Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cea mai mare provocare a unui business care a plecat de la o investiție de 200.000 de euro și 40 de angajați: Este o criză de personal pentru că, în ultimii 20 de ani, toți tinerii au vrut să devină manageri. Republica antreprenorilor

În ultimii ani, sunt tot mai mulți cei care aleg să-și cumpere carnea din măcelării, în special pentru gratarul din weekend, dar nu numai. Pentru că astfel au garanția unor produse proaspete, mai mult control în ceea ce privește proveniența cărnii, găsesc specialități care lipsesc din oferta magazinelor mari și pot cere sfaturi măcelarului. Iar pentru toate acestea sunt dispuși să parcurgă distanțe mari și să plătească puțin mai mult decât la supermarket.

La Meat Shop by Citrin o mică măcelărie din Dobroești deschisă în urmă cu 5 ani, vin clienți de peste tot din București, dar și din localități din Ilfov. Cei mai mulți știu exact ce vor și parcurg 10-20 de kilometri special pentru un anumite preparate, iar unii dintre ei, pasionați de cooking, chiar cer tăieturi speciale. Sunt însă și clienți mai sceptici, care trec pragul măcelăriei cu prejudecăți. 

Meat Shop

„Gusturile s-au rafinat, iar oamenii au început să aprecieze calitatea în detrimentul cantității. Marea majoritate a clienților știu ce vor și chiar avem solicitări de tăieturi speciale. De exemplu, brisket – o tăietură aparte a pieptului de vită, pe care nu o avem de obicei, dar o facem la cerere. Sunt însă și clienți care vin cu prejudecăți și întreabă `E proaspătă?’ sau îmi spun ‘Dă-mi din spate!’, crezând că marfa bună nu se află la vânzare. Dar noi nu avem carne de calități diferite. Alții care nu cumpără carne tocată, deși este mai ușor de digerat dacă bine curățată, sau, dacă vor, ne cer să le-o tocăm în față. Alții vor să o miroasă sau chiar să pună mâna pe ea, ceea ce nu putem accepta”, spune Claudia Sandu, proprietara Meat Shop.

„O carne de calitate nu trebuie considerată gourmet, ci normalitate”

Ca multe alte afaceri, și povestea Meat Shop a început de la identificarea unui soluții pentru o problemă personală: dorința soților Sandu de a pune pe masa familiei preparate de calitate, proaspete și fără aditivi. Soluție pe care apoi s-au gândit să o ofere și altora.

„Făceam foarte multe drumuri. Luam carne de porc de la cineva, pentru vită mergeam în altă parte, pentru lactate avem pe altcineva. Era foarte obositor și pierdeam mult timp. Cautam calitatea și sunt din ce în ce mai mulți oameni care vor și apreciază acest lucru. Să mănânci o carne bună românească, proaspătă, bine curățată, este normalitatea pe care mulți o numesc gourmet. Și noi asta ne-am propus să oferim: normalitate atât din punctul de vedere al calității, cât și al prețului”, spune Claudia. 

În mica măcelărie din Dobroiești, toată producția este realizată artizanal, în cantități mici, dar într-o gamă foarte variată: de la bucățile și preparatele clasice de vită, porc, oaie și pui, gata de pus pe grătar, la cuptor sau în tigaie, la specialități orientale ca Adana kebab, koftelik, shaorma sau ruladă din piept de berbecuţ, pregătite de Abdul Zinou.

„Atuul nostru e migala lui Abdul”

Atunci când mergi pentru prima oară la Meat Shop, Abdul te întâmpină încă dinainte de a trece pragul magazinului, pentru că acceptat, „impresionat și onorat”, ca portretul său să fie logo-ul măcelăriei. Iar odată ce ai intrat, îl găsești tranșând carnea sau pregătindu-și rețetele secrete de marinade, dar tot timpul dispus să-ți ofere un sfat culinar sau să-ți dea o idee atunci când nu știi ce să mai gătești. Asta dacă nu este în spate să-și aleagă din carcasele livrate pe cele care corespund criteriilor sale. 

Originar din Alep, Abdul s-a stabilit în România încă din anii ’80. În familia sa măcelăria este o tradiție și a învățat meserie de la tatăl său, alături de frații săi. Inițial, soții Sandu, foarte pasionați de gătit, erau clienții lui și îl apreciau foarte mult pentru munca și sfaturile sale. Apoi, după ce au deschis măcelăria, s-a oferit să-i ajute, iar la puțin timp a devenit angajatul lor. Astfel, preparatele orientale, foarte apreciate de clienți, și-au găsit în mod firesc loc oferta măcelăriei.


Și nu este vorba numai de carne, ci și de aperitive, salate și deserturi. Pentru că oferta a fost completată astfel încât clienții să-și cumpere tot ce au nevoie pentru o masă completă, indiferent că preferă preparate clasice românești sau pe cele orientale.

„Atuul nostru este migala lui Abdul. Tehnica măcelarilor din Orient este diferită de tehnica măcelarilor români, în special la oaie și vită. De exemplu, la carnea de oaie, pe care mulți spun că nu o pot consuma din cauza mirosului, Abdul înlătură primul strat, cel care a fost aproape pe blana animalului, chiar dacă asta înseamnă să aruncăm materie primă. Și apropo de asta, pentru că cererea de pastramă și cotlete de berbecuț este foarte mare, și rămâneam cu mult piept, Abdul a venit cu o soluție: rulada din piept de berbecuț, pe care clienții noștri au botezat-o „bebeluș”, și care a devenit unul dintre cele mai bine vândute produse alături de frigărui, mici și pastramă”, spune Claudia.

Meserii “degradante” care învârt, de fapt, economia

Ca multe alte domenii de activitate, și alimentația se confruntă cu o criză de personal specializat. La Meat Shop și la restaurantul deschis de curând în apropierea măcelăriei, lucrează în jur de 40 de angajați, o echipă care s-a format în timp și deloc ușor.

”Am avut măcelari care mi-au spus că nu e treaba lor să curețe carnea atât de migălos cum face Abdul și au părăsit echipa. (…) Este o criză de personal pentru că, în ultimii 20 de ani, toți tinerii au vrut să devină manageri. Există această idee că meserii precum cea de măcelar, instalator, sudor sunt degradante, când ele sunt, de fapt, motorul economiei. Sunt tehnicieni, în multe domenii, care câștigă mai bine decât un manager, tocmai pentru că sunt așa de puțini. (…) Eu am angajat de curând două nepaleze pentru restaurant. Nu am avut acest obiectiv, dar pentru că au fost refuzate de un alt restaurant în contextul pandemiei, le-am angajat noi, și probabil că voi mai apela la această variantă pentru că nu am încotro”, spune Claudia.

De la măcelărie la restaurant

Ca să dezvolți business-ul început cu o măcelărie poți analiza deschiderea altor locații, extinderea în sistem de franciză sau livrarea către restaurate. Claudia însă a decis să își deschidă propriul restaurant, idee pe care a testat-o mai întâi cu câteva mese puse în fața măcelăriei, inițial doar pentru a-și promova produsele, și care s-a dovedit una de succes.

„Nu am luat în calcul ideea de franciză pentru că avem condiții foarte stricte și e greu să găsești oameni care să le respecte. Am avut cereri, dar am refuzat pentru că nu aveam siguranța că produsele vor avea aceeași calitate. Cred că succesul stă în atenția la detalii pe tot parcursul lanțului de producție. Tocmai de aceea am ales să ne extindem deschizând restaurantul Grill&More, în imediata apropiere a măcelăriei. Am făcut un credit și am cumpărat spațiul chiar anul trecut. Până acum am mizat, în special, pe livrări la domiciliu, dar sper ca în curând să funcționăm normal”, spune Claudia.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Să fii organizat, disciplinat și prudent. Câteodată însă trebuie să și riști.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? O legislație și o fiscalitate stabile.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Nu. Linia a fost mereu ascendentă, feedback-ul constant pozitiv și așa am câștigat tot timpul clienți noi.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? Atunci când ne-am dat seama că vin oamenii din Bragadiru sau Corbeanca, localități destul de îndepărtate de noi, pentru un anumit produs. Apoi, când am fost la cineva la munte și gazda ne-a spus că a găsit o măcelărie „beton”, și era vorba despre noi.

Ce este antreprenorul? Acea persoană care este bună la toate și este dispusă să se implice în orice job pe care îl implică un business. Este un cumul de elemente, dar de bază sunt disciplina și multă muncă.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 200.000 de euro

Număr de angajați: 40

Timp de recuperare a investiției: 3-4 ani

Cifra de afaceri 2020: creștere de 70% față de 2019

Profit: N/A

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Cumpără de la o afacere mică este o campanie Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult