Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cinci dintre cele mai importante universități din România s-au retras din Consiliul Național al Rectorilor după ce forul a criticat propunerile legislative ale Ministerului Educației

Cinci dintre cele mai importante universități din România - Universitatea București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timișoara, Academia de Studii Economice și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași -, reunite în consorțiul „Universitaria”, au decis să se retragă din Consiliul Național al Rectorilor, până la redefinirea statutului acestui for, scrie ziaruldeiasi.ro.

Lipsa unei strategii pentru evoluția învățământului superior din România, recentele abordări ale Consiliului Național al Rectorilor în îndeplinirea misiunii academice și necesitatea modificării procedurilor de adoptare a hotărârilor Consiliului Național al Rectorilor prin luarea în considerare a ponderii fiecărei universități se numără între motivele invocate de reprezentanții celor cinci universități pentru autosuspendarea din CNR. 

Decizia vine după ce la începutul săptămânii reprezentanții consorțiului „Universitaria” au anunțat într-un comunicat că „au luat act cu surprindere” de poziția critică a CNR față de o serie de propuneri legislative inițiate recent de Ministerul Educației. „Această poziție a fost exprimată printr-o adresă înaintată Ministerului Educației în urma unei discuții din 14 noiembrie a.c., cu o parte dintre reprezentanții universităților. Rectorii primelor trei universități menționate — cele mai mari și mai prestigioase din România — nici măcar nu au participat la elaborarea de către CNR a vreunui document în acest sens și consideră, prin urmare, că el nu exprimă decât poziția unora dintre componenții CNR”, potrivit comunicatului consorțiului „Universitaria”.

Rectorii și prorectorii celor cinci universități au susținut la reuniunea de la Iași că sprijină demersurile inițiate de actuala conducere a Ministerului Educației precum realizarea metarankingului universitar, clasament care a identificat cele mai vizibile universități la nivel internațional.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro