Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Ce știm despre noua variantă a coronavirusului care vine din Vestul Europei. Două milioane de cazuri covid săptămâna trecută în Europa, „cele mai multe într-o singură săptămână în acea regiune, de când a început pandemia”

Paris - covid

Foto: Ian Langsdon / EPA / Profimedia

Pandemia se răspândește din nou în state ale Europei de vest, o regiune prosperă, cu rate relativ ridicate de vaccinare și sisteme bune de îngrijire a sănătății, dar în care măsurile de izolare pentru a controla virusul aparțin în mare parte de trecut, notează The Washington Post. O nouă variantă a SARS-CoV-2, descoperită în state precum Franța, Marea Britanie, Elveția și Italia provoacă îngrijorări în rândul oamenilor de știință.

Noua variantă, care prezintă modificări nemaiîntâlnite până acum la nivelul proteinei spike, ar putea fi unul dintre motivele pentru care în state din vestul Europei se înregistrează o creștere a numărului de infectări. Totuși, numărul cazurilor grave este scăzut.

Aproape 2 milioane de cazuri de Covid-19 au fost raportate săptămâna trecută în Europa - „cele mai multe într-o singură săptămână în acea regiune, de când a început pandemia”, după cum a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în timpul unei conferințe susținute vineri. În aceeași zi, în Europa au fost raportat aproape 27.000 de decese din cauza Covid - o cifră care reprezintă peste jumătate din decesele din lume legate de covid săptămâna trecută, a spus oficialul OMS.

„Unele țări europene reintroduc acum restricții pentru a reduce transmiterea și a reduce presiunea asupra sistemelor lor de sănătate”, a spus Tedros. „Nici o țară nu ar trebui să fie în această poziție, la aproape doi ani după pandemia de Covid-19”, spune Tedros.

Când am putea ști dacă vaccinurile existente pe piață asigură protecție pentru varianta B.1.640 și care ar putea fi cauzele cresterii numărului de cazuri în state cu rată relativ mare de vaccinare, ne explică dr. Marius Geantă, președinte și cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, președinte al Grupului „Educație și Curricula” din cadrul Consorțiului Internațional pentru Medicina Personalizată (ICPerMed). Medicul spune că exceptând vaccinul anticovid pentru o treime din populație, România nu a folosit în mod eficient aproape nicio inovație în lupta împotriva pandemiei

Ce se cunoaște despre varianta nouă a SARS-CoV-2, bănuită că ar fi vinovată de creșterea numărului de cazuri de Covid-19 în vestul Europei?

Varianta B.1.640 a fost încadrată acum câteva zile de ECDC ca variantă aflată sub monitorizare. Ceea ce e o recunoaștere a faptului că această variantă a SARS-CoV-2 ar putea să pună probleme, adică nu e doar o variantă care diferă din punct de vedere genetic de ceea ce știam până acum, ci că ar putea să pună probleme din perspectiva sănătății publice. Ce ne interesează pe noi atunci când apare o variantă nouă este în ce măsură acele modificări genetice, în special la nivelul proteinei spike, transformă SARS-CoV-2 într-o variantă care se transmite mai repede, cum e cazul variantei Delta, sau în ceva care scapă de sub protecția pe care o asigură vaccinurile de pe piață, sau într-o variantă care determină o formă de boală mai gravă sau o formă de boală să o numim atipică, ceva ce nu ne-am putea aștepta, de exemplu dacă ar infecta mai degrabă copiii. Aceștia sunt paramentrii mari care se urmăresc în momentul în care prin secvențiere genomică se pune în evidență o variantă nouă a virusului sau se pun în evidență mutații și alte modificări. Simpla prezență a unor mutații chiar la nivelul proteinei spike, fără a fi urmate de efecte din cele menționate, practic nu ar trebui să ne intereseze pe noi ca oameni obișnuiți, pentru că nu ne influențează în niciun fel.

Când am putea ști dacă vaccinurile existente pe piața asigură protecție pentru varianta B.1.640?

E nevoie de teste pentru a face acest lucru și e nevoie de teste de neutralizare, care se fac în laborator. Aceste teste pot să indice relativ repede, de ordinul zilelor, 2 săptămâni, în ce măsură vaccinurile care se află pe piață protejează sau nu. Aceasta ar fi o componentă. Pe de altă parte, apare și întrebarea dacă cele 24 de persoane care s-au infectat în Franța -  o școală din regiunea Bretania - cu această variantă nouă, erau sau nu vaccinate.

Dacă erau vaccinate, suntem în alt scenariu, în care probabilitatea ca această variantă să îi infecteze pe cei vaccinați e o variantă de luat în seamă. Eu personal nu am văzut informații despre cele 24 de persoane diagnosticate în Franța.

Poate fi considerată vinovată această variantă nouă de creșterea numărului de cazuri noi în țări din Europa de vest?

Această variantă a mai fost identificată, pe lângă Franța, în Elveția, Italia, Marea Britanie. Rapoartele arată ca varianta Delta e dominantă în acele zone în care această nouă variantă a fost și ea pusă în evidență. Ceea ce înseamnă că cel puțin în acest moment pare că tot varianta Delta e cea care susține creșterea numărului de cazuri în vestul Europei. Și că nu ar fi vorba de o altă variantă. În acest moment. Lucrurile se pot schimba, cum am văzut și în India. De menționat că în Europa de vest sunt totuși puține cazuri grave.

Țările unde a crescut rata de infectare au peste 75% rata de vaccinare.

Aici sunt mai multe lucruri ce trebuie luate în calcul. Odată ar fi că totuși rămâne o proporție din populație, 25-30% care e nevaccinată și susceptibilă la infecție.Al doilea element ține de faptul că au fost ridicate restricțiile și aceasta a favorizat transmiterea variantei. Al treilea element important, sigur, în măsură mult mai mică, dar și persoanele vaccinate se pot infecta, și într-o măsură foarte mică, de asemenea, pot chiar să transmită virusul. Al patrulea element important este că în țări precum Germania, Austria, Marea Britanie vorbim despre sisteme de testare foarte bine puse la punct, adică se testează de ordinul sutelor de mii de persoane pe zi, ceea ce crește probabilitatea să depistezi câteva zeci de mii, cum am și văzut zilele trecute. Este și elementul care trebuie urmărit: în ce măsură apar variante noi care pot să se transmită mai repede sau să pună probleme pentru persoanele care prin vaccinare au dobândit imunitate. Dar pentru acest ultim lucru în acest moment nu am văzut informații, dar e genul de supraveghere activă care trebuie făcut.

În România a fost descoperită această variantă?

Răspunsul la întrebare este nu știm. M-am uitat pe rapoartele oficiale din ultima lună, nu am mai văzut nicio raportare oficială în legătură cu ce variante circulă pe teritoriul României. Sigur, e presupunerea rezonabilă că vorbim despre varianta Delta, dar noi nu avem date oficiale.

Asta înseamnă că nu se mai face secvențiere genomică în România?

Noi nu știm, probabil că se face. Nu îmi dau seama dacă se și raportează. Cert e că aceste date nu sunt publice. Oricum dacă ne gândim la posibilitatea de a identifica această variantă în acest moment în România, conform algoritmului de testare, cred că e cvasi-imposibil, pentru că de fapt ceea ce noi urmărim prin așa-zisa supraveghere genomică a circulației virusului în România este de fapt o testare RT PCR țintită pe variantele pe care le cunoaștem, deci cele care produc îngrijorare, alfa, beta, gama, delta și asa mai departe și în mod evident dacă nu ne încadrăm în variantele pe care le cunoaștem e foarte greu să identificăm deja ce nu e deja definit. Nu spun că e imposibil, se poate face prin secvențiere în laboratoare și prin analize mai elaborate decât cele care se fac și ne erau nouă comunicate, dar nu cred că prin actualul algoritm de rutină care se implementează în România noi nu putem identifica această variantă.

Din pandemie vom ieși împreună și vaccinați si nevaccinați. Studiile sociologice ne arată că va fi foarte greu să depășim rata de 50% persoane vaccinate în România. Trebuie cumva să ne asumăm, dacă nu putem face altfel, că vom avea o proporție importantă din populație care nu va dori să se vaccineze, orice s-ar întâmpla. Va fi o provocare și din punct de vedere al sănătății publice și din punct de vedere al sistemului de sănătate, pentru că aceasta va fi populația care va fi susceptibilă la forme grave ale bolii și la declanșarea unor noi valuri de infectări.

Exceptând vaccinul anticovid pentru o treime din populație, noi nu am folosit cum trebuie aproape nicio inovație în lupta împotriva pandemiei. Noi discutăm despre nevoia de a avea o așa-numită epidemiologie moleculară în privința SARS-CoV-2, pornind de la constatarea că nu mai este suficient să identifici o anumită variantă a virusului la câteva săptămâni după ce a infectat o persoană sau mai multe, ci devine foarte important ca să afli acest element în timp real, să afli care e respectiva variantă, pe cine a infectat, unde anume, să poți să faci ancheta epidemiologică și genul acesta de informații să ajute la recalibrarea testelor de diagnostic și la reformularea vaccinurilor. Dar pentru asta e nevoie de o interconectare. În acest moment, secvențierea se face în niște laboratoare, iar datele sunt raportate la Institutul Național de Sănătate Publică. Iar DSP-urile sunt cele care fac sau nu fac anchetele epidemiologice. Dacă secvențierea durează prea mult, nu mai contează practic ce variantă găsim din perspectiva anchetei epidemiologice pe care trebuie să o facă DSP-ul, pentru că pur și simplu a trecut prea mult timp de la momentul în care persoana respectivă a fost identificată. Dacă nu vom mări viteza cu care secvențiem, genul acesta de date nu ne va ajuta cu absolut nimic din perspectiva sănătății publice. Pe de altă parte, va trebui să conectăm datele ce vin din secvențierea genomică cu datele clinice din spitale, pentru a putea să ne dăm seama când apar noi variante ale virusului. Într-un spital din Iași au ridicat suspiciunea, în urmă cu 2-3 săptămâni, când au observat că pacienții vin cu forme mai grave de boală la spital, medicii s-au întrebat dacă nu cumva e vorba despre o nouă variantă a virusului, care să determine forme mai grave de boală. A fost o atitudine pe care o aplaud din nou, dar aceasta ar trebui să fie conduita. În momentul în care la nivelul spitalelor se constată modificări ale fenotipului bolii, în acel moment acea informație clinică să poată să fie conectată cu genotipul. Și totul în timp real. De aceea am spus că, de fapt, noi în România nu am folosit foarte mult inovațiile de acest tip - utilizarea datelor și secvențierea în controlul pandemiei, din păcate până acum. Ce facem noi este să constatăm că, după ce o persoană a fost infectată cu SARS-CoV-2, dacă această persoană a fost selectată pentru secvențiere o să aflăm, peste câteva săptămâni, că a fost infectată cu o variantă sau alta. Dar informația va fi bună doar pentru statistici, nu ne mai ajută să luăm măsuri de sănătate publică, să îi protejăm pe cei din jur, poate să adaptăm tratamentul pentru persoana respectivă.

Cât durează secvențierea la noi, comparativ cu alte țări? Cum poate fi crescută viteza de secvențiere?

În alte țări intervalul este de ordinul orelor, la noi de ordinul săptămânilor, o lună, două.... Cred că e vorba de ceea ce ne propunem să obținem. Dacă noi ne propunem să știm cât la sută din totalul cazurilor de infectări sunt cu var delta selectam un anumit nr de pacienti Nu cred că e o problemă de echipamente, pentru că avem, numărul necesar de persoane poate fi instruit în câteva luni, finanțare s-a alocat. Cred că trebuie să conștientizăm valoarea acestor instrumente noi pentru a lupta eficient împotriva pandemiei. În final, aș vrea să fac o precizare. Aș vrea să spun că am făcut aceste afirmații pentru a ajuta. Nu am personal niciun interes, centrul pe care îl conduc este o organizație non profit, nu are niciun interes în zona de secvențiere, pur și simplu intenția noastră e să promovăm această idee.  

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Noi sunte rupți în fund și nu avem bani sa plătim personalul care a vaccinat. În luna Decembrie nu vor fi salarii sa plătim sistemul sanitar, nu reușim sa convingem populația sa se vaccineze și noi ne plângem ca nu folosim "inovatii în lupta împotriva pandemiei". Secventieri, tratamente personalizate, urmările modificări comportament virus? Noi suntem în evul mediu și ne plângem ca nu am ajuns în sec XXI. Pe bune, pe ce lume trăim? Nu facem suficiente teste, nu ave resurse sa urmărim izolarea, restricțiile sunt pentru prosti, Certificatul verde nu va fi implementat niciodată, raportările sunt cum sunt. Hai sa ne vedem lungul nasului și după aceea sa visam la cai verzi pe pereți.
    • Like 0


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult