Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Ce știm despre subvarianta Omicron care a devenit dominantă în Danemarca și India și are rate mari de creștere în Regatul Unit și SUA. De ce trebuie să fim atenți în continuare (și puțin îngrijorați)

secventiere genomica

În imagine, un angajat ține o așa-numită celulă de flux lângă un model de ADN în spirală într-un laborator de secvențiere al Laboratorului European de Biologie Moleculară (EMBL), Baden-Württemberg, Heidelberg. În laborator, probele pozitive pentru SARS-CoV-2 sunt examinate sistematic pentru descoperirea eventualelor mutații. Mutațiile prezintă un risc semnificativ în ceea ce privește transmisibilitatea, severitatea bolii și eficacitatea vaccinului /Foto: Uwe Anspach / dpa (Foto de Uwe Anspach / Getty Images

Omicron înseamnă, de fapt, 3 tipuri virale care seamănă foarte mult între ele: BA.1, BA.2 și BA.3.

Până acum, de fiecare dată când am vorbit despre Omicron, am discutat de fapt despre BA.1. Aceasta este sub-varianta Omicron care a determinat valul în care sunt acum foarte multe țări.

Putem spune că BA.1 a furat startul și a acupat prima terenul, lăsându-le aparent în urmă pe surorile gemene BA.2 și BA.3.

Dacă BA.3 preferă să rămână discretă, fără a pune probleme pentru sănătatea publică până acum, BA.2 s-a remarcat încă din decembrie, în Danemarca. 

Cazurile de infectare cu BA.2 începuseră să crească încă din urmă cu o lună, un fenomen pe care l-am urmărit îndeaproape și l-am abordat abia acum, când are relevanță pentru fiecare dintre noi și pentru sănătatea publică: BA.2 este deja dominant în Danemarca și India și are rate de creștere mai mari decât BA.1 în Regatul Unit, SUA și Africa de Sud. De remarcat, încă o dată, că discutăm despre state care au în funcțiune sisteme de supraveghere genomică a circulației virusului, de aceea au și capacitatea de a fi primele care generează aceste dovezi.

De ce este important un sistem de supraveghere genomică? Pentru că BA.2 se poate evidenția numai prim secvențiere genomică, spre deosebire de BA.1 care beneficia de un indicator sugestiv încă din etapa testului PCR - neamplificarea unei gene din proteina Spike (înalt sugestivă pentru BA.1).

De ce trebuie să ne intereseze acum BA.2? Pentru că pune probleme din perspectiva sănătății publice, având o transmisibilitate cu 120-150% mai mare decât BA.1 (din primele date) ca urmare a proprietăților sale intrinseci (care o fac să se cupleze mai repede de receptorii noștri), și nu ca urmare a capacității mai mari versus BA.1 de a evita protecția imună (post-vaccin sau post-Covid).

De ce nu ar trebui să ne îngrijorăm excesiv (cel puțin pentru moment)?

BA.1 și BA.2 seamănă foarte mult ca structură genetică la nivelul proteinei Spike, ceea ce face ca eficacitatea vaccinurilor (3 doze) să fie identică și consistentă pentru BA.1 și BA.2. O altă implicație este că testele rapide de calitate ar trebui să identifice și BA.2.

De ce trebuie să fim atenți în continuare (și puțin îngrijorați)?

Pentru că avem doar date parțiale și nu știm dacă BA.2 poate infecta o persoană care a trecut prin infecția cu BA.1 (sunt cazuri raportate, vom vedea dacă sunt excepții sau nu), după cum nu știm dacă tabloul clinic și gravitatea bolii date de BA.2 diferă de cazul BA.1.

Devine sigur însă că BA.2 va determina probabil o a două undă a valului Omicron (și implicit prelungirea lui), cu efectele pe care le intuim din punct de vedere medical individual, ca sistem de sănătate, din punct de vedere social și economic, la care se adaugă riscul de selectare a unor noi variante, pe măsură ce sunt infectați din ce în ce mai mulți oameni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mRNA check icon
    E foarte frumos ca discutam despre variante si variante de virusi. Hai sa discutam si despre faptul ca virusul provine totusi din laborator.
    Deci problema actuala nu este creata de natura ci de om. De oameni asa zisi inteligenti. Cercetatori. Savanti

    Daca dvs credeti ca oamenii au energie sa numere virusii si variantele lor, sau ca au energie sa-si faca griji la infinit atunci va inselati.

    In numele rezolvarii problemei create de stiinta oamenii sa renunte la viata lor si sa se concentreze doar asupra fricii de boala si moarte?

    Pe mine personal nu ma mai intereseaza discursul Corona si nu voi accorda stiintei un check in alb sa ma vaccineze de cate ori intra ea in panica sau doreste.

    Oamenii s-au saturat.

    Daca si cu poate au plecat sa inoate. Daca daca nu era poate poate se ineca.

    Orice copil a invatat asta. Speculatiile se pot intinde la infinit. Ar fi cazul sa incetam intoxicarea oamenilor cu speculatii. Va fi ce va fi. Fiecare sa-si poarte de grija. Politicienii si savantii sa ne lase libertatea in pace. Altfel va fi razboi civil.
    • Like 2
    • @ mRNA
      Delia MC Delia MC check icon
      Există o mare probabilitate ca virusul să fie făcut de om. Însă atenție, nu e venit din spațiu ci-i tot cu " materialul clientului " adică are același RNA, tot din niște proteine îi e făcut învelișul. Structural e tot un virus ca toate virusurile dar cu particularități, și alea știute. Nu se face din virus un alien și n-are alte însușiri. Deci se poate lupta împotrivă-i cu mijloacele cunoscute. Pe de altă parte e posibil să fie rezultatul unui concurs nefavorabil de împrejurări, ca gripa spaniolă care a început prin 1918 în curtea unui crescător de păsări american. Dacă acolo s-a putut întâmpla, cu atât mai mult în China certată deseori cu igiena și respectul față de natură.

      Amestecăm iar concretul cu emoționalul și de aici problema. Eu de exemplu nu-mi fac griji ci urmăresc evoluția. Să te revolți pe o epidemie și s-o urăști e același lucru cu a urî natura ( pentru cei care nu cred în Dumnezeu). Tot ce poți face e să te aperi cu ce ai dar să fii atent ce se poate întâmpla în continuare. Se pare că trebuie să învățăm să trăim în prezent, să ne bucurăm azi. Ne-am obișnuit prea mult să controlăm totul și asta abia nu se poate. Pandemia ne-a arătat că nu putem. Ne-a arătat micimea. În deplin acord inclusiv cu preceptele religioase.

      Evident că ne-am săturat. Dar un pic de vigilență cu coada ochiului nu strică. Era de fapt vorba de a nu lăsa definitiv garda jos. Dacă ciobanul se satură odată să vină lupul la oi, asta rezolvă ceva? Să presupunem că în baia asta imensă de virus se mai prăsește un crocobaur, generarea de mutații e o ruletă rusească genetică. Ce facem atunci? Ne aruncăm cu pieptul înainte că ne-am săturat? Virusache ăsta nu s-a săturat că n-are sentimente și nici revolte. Așa că ar fi bine să separăm realitatea de sentimentele pe care le generează.
      Totuși sper ca omicron cu tot neamul să însemne sfârșitul pandemiei.
      • Like 2
    • @ Delia MC
      Gandalf check icon
      Domna Delia, va pierdeti timpul, domnu` microRNA este un trol. Deci va avea dreptate neconditionat si neinfluentat de numarul de opinii (decente) care ar contrazice sentintele si profetiile sale.
      Singura metoda verificata de a contracara un trol de pe net este sa fie ignorat, asa ca va invit cu placere in Clubul celor care ignora trolii de pe republica!
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult