Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ce sunt românii care scriu fără diacritice

Dacă scrii fără diacritice, ești „roman”, nu „român”.

Citind o propoziție ca Andrei are doua fete, nu putem înțelege, cel puțin dacă nu știm cine este Andrei, dacă are două fete, adică două fiice, sau este o persoană duplicitară. Singura deosebire grafică între expresia „are două fețe” și îmbinarea liberă „are două fete” constă în prezenţa sau absenţa semnului diacritic virguliţă (t/ţ).

Și alte exemple arată că lipsa diacriticelor poate fi generatoare de confuzii, cel puțin în afara unui context mai larg, dezambiguizator: fisă vs fișă (Are nevoie de o fisa), sfanț vs sfânt (Un sfant i-ar putea fi de ajutor), pături vs paturi (A cumparat doua paturi), manie vs mânie (Are o manie ascunsa). Efectul neutilizării diacriticelor poate fi chiar amuzant, ca în enunțul Se marita cu Vasilica, unde numele de băiat – Vasilică – devine nume de fată fără căciulă la sfârșit.   

Fără notarea semnului diacritic nu se înțelege uneori din cele scrise timpul desfășurării acțiunii exprimate prin verb, care este esențial într-o comunicare. Astfel, grafia fără diacritice cauta ar putea corespunde formelor caută (modul indicativ, timpul prezent): El caută un cadou; căuta (modul indicativ, timpul imperfect): El căuta un cadou sau căută (modul indicativ, timpul perfect simplu): El căută un cadou.

Utilizarea diacriticelor este obligatorie pentru că literele formate cu astfel de semne au altă valoare fonetică decât literele de la care se formează. Înlocuirea literei care prezintă un anumit semn diacritic cu litera fără diacritic sau cu o literă formată cu un alt diacritic se asociază cu schimbarea sensului cuvântului: râmă – ramă, râu – rău, vâr – văr, șoc – soc, ține – tine, țipă – tipă etc. (atunci când schimbarea de sens nu se produce, avem a face cu variante ale aceluiaşi cuvânt, ca în mănăstire/mânăstire).

Semnele diacritice – care au rol distinctiv – folosite în scrierea limbii române sunt: căciula (deasupra lui a: ă), circumflexul (deasupra lui a și i: â și î) și virgulița (sub s și t: ș, ț) (vezi Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 2005 – DOOM2). Aceste semne diacritice sunt obligatorii și în cazul literelor mari Ă, Â, Î, Ș, Ț. Excepție fac unele abrevieri, cum sunt ID (Învățământ la distanță) sau SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative).

În textele în format electronic, literele ș şi ț pot prezenta două semne foarte asemănătoare – virguliţa (ș, ț) sau sedila (ş, ţ). DOOM2 precizează că, în cazul acestor litere compuse, semnul diacritic ce se ataşează literei de bază este virguliţa, nu sedila.

În scrierea electronică, se mai folosesc, pentru redarea sunetelor ș și ț, grupurile – nefirești pentru scrierea în limba română – sh, respectiv tz, ts: nash, shtie, fitze, fetze, fetse. Aceste combinații de litere, preluate după regulile ortografice ale altor limbi pentru notarea sunetelor ș, ț, nu trebuie să fie o alternativă la scrierea literelor ș și ț nici măcar când sunt utilizate pentru dezambiguizarea formelor care le conțin (nas vs nash, fete vs fetze/fetse).

Omiterea semnelor diacritice are legătură cu unele dificultăți tehnice apărute odată cu scrierea la calculator. Între timp, dificultățile tehnice au fost rezolvate (acum, se poate selecta simplu tastatura românească), însă obiceiul de a scrie fără diacritice nu a dispărut. Se mai întâmplă să se predea spre publicare texte scrise fără diacritice sau să ţi se ceară ca, la completarea unui formular, de pildă, să scrii fără diacritice. Internetul vehiculează foarte multe texte românești scrise fără semne diacritice, iar o căutare cu motorul Google se poate face folosind sau nu diacriticele, ceea ce dovedește toleranța faţă de omiterea lor și, implicit, impresia că acestea nu sunt importante. Acest mod de a proceda este periculos atât din perspectiva înţelegerii textului scris, cât şi a evoluţiei limbii române. Există pericolul ca elevii, atât de familiarizați cu internetul, dar neînţelegând aspectele nocive ale procedeului, să ajungă să scrie chiar de mână (în caiete sau la tablă) fără diacritice. De aceea, profesorii ar trebui să le atragă atenția elevilor asupra faptului că semnele diacritice nu sunt opționale şi că au un rol în realizarea procesului de comunicare.

Dificultăţile textului scris fără diacritice sunt cu atât mai mari în cazul în care cititorul textului este un străin, mai puţin cunoscător al limbii române. Lipsa diacriticelor reprezintă sigur un impediment al familiarizării lui cu limba română.

Așa cum dăm importanță conținutului unui text, așa trebuie să avem grijă și de forma grafică a acestuia, iar notarea diacriticelor este o primă cerință pentru un text clar. Să scriem așadar cu diacritice orice text în limba română, fie el un text destinat publicării, o lucrare care va fi citită de o autoritate sau un mesaj pentru cineva apropiat. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Se uita careva si la data.....
    • Like 0
  • Eu am convingerea ca nu peste mult timp, diacriticile vor deveni o amintire exotica, precum "le passe simple" al francejilor. Cum cred si ca nepotii mei vor folosi - chiar daca nu si in intimitate - o limba sintetica, cu originea in spatiul virtual. Ma apropii de 70 de ani (exclusiv ca user, nu am nici o calificare informatica!) dar folosind calculatorul de la inceputurile sale, cand editorul de texte era privilegiul catorva initiati, nu mai simt nevoia diacriticelor. O limba care devine din ce in ce mai contextuala, nu are nevoie de ele.
    • Like 0
  • O sa las aici o fotografie
    https://scontent-sea1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/22814543_1511495438930958_6162623693876621792_n.jpg?oh=c5fef4c5a41f038d99441c6e21df212f&oe=5AA82A02
    • Like 0
  • Daca scriu fara diacritice, ma intelegeti? :)
    • Like 1
    • @ Ioana Baciu
      Fara probleme - cate din textele pe care le cititi in spatiul virtual le folosesc?
      • Like 0
  • Un articol de 2 bani jumate!
    • Like 0
  • Un articol de 2 bani jumate!
    • Like 1
  • Stimata D-na autor, articolul Dvs păcătuiește prin simplificare. Nu suntem toți elevi de liceu (unde simt eu ca Dvs sunteți/ ați fost profesoara).

    Fac parte dintre românii care locuiesc în străinătate și diversele tastaturi pe care le-am folosit nu arata diacriticele. Credeți ca se scrie ușor când vezi un ç și știi ca acolo este un tz ?

    Va las acest text strict cu autocriticile făcute de Google, posterior. deci mai consum un minut de recitire al unui mesaj, pentru a introduce o buna parte a diacriticelor. Dar, precum vedeți, nici Google nu le știe pe toate, deci rămân destule nepuse.

    Cred ca (noi românii) ar trebui sa mai terminam odată cu filozofiile de cârciuma, român bun versus român rău. Sunt român și folosesc aceasta limba sa comunic cu familia și prietenii mei din România, persoane care nu au putut, sau nu au vrut, sa învețe și alte limbi.

    Prin faptul ca m-am născut acolo nu sunt obligat sa respect niște reguli impuse de o instituție care se autointitulează academie, dar prin ceea ce propovăduiește mi se pare mai mult o coloana a cincea, știți Dvs care era aceea.

    Daca cineva nu m-a înțeles, îi pot traduce în alte 4 limbi pe care le folosesc simultan, și (cu virgula înainte!) nu ma convingeți cu schimbarea prin software a tastaturii, folosesc desktop, Kindle și telefon inteligent, vedeți nu scriu smart phone, asa cum au învățat românii din pruncie!

    Deci dați-le va rog circumstanțe atenuante celor care și-au mutat fundul și au plecat sa dea nas în nas cu realitățile lumii acestea, mai lăsați-i pe capsunari în pace, nu va ajung banii pe care vi-i trimitem?

    Un român plecat
    • Like 0
  • Și eu scriu uneori fără diacritice, mai ales în comentarii pe internet sau mesaje private, în situații când textul e ușor de înțeles și fără.
    Cred că motivul ține mai mult de ușurința scrierii fără diacritice. Fac acum un experiment încercând să le folosesc de pe telefonul mobil, și remarc că scriu mult mai încet decât de obicei. Într-adevăr, pe o tastatură hardware e mai ușor decât pe mobil, dar tot există impedimente. De exemplu cum folosim caractere precum [ ] \ (înlocuite de diacritice) de pe tastatura în limba română?
    De aceea nu cred că "Există pericolul ca elevii (...) să ajungă să scrie chiar de mână (în caiete sau la tablă) fără diacritice", din moment ce în scrierea de mână aceste probleme sunt inexistente.
    Nu cred că susține nimeni cu seriozitate că ar trebui să eliminăm diacriticele din scrierea oficială limbii. Evident, ele sunt esențiale pentru înțelegerea corectă a textului scris. De aceea în română, spre deosebire de franceză de exemplu, literele cu diacritice sunt litere diferite de cele "originale". Dar nici nu cred că ar trebui să fim atât de snobi încât să le cerem celorlalți să le folosească în toate formele de comunicare, inclusiv mesaje private.
    • Like 0
  • Cuvintele oricum au mai multe sensuri. Cum facem sa distingem intre diverse sensuri ale cuvintelor fara diacritice? 1. context 2. reformulam.

    Cate lire are Ana? Lirele sunt instrumente muzicale sau bani?

    Asadar intregul argument e fals. Este un apel pretentios la traditii de comunicare. Limba va evolua in ciuda incercarilor unora de a o norma. Imi e mila de cei ce nu reusesc sa gaseasca subiecte de interes mai importante decat forma unor fraze ipotetic de neinteles. Adica ne place echivocul poeziei dar ne blocam in univocul pierdut prin lipsa diacriticelor.
    • Like 1
  • Buna ziua, acest chenar este pentru comentarii la textul de mai sus, sau pentru ca noi sa propunem un text? (am sa imi dau seama si dupa ce vad unde apare ceea ce scriu acum :))
    • Like 0


Îți recomandăm

Savana Unistrat

În loc de două sau trei, mai bine nu folosești decât un strat. Dacă auzi tot mai multe persoane în jurul tău care utilizează adverbul decât în preajma unui verb doar la forma negativă și prieteni care nu plasează din cauza decât într-un context negativ, atunci toate acestea s-ar putea să se întâmple datorită lecției naționale de gramatică și lexic la care am luat parte în ultima vreme în timp ce urmăream pauzele publicitare de la televizor sau reclama de pe website-urile preferate.

Citește mai mult

startup - Getty Images

„Cine să vină, mamă, la Costești?" Când le-a spus că vrea să se întoarcă din Germania, unde lucra de 10 ani ca avocat, iar soțul ei ca arhitect, și că vor să își deschidă o pensiune în comuna Costești, părinții Otiliei Loidl nu și-au ascuns scepticismul. (Foto Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

România asigurată- infografic 1

„România asigurată” este un alt fel de ABC, în țara tinereții fără bătrânețe și vieții fără de moarte. Conform studiilor, doar 6% dintre români economisesc în perioada în care muncesc pentru timpul în care ies la pensie. Procentul celor care se gândesc să-și facă asigurare de viață este de doar 2-3% „România asigurată” vorbește despre temerile, dar și despre percepțiile românilor în ceea ce privește asigurările de viață.

Citește mai mult