Cele patru puncte de risc ale României

Foto Guliver/Getty Images

În primul rând, o viziune de ansamblu asupra economiei mondiale. Schematic, economia mondială funcționează cu două monede de rezervă, dolarul și euro; marea majoritate a schimburilor internaționale au la bază dolarul, care este folosit atât ca monedă de rezervă, cât și că investiție. 

Dolarul este cel care a luat locul aurului ca etalon global, după desființarea sistemului de la Breton Woods în anii '70. Stabilitatea dolarului este esențială pentru desfășurarea fluxurilor globale în acest moment. 

În prezent asistăm la un dolar puternic, în condițiile în care cererea mondială pentru dolar crește; lumea de azi economisește foarte mult, mai ales în climatul de incertitudine actuală și economisteste în dolari, fie prin păstrarea rezervelor internaționale în dolari (cazul băncilor centrale), fie prin investiția în clase de active denominate în dolari, în esență obligațiuni emise de statul american.

Asta face ca prețul acestor active să crească și rata dobânzii să scadă; e ceea ce observăm în Statele Unite, unde rata la 10 ani este inferioară celei la doi ani. Asta a explicat în parte criza repo de pe piața monetară americană, venită din insuficientele rezerve în dolari pentru a face față tranzacțiilor necesare băncilor centrale străine.

Războiul comercial și faptul că Trump nu mai vrea ca SUA să fie datornicul de siguranță al lumii cresc incertitudinile mondiale, reduc creșterea economică potențială și măresc cererea de active sigure.

Același efect, la o scară mai mică, se întâmplă și cu euro, dar aici este accentuat de o creștere economică sub așteptări, care face ca estimarea de creștere să fie redusă, care în schimb face ca deciziile de a cheltui (pe consum sau investiții) să fie de asemenea reduse; e ceea ce vedem în bilanțul băncilor europene, care preferă să-și țină lichiditățile la banca centrală, iar banca centrală preferă să înceapă să le taxeze pentru a le obliga să finanțeze mai mult economia, cu un succes limitat.

România nu are aceleași caracteristici ca țările din zona Euro: noi suntem încă o economie emergentă, în limbaj economic, adică nu am atins încă convergența de creștere față de economiile avansate; spre deosebire de aceste economii, avem o altă monedă, leul, care poate fi supus volatilității extreme în prezența liberei circulații a capitalului. Ca stat membru al Uniunii Europene, suntem de asemenea legați de respectarea unor echilibre macroeconomice.  

 Puncte de risc puternic în acest moment:

• creșterea deficitului bugetar prin creșterea cheltuielilor neproductive (salarii la stat, pensii, consum public) și reducerea celor productive (investițiile). Efectul este unul inflaționist și potențial devastator pentru creșterea economică viitoare, în contextul reducerii și îmbătrânirii populației.
• creșterea deficitului de cont curent la aproape 5% din PIB; asta înseamnă că importăm mai mult pentru consum și mai puțin pentru investiții; în același timp investițiile străine directe stagnează, iar balanța de plăți e finanțată prin datorii din ce în ce mai scumpe și credite pe termen scurt volatile.
• volatilitatea inflației în România este ridicată, ceea ce blochează BNR în acest moment într-o politică de creștere a ratei dobânzii; un șoc extern declanșat de o recesiune europeană va avea ca efect direct reducerea exporturilor și devalorizarea leului care va pune presiuni pe inflație în condițiile unei posibile recesiuni abrupte, ceea ce va forța BNR să crească și mai mult dobânda sau/și să reducă rezervele, în condițiile în care capitalul străin va ieși rapid din țară (acest pericol e mai puțin grav decât în 2008, pentru că ponderea creditelor în valută a scăzut, dar nu a dispărut).
• fără capitaluri străine care, cum am spus mai sus, o parte sunt blocate în active sigure în dolari, și fără investiții străine directe, România, în contextul în care resursele de care dispune sunt orientate spre consum neproductiv, este într-o situație economică foarte dificilă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp