Foto Facebook Garda Nationala de Mediu
Cei mai mulți dintre noi ne punem speranțele în cele 7 miliarde de euro pe care le-am putea primi prin PNRR pentru transporturi și visăm autostrăzi “care vor traversa Carpații” în următorii câțiva ani. Dar, prin PNRR avem o miză la fel de importantă, deși nu la fel de populară. Este vorba de miliardul de euro (mai precis 1,2 miliarde) cerut Bruxelles-ului pentru managementul deșeurilor. Poate părea paradoxal, dar acest miliard pentru tratarea deșeurilor este la fel de important ca cele 7 miliarde destinate transporturilor. Iată de ce.
Într-un moment în care avem condamnări la Bruxelles pe diferite aspecte privind mediul, și riscăm să plătim amenzi, adică să dam bani, în loc să luăm de la Comisia Europeană, iată că PNRR vine să ne salveze. Sigur, banii vor veni dacă vom face proiecte bine gândite și care reflectă prioritățile noastre și ale Comisiei, care dă până la urmă banii. Dacă propunerile noastre sunt acceptate și primim fondurile, putem vorbi de un nou început, de la care să începem să facem ce trebuie și cum trebuie pentru a scăpa pentru totdeauna de gunoaie. Dar drumul nu este deloc ușor și nimic nu ne garantează reușita. Mai ales că multe proiecte din acest domeniu au fost gândite și realizate pentru banii europeni, deci avem experiența eșecului.
Gunoi SRL – Cursa către 0 costuri de mediu
Am mai spus aici că, fără să avem un cost corect al gunoiului, nu vom avea o industrie de procesare care să îl valorifice și neutralizeze. Dacă o sticlă valorează 50 de bani (așa cum se va întâmpla în curând) atunci te vei gândi de două ori înainte să o arunci la întâmplare. Și chiar dacă o arunci tu, se va găsi cineva care să o ia de jos și să o ducă la un punct de selectare.
Până când va intra in vigoare această lege și altele care să ne stimuleze să selectăm deșeurile reciclabile ca să nu plătim prea mult pentru gunoiul pe care îl aruncăm la coș, vor mai pluti multe PET-uri pe Dunăre. Chiar dacă prețul aruncării gunoiului este mic, (față de media europeană), ba chiar subvenționat de multe primării, avem o cursă susținută către ”zero costuri de mediu”. De la firmele “acreditate”, care preiau molozul din construcții și îl aruncă pe primul spațiu verde întâlnit în cale și până la firmele care gestionează gropi de gunoi care și-au depășit demult capacitatea de depozitare. De la importurile masive de deșeuri până la depozitele ilegale răsărite la marginea unor localități, toate aceste activități sunt posibile pentru că ”depozitarea” în natură este mai ieftină decât reciclarea sau depozitarea la groapa de gunoi. Este gratuită. De ce se întâmplă totuși acest lucru?
Pagina de Facebook a lui Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii de Mediu, e plină de astfel de abuzuri. Pare mai degrabă pagina unui jurnalist de investigații – gropi de gunoi ilegale, importuri de gunoaie care nu pot fi folosite oprite la vamă. Alte depozite ilegale, alte importuri. Dincolo de spectaculosul din filme și poze cu jandarmi, comisari de mediu, amenzi, acțiuni de ecologizare, rămâne întrebarea Ce-i de făcut? Un răspuns vine chiar din PNRR – planul României de a accesa bani comunitari pentru ”reziliență și relansare” post pandemie.
PNRR – Investiții pentru recuperarea decalajelor. A doua oară e cu noroc?
”Principala provocare a României este atingerea țintelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale (11% grad de reciclare în 2019, potrivit ultimelor date disponibile, față de ținta de 55% prevăzută pentru anul 2025 în pachetul economiei circulare - PEC). O altă provocare este reducerea la 10% a cantității de deșeuri municipale eliminate prin depozitare până în anul 2035”, spune documentul făcut public de autorități.
Care document mai adaugă: ”Lipsa infrastructurii pentru colectare separată afectează și capacitatea de a introduce soluții pentru stimularea reparării și reutilizării,…în lipsa unor fluxuri stabile de deșeuri reciclabile de calitate, România nu are în momentul de față o piață sustenabilă a materiilor prime secundare recuperate din deșeurile de la populație”. Cu alte cuvinte, ne învârtim în cerc – deșeurile nu pot fi selectate separat și dacă nu sunt selectate separat nu există o industrie care să le proceseze.
Pe lângă alte măsuri, România vrea să investească în ”12.800 de “insule” de colectare separată a deșeurilor reciclabile de la populație, pe fracțiile tradiționale: hârtie-carton, plastic metal, sticlă, compostabil, rezidual (în fapt, un set de containere sub- sau supra-terane, protejate antivandalism și împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, cântar electronic la fiecare container, conectat online, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață facturare pentru toate UAT-urile beneficiare.
Mai puțin clar este cum vor fi identificați și penalizați contravenienții, cei care vor opta, cu complicitatea unor autorități locale, să plătească zero lei sau euro pentru a scăpa de costul, tot mai mare, al depozitării gunoaielor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
STOP. Faceți întâi esențialul si apoi veniți cu mofturi din astea. Altfel pot să pun pariu că veți eșua cu brio fiindcă vreți totul dintr-odată și din toate visele, planurile sf și banii se va alege... praful.
Atâta timp cât promulgat legi care nu se pot aplica ( vezi legea compostului) pentru ca nu exista facilitățile necesare, sistemul nu va funcționa.
Bucureștiul și Ilfov produc 1 milion de tone pe an, din care, cel puțin 300.000 tone sunt deseuri biodegradabile pentru care nu exista posibilități de tratare, deci nu vor putea fi atinse țintele asumate
Tare aș vrea să mă înșel!
P.S. Poate mai putin metroul din marele Cluj. Sigur o investitie de interes national pentru toti ceilalti cetateni care daca vor ajunge vreodata la Cluj poate il vor folosi. dar cu siguranta il vor plati pe sistemul din Bucuresti.