Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ce se întâmplă în creierul nostru când citim. „Laboratorul de imaginar” care îți prezintă spectacolul minții din timpul lecturii

Laboratorul de imaginar

Un om, o carte și o expresie a feței care îi dă unui privitor atent impresia că, deși împarte cu cel care citește, același loc, nu împarte și aceeași lume. Atunci când ne uităm la cineva care citește, imaginea din fața ochilor noștri vorbește prea puțin despre despre cât de viu este universul pe care îl creează în mintea noastră actul lecturii. Chiar și când cititorii suntem noi înșine, se întâmplă deseori să subestimăm influența pe care, paragraf cu paragraf, o carte o exercită asupra noastră.

Cu o cască neuronală pe cap, citesc câteva fraze din „Don Quijote de la Mancha”, un fragment cunoscut despre morile de vânt. Pe ecranul din față, culori și forme încep să se miște. Acul „vitezometrului” din stânga, proiectat pe podea, se apropie în câteva secunde de maximum, în timp ce al celui din dreapta trece un pic de a doua treime a cadranului. Primul reprezintă imaginația, iar cel de-al doilea atenția, în cadrul unei instalații de artă ce poartă numele „Laboratorul de imaginar”. 

„Opera de artă nu e cea pe care o vezi în fața ta, e cea care se întâmplă în mintea ta”

Suntem la Târgul de Carte Gaudeamus, unde cititorii au putut testa instalația realizată, cu sprijinul BRD, de scenograful Adrian Damian (foto), în colaborare cu CINETic (Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative al UNATC), studioul de video mapping Aural Eye și The Pole Society.

„Scopul instalației a fost să încercăm să arătăm procesele spectaculoase care se întâmplă în mintea noastră când citim. Eu cred cu tărie că opera de artă nu e cea pe care o vezi în fața ta, e cea care se întâmplă în mintea ta. Spectacolul de teatru nu e cel de pe scenă, e cel care se întâmplă în mintea spectatorului. Exact lucrul acesta încercam să îl punem în evidență, să îl punem în valoare. Cred că lectura e cea care ne deschide cel mai mult mintea și, de fapt, asta încercam să arătăm și să invităm spre lectură oamenii”, spune Adrian Damian. 

Instalația are la bază o cască neuronală extrem de simplificată care captează undele cerebrale, un sistem de monitorizare a direcției privirii și un ecran pe care conținutul vizual se modifică în funcție de undele cerebrale înregistrate. 

„Nu are un caracter științific, e o instalație video interactivă. Folosim un eye tracker, am creat niște medii influențate de parametrii pe care îi emite creierul. Sunt zece texte literare și, inițial, ne-am gândit ca un anumit paragraf să declanșeze un anumit scenariu. Mi s-a părut însă incorect să vorbim despre imaginație și să le arătăm oamenilor imaginația noastră și atunci am mers pe niște forme mult mai abstracte, cărora să le dăm niște parametri în relația cu undele cerebrale pe care le captăm. Există un mediu de bază care începe să se coloreze, să se miște, să se învârtă, să facă foarte multe lucruri în funcție de EEG-ul tău”, explică scenograful.

Fiind vorba despre un târg de carte, la care mulți vizitatori încearcă instalația, a fost nevoie de o cască simplă, care poate monitoriza doar zonele din creier responsabile de imaginație și atenție. Căștile complexe, cu mulți senzori, pot oferi însă informații uluitoare legate de răspunsul creierului la artă, spune regizorul Alex Berceanu (foto), directorul CINETic, unde sunt desfășurate programe de cercetare în această direcție. 

„La ora actuală se poate face o analiză a stării emoționale a subiectului. De obicei, zona conceptuală e mai puțin nunanțată decât cea dezvoltată în limbajul verbal, dar precizia recunoașterii unei stări este foarte mari, se folosesc niște scheme de valență, de la pozitiv la negativ. Se face această echivalență cu sentimentele care pot fi denumite, iar algoritmii utilizați la ora actuală au o precizie de recunoaștere de peste 80% a unei stări emoționale”, spune Alex Berceanu.

Cel mai tânăr vizitator care a încercat instalația a fost cu băiețel de trei ani, căruia mama lui i-a citit. Pe ecran, culorile au explodat, imaginația a ajuns la maximum și a stat acolo. „Am fost foarte uimiți, la început nici nu ne-am dat seama cum va funcționa”, explică Adrian Damian. Copiii mai mari care au încercat, împreună cu părinții lor, instalația au fost fascinați, de felul în care amestecul de literatură și tehnologie spune ceva despre ei. Iar inițiatorii proiectului speră că faptul că o astfel de instalație aduce lumea dintotdeauna a cărții mai aproape de lumea lor, i-ar putea aduce și pe copii, într-o zi, mai aproape de lectură.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Minunat! Chiar daca aparatul ar inregistra doar niste frecvente, ar surprinde doar miscarea, tot este minunat pentru a ne aduce aminte ca 'viul" este in noi si, sigur, impactul asupra fascinatiei de a citi pe viitor va fi mai mare! Eu facusem o constatare in trecut vizavi de copiii care sunt plimbati cand sunt mici care se dezvolta mult mai armonios decat ceilalti doar prin acel "vizual" in miscare dar uite, unii au indraznit sa scoata la lumina chiar miscarea din interior! Nu putem decat sa ne aratam fascinati!
    • Like 0
  • GabiC check icon
    Ma intreb ce imagini dezvolta mintea la citirea cartii lui Becali? Sau a lui Voiculescu?
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult