Cei care au câștigat pentru România

Foto: Epoch Times România/Dumitru Dobrev -FB/Marius Harosa - FB / Crenguţa Leaua - LDDP

România a câștigat în dosarul Roșia Montană în care Gabriel Resources cerea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington. Reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. Decizia este definitivă și executorie și a fost luată după nouă ani de proces și săptămâni în care premierul Marcel Ciolacu și ministrul de la Finanțe Marcel Boloș au insistat în spațiul public cu declarații potrivit cărora statul român va pierde acest proces. 

Efectul: acțiunile companiei Gabriel Resources pe Bursa din Toronto și-au dublat valoarea, de la 0,43 dolari canadieni/ acţiune în 31 ianuarie la 0,87 în 8 martie. Prin urmare, valoarea de capitalizare pe bursă a companiei în ultima lună a urcat de la 335 de milioane de dolari americani la aproape 600 de milioane de dolari.

Afacerea Roșia Montana are în spate o poveste foarte de controversată, desfășurată pe o perioadă de cel puțin 27 de ani, în care multe dintre personajele implicate, oameni de afaceri, politicieni sau ONG-uri, au avut câteva ceva de câștigat, financiar sau politic.

Există însă câteva personaje implicate în acest dosar, care au pus interesele naționale mai presus decât interesele personale. Iar aceștia sunt avocații Marius Harosa, care a câștigat zeci de procese în care a dovedit ilegalitatea proiectului, ajutat de Dumitru Dobrev și Stefania Simion. 

Crenguţa Leaua este un nume care a fost astăzi pe buzele tuturor. Avocata care a câștigat pentru România procesul Roşia Montana de la Washington. Conform Ziarului Financiar, Crenguţa Leaua este specializată în arbitraje internaţionale, profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul ASE și arbitru în dosarele internaţionale la Curtea de la Paris, Vienna International Arbitration Center şi în cadrul altor curţi de arbitraj internaţional din mai multe ţări.

Casa de avocatură LDDP, din care face parte, a fost înfiinţată în 2005, iar printre partenerii principali se numără Ştefan Deaconu, care a fost consilierul prezidenţial pe probleme de drept constituţional în mandatul preşedintelui Traian Băsescu.

Controversatul dosar Roşia Montana, prin care firma canadiană Gabriel Resources dorea să exploateze aurul aflat în Munţii Apuseni pe baza unei tehnologii care folosea cianură, a fost câştigat de statul român și cu ajutorul firmei de avocatură LALIVE - Geneva.

Din echipa de avocați care a obținut această mare victorie pentru România a făcut parte și Marius Harosa de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, un avocat originar din orașul Năsăud.

Avocatul Harosa este cunoscut în spațiul public pentru că a pus umărul decisiv pentru salvarea Roșiei Montana. În februarie 2022, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţat o hotărâre definitivă în dosarul prin care mai multe ONG-uri din Cluj-Napoca şi Bucureşti solicitau anularea certificatului de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic din Roșia Montană. La acel moment, după aproape 11 ani de procese, Roșia Montană avea parte de o victorie istorică în Justiție.

Documentul cu pricina, emis în anul 2011 de Direcția Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Alba, era unul dintre cele mai importante în cadrul procedurii de avizare a proiectului minier privat iniţiat de compania Roşia Montană Gold Corporation. 

„Sunt mândru să anunț că, reprezentând Asociațiile Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu și Asociația Salvați Bucureștiul am reușit anularea Certificatului de descărcare de sarcină arheologică nr. 9/2011 pentru masivul Cârnic emis de Direcția Județeană pentru cultură și patrimoniu Alba în favoarea companiei miniere RMGC. Decizia Curții de Apel Ploiești este definitivă și pune capăt unui litigiu început în anul 2011. Prin această victorie epocală pentru Roșia Montană, am încheiat lungul șir de procese, început acum două decenii, pentru apărarea patrimoniului, comunității locale și a mediului înconjurător din Roșia Montană. În urma acestei îndelungate bătălii juridice am reușit anularea sau invalidarea tuturor actelor administrative, avizelor emise de autoritățile locale sau centrale în favoarea RMGC, aneantizând astfel proiectul minier care ar fi dus la distrugerea iremediabilă a zonei și la distrugerea patrimoniului istoric unic pe care situl Roșia Montană în deține. Mulțumesc în mod special tuturor celor care, de-a lungul anilor, au contribuit la șirul de complicate procese, purtate în majoritatea lor pro bono, roșienilor care, prin dârzenia lor, au împiedicat investitorul să ocupe întreaga localitate precum și sutelor de mii de români care au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva abuzurilor! Calde aprecieri tuturor celor care, prin munca lor neobosită, au făcut posibilă includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. În acest moment, șansele Gabriel în procesul de la Washington sunt considerabil reduse. Calde mulțumiri lui Eugen David, Zeno Cornea, lui Sorin și Gabrielei Jurca din Rosia Montana fără de care nimic din ce s-a realizat nu ar fi fost posibil ! Azi e o zi de bucurie, să o trăim ca atare!”, a ținut să transmită Marius Harosa în februarie 2022.

Ștefania Simion face parte din Baroul București din 2017 și la momentul în care Nicușor Dan a devenit primar general al Bucureștiului, acesta i-a devenit consilier pe probleme juridice și de mediu. 

Ștefania Simion a reprezentat Asociația Salvați Bucureștiul în instanță în campania Salvați Roșia Montană.

În 2013, Ștefania Simion era consilier juridic al Asociaţiei Alburnus Maior şi coordonator juridic al reţelei Mining Watch România, care a sesizat mai multe nereguli în procedura de modificare a Legii minelor 85/2003 discutată în Camera Deputaţilor pe data de 9 decembrie 2013. Cu două luni înainte, în septembrie 2013, Guvernul României, condus la acea vreme de Victor Ponta, a trimis Parlamentului un proiect de lege controversat, prin care dădea undă verde exproprierilor și exploatării de la Roșia Montana.

ONG-urile de mediu și societatea civilă au reacționat puternic, fiind organizate proteste uriașe în țară și străinătate, la Berlin, Bruxelles, Strasbourg, Stuttgart, Londra și Viena. În decembrie 2013, sub presiunea publică, proiectul privind Legea minelor a picat în Parlament. 

Luna trecută, reprezentanţii Mining Watch România au susținut, într-un punct de vedere publicat pe tema despăgubirilor pe care compania canadiană Gabriel Resources le solicita României, că istoricul campaniei "Salvaţi Roşia Montană" arată o multitudine de momente când statul român nu doar că a ţinut ascunse documente din dosar, dar a şi făcut tot posibilul ca acestea să nu ajungă la public. 

Licenţa de exploatare a fost publicată într-o investigaţie Rise Project, nu în urma desecretizării acesteia de către statul român, iar timp de 14 ani actul oficial a fost unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale uneia dintre cele mari afaceri româneşti.

Dumitru Dobrev este un alt avocat, care alături de Andreea Szabo, Marius Harosa, Ștefania Simion și alți avocați au câștigat peste 40 de procese legate de autorizarea proiectului minier de la Roșia Montană. 

În 2021, avocatul Dumitru Dobrev, doctor în Drept, susținea că ideea vehiculată la acea vreme cum că includerea Roșiei Montane în UNESCO ar putea fi decisivă pentru pierderea procesului de la Washington de către statul român „este un mit”. La fel cum este și ideea că statul ar trebui să plătească 4 miliarde dolari despăgubiri. „Gabriel Resources are cam 66,66% șanse să piardă procesul și 33,33% șanse să câștige”, declara avocatul. 

El mai spunea că Tribunalul arbitral de la Washington, cel care a dat decizia de vineri noapte, va gândi în maniera următoare: „Păi Gold, voi nu ați cumpărat de la localnici terenuri, case, locuri de veci în Roșia Montană? Banii ăia sunt investiți în imobile, ele reprezintă o valoare, voi le-ați luat la preț de piață, vindeți-le tot la preț de piață, și banii îi veți da înapoi la fraierii de acționari. A, ați construit în Alba Iulia un cartieruț model pentru strămutați pe teren ieftin și case scumpe, făcute de firme de casă deținute de tot felul de învârtiți județeni? Păi e treaba voastră cum ați gestionat fondurile! Și oricum oamenii de s-au mutat acolo v-au cedat case, terenuri și pășuni în Roșia, deci hai la plimbare, bă băieți! Dacă le dă tribunalul arbitral 10 milioane de dolari, nu vor fi în stare nici să plătească avocații - și să vezi atunci chirăieli, vaiete și ridicări de poale în cap - pot să dau în scris că niște ex-politicieni români și niște hiene de presă se vor urca în avion spre Uruguay sau alte zone unde nu avem tratat bilateral de extrădare”, mai scria atunci avocatul pe pagina sa de Facebook.

Cum a ajuns zona Roșia Montana în patrimoniul UNESCO

În ianuarie 2017, în timpul guvernării Cioloș, fostul ministru al Culturii, Corina Șuteu, a depus dosarul pentru înscrierea sitului de la Roșia Montana în patrimoniul UNESCO, însă procedurile nu au fost duse până la capăt. În 2020, Guvernul Orban a reluat procedura de înscriere în Patrimoniul UNESCO, iar în vara anului 2021, Roşia Montană a fost înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. S-a recunoscut atunci „atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.

Cotidianul Libertatea a publicat la acea vreme documente din care rezulta că fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că, dacă Roșia Montană va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources.

Roșia Montana și protestele de mediu: activiștii de ieri, politicienii de astăzi 

După cum raltează și HotNews, toate protestele din jurul Roșiei Montana au pornit de la ideea că o exploatare minieră la Roșia Montana este extrem de nocivă pentru mediu, deoarece pentru extragerea minereurilor s-ar fi folosit cianuri. Astfel, a fost creată mișcarea „Salvați Roșia Montană”,

În 2000, a fost înființată asociația Alburnus Maior de către câțiva tineri din Cluj, adunând activiști din toată țara.

În 2003, a avut loc primul marș de solidaritate Cluj - Roșia Montană, pe jos, în șase zile.

În 2004, a fost organizat primul concert de protest „Fân Fest” - aceasta fiind o modalitate prin care să aducă oamenii în Roșia Montană.

În 2006, campania s-a profesionalizat: și-au desemnat roluri, comunicare, dezvoltare, consiliere juridică, fiindcă au început să depună o mulțime de contestații și să intenteze procese, scrie Dor.ro.

În 2013, activiștii din întreaga țară s-au unit în mișcarea Uniți Salvăm. Atunci au avut loc proteste masive, zile la rând în București și alte orașe din țară și străinătate.

Pentru unii protestatari, mișcarea „Salvați Roșia Montană” a fost chiar o rampă de lansare și au ajuns mai târziu politicieni. Unul dintre ei este chiar este George Simion, șeful AUR, care acum trei ani se lăuda cum participa, în 2004, la protestele „Salvați Roșia Montană”.

Alții au ajutat la formarea USR și au luptat pentru includerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

În februarie 2019, USR scria pe propriul site că „Astăzi, când se împlinesc aproape 20 de când a început lupta pentru salvarea Roșiei Montane, USR transmite că va continua demersurile pentru protejarea localității până când aceasta va inclusă în patrimoniul UNESCO".

Mihai Goțiu și Vlad Alexandrescu, foști senatori USR în legislatura 2016-2020, sunt doi dintre cei mai cunoscuți politicieni care au luptat pentru salvarea Roșiei Montane și includerea acesteia în Patrimoniul Mondial UNESCO. De altfel, Goțiu este unul dintre cei care au documentat aproape 20 de ani Afacerea Roșia Montană.

Frank Timiș, afaceristul care a inițiat controversatul proiect

Afacerea a fost inițiată de controversatul miliardar de origine română, Frank Timiș. Potrivit Libertatea, În 1995, firma Euro Gold Resources s-a asociat cu Regia Autonomă a Aurului şi Cuprului (RAC) Deva (actuala Minvest Deva) pentru valorificarea haldelor de steril rezultate după extragerea minereurilor de aur. Frank Timiş era atunci reprezentant al Gabriel Resources, companie înregistrată în paradisul fiscal Channel Islands, din Marea Britanie.

În timp, Timiș a reușit să obțină transferul licenței de exploatare pentru zăcământul auro-argintifer din Roșia Montană, de la societatea de stat, la propria firmă. La mijlocul anilor 2000, în urma unor scandaluri privind modul în care a fost extins perimetrul de exploatare minieră din Roșia Montană, caz care a ajuns și în atenția procurorilor,

Timiș și-a vândut participația din compania Gabriel Resources și s-a retras din proiect. Ulterior, la conducerea societății au fost numiți o serie de directori americani, britanici și români. Începând cu anul 2008, managementul RMGC este asigurat de Dragoș Tănase, venit la momentul respectiv de la cea mai mare firmă de comunicații prin cablu din România. Tănase a fost numit, în 2018, și în funcțiile de CEO și președinte al Gabriel Resources. Postul de director financiar este deținut, din 2019, de britanicul Richard Brown.

Proiectul minier de la Roșia Montană a fost blocat în 2013, când Parlamentul României a respins, la presiunea societății civile, modificările legislative care urmau să permită acordarea autorizațiilor.

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, potrivit Agerpres. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guvernele succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor. Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari. Compania canadiană a dat România în judecată în 2017.

Din 2021, Roșia Montană face parte din Patrimoniul cultural imaterial al umanității, iar situl a fost înscris și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă că aici nu poate fi pus în practică niciun proiect de exploatare minieră. Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp