Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce va fi în 2019? Anul în care este bine să fim mai prudenți în legătură cu finanțarea

Foto: Mircea Manole/InquamPhotos

Până la criza care a început în 2008 am trăit deconectați de lumea financiară mondială. Pe de o parte nu am participat direct la crize – cele din Coreea de Sud, Rusia sau Brazilia, de la sfârșitul anilor 1990 – sistemul nostru financiar fiind izolat și deci imun la extinderea și contracția finanțărilor, dar pe de altă parte, ecosistemul start-up a fost redus la afaceri tradiționale, de obicei din domeniul comerțului sau al investițiilor guvernamentale. Acum, după ceva timp, lucrurile stau altfel. Industriile inovative și in special cea a dezvoltării de software, au decolat profitând de oportunitățile economiei deschise și evident, piața financiară s-a conectat la restul lumii comportându-se asemănător peisajului mondial. 

Oameni în București

Tot mai multe start-up-uri sunt inițiate în fiecare an, însă din păcate, deși investitorii sunt din ce în ce mai activi pe piață, foarte puține afaceri își găsesc contra-partea atunci când este vorba despre finanțarea dezvoltării. O componentă foarte importantă lipsește dialogului dintre antreprenori și investitori. Și lipsa acestei componente, care ar conecta cele două părți la aceeași realitate, provine din lipsa unei educații de business care nu poate fi suplinită de ingeniozitatea dezvoltării de produse. Foarte puține start-up-uri pot supraviețui fără finanțare, în așa fel încât doar câteva afaceri au sorți de izbândă, în afară de cele care semnează contracte de outsourcing cu companii străine. 

Care ar trebui de acum în colo să fie comportamentul nostru în funcție de felul în care evoluează economia mondială? Păi totul depinde de efectele potențiale ale crizelor economice. Un efect care ne interesează în mod special, este cel al contracției pieței de finanțare. Investitorii, actori prudenți, stopează sau amână deal-urile potențiale și strâng din dinți, așteptând ca riscurile să se reconfigureze. În cazul start-up-urilor însă, piețele cărora li se adresează acestea sunt de obicei piețe în dezvoltare și deși au și ele parte de contracție, nu sunt complet elastice în raport cu crizele. Mai bine zis, chiar dacă consumul încetinește pe moment, el revine destul de repede la cotele dinaintea crizei, dând puțin răgaz – uneori necesar – produselor inovative. 

Știm că se vorbește despre o inflamare a pieței de dezvoltare software, și despre o eventuală criză provocată de aceasta, însă start-up-urile sunt oarecum protejate. Oricum ar fi, este o perioadă în care este bine să fim mai prudenți, mai prevăzători în legătură cu finanțarea. Dacă în mod normal am putea să avem o rezervă de cash care să ne ajungă șase luni, anul viitor va trebui să prevedem nouă sau doisprezece luni. Conceptul de flexibilitate financiară trebuie pus în practică, deoarece cu siguranță nu ne aflăm pe panta ascendentă a economiei, chiar dacă nu suntem nici pe cea descendentă. Un simptom al crizei care doar ce a trecut este că mecanismele de ajustare economică sunt folosite la maxim, nemaiexistând rezerve în cazul unei crize următoare. 

Din acest motiv, economiștii sunt mult mai prudenți în privința așteptărilor privind viitorul, iar opiniile lor sunt extrem de diverse. Unul dintre scenarii spune ca vom asista la ajustări ale mai multor piețe, fără să avem de a face cu conjugarea efectelor acestora. Un altul prevede o ajustare majoră a creșterii, o furtună perfectă, datorată epuizării instrumentelor de luptă a guvernelor, a băncilor centrale. Un alt lucru care se spune însă, este că nu există o știință a evoluției economice ciclice, crizele fiind imposibil de prevăzut. Una peste alta, nu cred că există previziuni care să oprească evoluția start-up-urilor. Este mai ușor să te dezvolți în perioade de creștere economică și este mai greu în perioade de depresie. Problema noastră rămâne aceiași: lipsa pregătirii de business, greutatea cu care articulăm propunerea de valoare către exterior, ne stăvilește dezvoltarea. Avem criza noastră, în interiorul ciclului economic mondial. Viața unui start-up însă merge mai departe. În cel mai rău caz, suntem la dispoziția investitorilor și poate că viteza de execuție a dealurilor de finanțare trebuie să crească. Un lucru este sigur însă: educația nu are timing. 

Ea trebuie să se deruleze continuu. Nu avem altă soluție decât să completăm deficitul de knowledge în așa fel încât diferența dintre noi și investitori să devină cât mai mică. Așadar, vă dorim un An Nou plin de oportunități! Un singur sfat: nu lăsați garda jos. Acumulați cât mai mult knowledge și totul va fi bine. La Mulți Ani!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult
sound-bars icon