Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ce va fi în 2019? Anul în care este bine să fim mai prudenți în legătură cu finanțarea

Foto: Mircea Manole/InquamPhotos

Până la criza care a început în 2008 am trăit deconectați de lumea financiară mondială. Pe de o parte nu am participat direct la crize – cele din Coreea de Sud, Rusia sau Brazilia, de la sfârșitul anilor 1990 – sistemul nostru financiar fiind izolat și deci imun la extinderea și contracția finanțărilor, dar pe de altă parte, ecosistemul start-up a fost redus la afaceri tradiționale, de obicei din domeniul comerțului sau al investițiilor guvernamentale. Acum, după ceva timp, lucrurile stau altfel. Industriile inovative și in special cea a dezvoltării de software, au decolat profitând de oportunitățile economiei deschise și evident, piața financiară s-a conectat la restul lumii comportându-se asemănător peisajului mondial. 

Oameni în București

Tot mai multe start-up-uri sunt inițiate în fiecare an, însă din păcate, deși investitorii sunt din ce în ce mai activi pe piață, foarte puține afaceri își găsesc contra-partea atunci când este vorba despre finanțarea dezvoltării. O componentă foarte importantă lipsește dialogului dintre antreprenori și investitori. Și lipsa acestei componente, care ar conecta cele două părți la aceeași realitate, provine din lipsa unei educații de business care nu poate fi suplinită de ingeniozitatea dezvoltării de produse. Foarte puține start-up-uri pot supraviețui fără finanțare, în așa fel încât doar câteva afaceri au sorți de izbândă, în afară de cele care semnează contracte de outsourcing cu companii străine. 

Care ar trebui de acum în colo să fie comportamentul nostru în funcție de felul în care evoluează economia mondială? Păi totul depinde de efectele potențiale ale crizelor economice. Un efect care ne interesează în mod special, este cel al contracției pieței de finanțare. Investitorii, actori prudenți, stopează sau amână deal-urile potențiale și strâng din dinți, așteptând ca riscurile să se reconfigureze. În cazul start-up-urilor însă, piețele cărora li se adresează acestea sunt de obicei piețe în dezvoltare și deși au și ele parte de contracție, nu sunt complet elastice în raport cu crizele. Mai bine zis, chiar dacă consumul încetinește pe moment, el revine destul de repede la cotele dinaintea crizei, dând puțin răgaz – uneori necesar – produselor inovative. 

Știm că se vorbește despre o inflamare a pieței de dezvoltare software, și despre o eventuală criză provocată de aceasta, însă start-up-urile sunt oarecum protejate. Oricum ar fi, este o perioadă în care este bine să fim mai prudenți, mai prevăzători în legătură cu finanțarea. Dacă în mod normal am putea să avem o rezervă de cash care să ne ajungă șase luni, anul viitor va trebui să prevedem nouă sau doisprezece luni. Conceptul de flexibilitate financiară trebuie pus în practică, deoarece cu siguranță nu ne aflăm pe panta ascendentă a economiei, chiar dacă nu suntem nici pe cea descendentă. Un simptom al crizei care doar ce a trecut este că mecanismele de ajustare economică sunt folosite la maxim, nemaiexistând rezerve în cazul unei crize următoare. 

Din acest motiv, economiștii sunt mult mai prudenți în privința așteptărilor privind viitorul, iar opiniile lor sunt extrem de diverse. Unul dintre scenarii spune ca vom asista la ajustări ale mai multor piețe, fără să avem de a face cu conjugarea efectelor acestora. Un altul prevede o ajustare majoră a creșterii, o furtună perfectă, datorată epuizării instrumentelor de luptă a guvernelor, a băncilor centrale. Un alt lucru care se spune însă, este că nu există o știință a evoluției economice ciclice, crizele fiind imposibil de prevăzut. Una peste alta, nu cred că există previziuni care să oprească evoluția start-up-urilor. Este mai ușor să te dezvolți în perioade de creștere economică și este mai greu în perioade de depresie. Problema noastră rămâne aceiași: lipsa pregătirii de business, greutatea cu care articulăm propunerea de valoare către exterior, ne stăvilește dezvoltarea. Avem criza noastră, în interiorul ciclului economic mondial. Viața unui start-up însă merge mai departe. În cel mai rău caz, suntem la dispoziția investitorilor și poate că viteza de execuție a dealurilor de finanțare trebuie să crească. Un lucru este sigur însă: educația nu are timing. 

Ea trebuie să se deruleze continuu. Nu avem altă soluție decât să completăm deficitul de knowledge în așa fel încât diferența dintre noi și investitori să devină cât mai mică. Așadar, vă dorim un An Nou plin de oportunități! Un singur sfat: nu lăsați garda jos. Acumulați cât mai mult knowledge și totul va fi bine. La Mulți Ani!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Pachet invatator

Dimineața excursiei e mereu la fel: voci grăbite, ghiozdane care nu se mai închid, copii care se învârt ca niște planete mici în jurul autocarului. Îi număr din priviri, să fiu sigur că nu lipsește nimeni. Întotdeauna mai e cineva care și-a uitat șapca, sticla de apă sau emoțiile acasă. Eu încerc să par calm, dar înăuntru, recunosc, e și la mine o furtună.

Citește mai mult

Petre Lăzăroiu

E momentul să vorbim serios despre cât de mare e o pensie mică. Și nu, nu încerc să glumesc cu voi, pentru că astea nu sunt timpuri amuzante, de fapt. Dar am văzut intervenția fostului judecător CCR, Petre Lăzărăroiu, la B1 TV spunând că pensia lui de 10.000 de euro nu e una atât de mare, dacă chiar stai mai bine și te gândești. Ca să nu avem vorbe la proces, îl voi cita exact pe domnul judecător, astfel încât să putem face o analiză cât mai specifică a situației: ”Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea.” Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult
sound-bars icon