

Pentru a contracara spectrul politicilor protecționiste, Uniunea Europeană a semnat mai multe tratate de liber schimb în ultimii doi ani:

1. Tratatul de liber schimb UE – Canada. CETA a intrat în vigoare la 21 septembrie 2017 și a eliminat 98% dintre tarifele vamale. Acordul acoperă o piață de cca. 540 de milioane de consumatori.

2. Tratatul de liber schimb UE – Japonia (EPA), acord ce a intrat în vigoare la 1 februarie 2019. Tratatul produce efecte asupra unei piețe de peste 640 de milioane de consumatori, reprezentând cea mai mare zonă de comerț liber din lume. Acordul de liber schimb a eliminat 99% din tarifele percepute de către UE pentru bunurile japoneze și 97% din taxele aplicate de către Japonia pentru bunurile exportate de către Uniunea Europeană în țara asiatică.

3. Tratatul de liber schimb UE – MERCOSUR. În mai 2016, UE și statele membre  MERCOSUR au relansat procesele de negociere în vederea încheierii unui tratat de liber schimb. Negocierile actuale vizează încheierea unui acord ambițios, cuprinzător și echilibrat care ar urma să intre în vigoare în cel mult 3 ani. Tratatul va acoperi o piață de peste 764 milioane de consumatori.

Concluzii

Efectul politicilor protecționiste promovate de către Trump, asupra Uniunii Europene, a fost de accelerare a negocierilor și de semnare de noi tratate de liber schimb. În Asia, UE are acorduri comerciale cu Coreea de Sud, Japonia, Vietnam și Singapore. De asemenea, au fost lansate negocieri cu Indonezia, Malaezia, Filipine și Thailanda.

Europenii au înțeles că lumea anilor 1960, când Statele Unite protejau Europa de Vest, a dispărut pentru totdeauna. Lumea se îndreaptă acum spre o nouă ordine internațională, în care UE ar putea aspira să joace un rol semnificativ. Uniunea Europeană are la dispoziție pârghiile economice și politice necesare, dar trebuie să îndrăznească să le utilizeze strategic pentru a construi o politică externă solidă. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să-și întărească propria coeziune internă și să depășească disensiunile interne. Și asta nu va fi ușor.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • GabiC check icon
    articolul asta suna ca o teza de masterat la SNSPA. Si cam atat...
    • Like 0
  • Sanctiunile taxele sau comertul legat strict de economie reprezinta un procent scazut in comparatie cu deal-ul privind armamentul militar sau cel aviatic civil precum si a sumelor rulate din acestea. Este cert Trump lucreaza cu si prin sume de bani iar afacerea rapace impusa tarilor "partenere" este una de jupuire daca nu se supun...ceva de genul " my way or height way "....depinde acum de ce lider indrazneste sa i se opuna si sa-l bata la propriul sau joc. ( ori la alegeri ori pe plan mondial ) Lumea vazuta ca un carusel de carti de joc ( cu un singur castigator ) cu siguranta va sfarsi cand castelul se va prabusi in loc ramanand un crater de datorii....Intr-adevar Europa daca vrea sa fie solida sau sa aiba un cuvant de spus mondial trebuie sa-si "militarizeze intentiile" iar Rusia sa-si fortifice economia ( via invatamintele trase din razboiul rece ) Vad aici un singur potential partial castigator si anume China americanii ne-reusind sa sparga celebra "picatura chinezeasca" dar....sa nu uitam ca si Iranul sta la coada vendetei......
    P.s : America din pacate nu este doar Trump ci are un adevarat arsenal gen "killer machine" la dispozitie....in schimb Romania "plai cu boi".
    • Like 1
  • Dan check icon
    Bun articol. As completa cu urmatoarele:
    1. Există dovezi științifice solide (atât teoretice cât și empirice) care arată că schimburile internaționale de mărfuri și servicii încurajează creșterea economică și duce la creșterea bunăstării sociale. Similar, creșterea tarifelor are efecte semnificativ negative la nivel general.
    2. Singurul beneficiu al tarifelor constă în oferirea posibilității de redistribuire a câștigurilor din comerț în folosul persoanelor dezavantajate, cu scopul de scădere a inegalităților sociale. În SUA, fix lucrul asta nu se întâmplă: inegalitățile sunt în creștere, fiind promovate de alte politici non-economice ale lui Trump. Paradoxal, fix cei care au de suferit cel mai mult îl votează pe acest individ.
    • Like 0
    • @ Dan
      E taman pe dos, politica globalistă distruge clasa de mijloc pentru că într-o economie fără taxe, globalistă unitățile de producție tind să se relocheze în țări cu forță de muncă mai ieftină ceea ce duce desigur la șomaj și sărăcie în țările cu forță de muncă plătită echitabil așa cum e SUA. Cel mai bun exemplu e dat chiar de statistici care spun că acum SUA are cel mai mic șomaj din ultimii 70 de ani iar în SUA locurile de muncă sunt vitale pentru că nu au protecție socială de tip socialist iar în cazul în care ajungi șomer ajungi și muritor de foame la propriu dar dacă ai un serviciu într-un domeniu calificat (mediu sau înalt) atunci faci parte din clasa de mijloc, veniturile te încadrează acolo și de asta are Trump susținere populară și va câștiga al doilea mandat fără probleme. P. S. În SUA cei mai afectați de globalizare sunt afro-americani ei fiind victime sigure ale unui șomaj ridicat iar acum sub Trump au și ei cel mai mic șomaj așa că o să asistăm la o chestie simpatică Trump va fi votat în masă de afro-americani ceea ce va lăsa buimacă armata forțelor alea bune și progresiste.
      • Like 1
    • @ Adrian Ionescu
      GabiC check icon
      Subscriu la cele spuse;
      Adaug ca Trump, desi urat de toata presa centrala ( si aservita Dems-ilor) si de cei cu privilegii multe, a livrat atunci cand a zis ca livreaza. Un principiu de business pe care aripa socialista a USA nu-l cunoaste ( sau se face c anu-l cunoaste);
      Politicile lui Trump sunt mai degraba adresate celor muncitori ( si clasei medii) decat trantorilor din celelalte 2 clase.
      • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult