Foto: Inquam Photos / Ovidiu Iordachi
Să vorbim puțin despre fermierii care protestează în toată țara și cer despăgubiri mai mari de la UE.
- La finalul săptămânii trecute, în urma nemulțumirilor exprimate de mai multe state membre, Comisia Europeană a anunțat că va pregăti un al doilea pachet de despăgubiri pentru fermierii europeni afectați de importul de produse agricole din Ucraina. Fondurile vor fi de 75 de milioane de euro și vor fi anunțate la mijlocul lunii aprilie.
- Cu toate acestea, fermierii au organizat astăzi proteste în mai multe judeţe din ţară şi în Capitală, nemulţumiţi de soluţia găsită de Comisia Europeană la problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar românesc, pe fondul distorsiunilor de piaţă cauzate de conflictul armat din Ucraina.
De unde a plecat totul? Păi Comisia Europeană a acordat luna trecută un pachet de 56,3 milioane de euro pentru fermierii bulgari, polonezi și români. În urma presiunilor venite din partea acestor state, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și președintele Consiliului European, Charles Michel, au fost de acord cu majorarea sumelor și acordarea unui al doilea pachet de compensații, cu ponderi diferite alocate față de pachetul inițial, când Polonia a primit aproape 30 de milioane de euro, Bulgaria aproape 16 milioane de euro, iar România doar 10 milioane de euro - o sumă infimă, în comparație cu pierderea de 200 de milioane de euro calculată de fermierii români.
- Astfel, Comisia Europeană a propus să vină cu un al doilea pachet de despăgubiri, pentru a acoperi impactul mai larg asupra agricultorilor al importurilor ieftine intrate din Ucraina în UE. Aceste ajutoare sunt compensații pentru agricultorii din statele din prima linie afectate de importurile ieftine de cereale din Ucraina.
- Comisia Europeană a explicat joia trecută că acest al doilea pachet va viza și alte culturi, care nu au fost sprijinite prin intermediul primului, precum sectorul zahărului sau sectorul mierii.
- România a primit despăgubiri pentru cultura de porumb, întrucât aceasta a cunoscut cel mai mai mare impact al importurilor ucrainene. Ar putea fi modificate criteriile de acordare, acesta fiind motivul pentru care se schimbă ponderea alocărilor pe țară.
Protest al fermierilor români la Galați, 7 aprilie a.c. /Foto: Inquam Photos / Ovidiu Iordachi
- Totodată, Comisia Europeană a subliniat faptul că statele au primit posibilitatea să dubleze ajutorul primit prin primul pachet de despăgubiri cu sume din bugetul național. Concret, până la data de 30 august, statele membre vor trebui să informeze Bruxelles-ul cu privire la raționamentele alese pentru a distribui ajutoarele către fermieri, cu privire la criterii și la cuantum.
- În tot acest context, cinci dintre vecinii est-europeni ai Ucrainei (Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria) s-au mobilizat pentru a cere fonduri și alte instrumente de la Comisia Europeană pentru a compensa „efectele negative” ale prezenței crescute a produselor agricole ucrainene pe propriile lor piețe.
- Într-o scrisoare adresată executivului comunitar, șefii de stat și de guvern ai celor cinci țări au spus că absența taxelor la cereale ce provin din Ucraina provoacă blocaje majore, inundând propriile piețe, reducând prețurile și dăunând fermierilor. În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene se precizează că în țările care se învecinează cu Ucraina s-a înregistrat o creștere fără precedent a importurilor de cereale, ouă, păsări de curte, zahăr, mere, făină, miere și paste.
Măsurile propuse de cele cinci țări sunt:
◾ Suplimentarea fondurilor europene distribuite fermierilor drept compensații, dar și posibilitatea folosirii acestor bani pentru direcționarea exporturilor ucrainene către țările din Africa și Orientul Mijlociu.
◾ Sprijin financiar european pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din statele noastre, dar și pentru operatorii din piață care au nevoie de vehicule suplimentare. Printr-o rețea de transport bine pusă la punct, produsele provenite din Ucraina vor putea fi trimise mai rapid către țările importatoare din alte regiuni ale lumii.
◾ Uniunea Europeană, în colaborare cu Programul Alimentar Mondial (World Food Programme) să creeze o soluție prin care cerealele ucrainene să fie achiziționate, pentru a nu rămâne în UE.
◾ Urgentarea procesului de ajutorare a fermierilor europeni și crearea unor mecanisme automate de sprijin pentru fermierii din regiunile afectate.
◾ Comisia Europeană să ia în calcul reintroducerea taxelor vamale pentru importurile din Ucraina, care beneficiază acum de scutire.
- Imaginea de ansamblu arată faptul că Comisia Europeană a propus pe 23 februarie prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de „măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.
- Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele „drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.
- Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar. Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale.
- Numai că activarea acestui mecanism ar necesita aprobarea statelor membre ale UE. Unii oficiali, cum ar fi comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care este din Polonia, și-au exprimat deja sprijinul pentru această opțiune. Dar, până în prezent, Bruxelles-ul nu susține o schimbare a planurilor, deoarece nu consideră că această perturbare a pieței din Europa de Est afectează UE în ansamblu.
- Drept consecință, fermierii din Europa de Est s-au supărat. În Polonia, țară care este cel mai puternic aliat al Kievului în UE, protestele fermierilor din diferite părți ale țării au afectat oarecum vizita de miercuri la Varșovia a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Cu puțin timp înainte de sosirea liderului ucrainean, ministrul polonez al Agriculturii, Henryk Kowalczyk, și-a prezentat demisia, menționând imposibilitatea de a face progrese în ceea ce privește un acord de reintroducere a tarifelor.
Premierul din Polonia: „Să sprijinim Ucraina, dar să o facem cu înțelepciune și, mai presus de toate, să punem interesul Poloniei și al fermierilor polonezi pe primul loc”
- Conștient de riscurile erodării sprijinului cetățenilor polonezi pentru Kiev, Zelenski a făcut aluzie la criza cerealelor în timpul vizitei sale. „Am găsit o cale de ieșire din această situație. În următoarele zile, săptămâni, această situație va fi în sfârșit rezolvată”, a declarat liderul ucrainean după o întâlnire cu premierul polonez Mateusz Morawiecki (foto).
Foto: Elena Covalenco / AFP / Profimedia
- Importurile de cereale din Ucraina au crescut în Polonia de la aproximativ 100.000 de tone pe an în medie la peste două milioane de tone în 2022, potrivit datelor guvernamentale. Sindicatele fermierilor spun că, dacă executivul condus de partidul Lege și Justiție (PiS) nu anunță în curând noi măsuri de ajutor, vor exista proteste masive după sărbătorile de Paște.
- Monika Piątkowska, președintele Camerei Poloneze pentru Cereale și Furaje, a dat vina pe inacțiunea guvernului și pe situația globală, susținând în același timp că cerealele ucrainene nu sunt de vină.
- În tot acest context, unele voci europene se tem că solidaritatea față de Ucraina se va diminua într-o țară care s-a remarcat prin sprijinul acordat în primele etape ale invaziei ruse. Există deja câteva semne că situația se schimbă. Polonia, care a găzduit 1,3 milioane de persoane ce au fugit de războiul lansat de Rusia, a redus la jumătate fondurile pentru programele de ajutor și a început să-i taxeze unii refugiați pentru cazare. Totodată, în Polonia, la fel ca în Slovacia, în toamnă au loc alegeri parlamentare. Și asta joacă, de asemenea, un rol important în actualul context politic, deși ambele țări sunt desemnate drept campioni în sprijinirea Ucrainei.
- „Să sprijinim Ucraina, dar să o facem cu înțelepciune și, mai presus de toate, să punem interesul Poloniei și al fermierilor polonezi pe primul loc”, a declarat recent premierul polonez Morawiecki pe Twitter.
- În Bulgaria, unde în ultimele zile fermierii au încercat să blocheze punctele vamale cu România într-un val de proteste, importurile de cereale ucrainene au crescut de la 361 de tone la peste 16.700 de tone.
- Mai mult, la ultima ședință a Consiliului European de la sfârșitul lunii martie, Klaus Iohannis s-a plâns că executivul UE nu a luat în considerare în mod adecvat în distribuirea ajutorului „sacrificiile enorme” ale României pentru a facilita exportul de cereale din Ucraina.
- În completare, fermierii românii au organizat acțiuni de protest. Potrivit acestora, manifestațiile de vineri se fundamentează pe nevoia de stabilitate şi predictibilitate a fiecărui fermier din România şi pe dorinţa de a-şi desfăşura activitatea în condiţii de egalitate cu oricare fermier european şi de a fi susţinuţi şi protejaţi de către decidenţii europeni şi naţionali.
- „Reamintim că această formă extremă de manifestare este consecinţa nemulţumirii şi dezamăgirii profunde a fermierilor români în legătură cu soluţia găsită de Comisia Europeană la problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din ţara noastră, pe fondul distorsiunilor de piaţă cauzate de conflictul armat din Ucraina. Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina a exportat, în plan comercial, efectele războiului în ţările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forţarea ritmului fluxurilor de marfă”, se precizează într-un comunicat de presă al fermierilor. Reprezentanţii acestora mai atrag atenţia că această măsură nu a ajutat şi nu îi va ajuta pe fermierii ucrainieni să îşi reia ciclul de producţie în condiţiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, în schimb a perturbat extrem de puternic piaţa din România.
- Fermierii din zona Moldovei spun că, din cauza concurenței neloiale a țării vecine și a lipsei de reacție a Uniunii Europene, sunt obligați să își vândă stocurile proprii de cereale cu prețuri mult mai mici decât estimau.
- Datele arată că exporturile de cereale ucrainene către Europa vor fi reduse în acest an, având în vedere că fermierii ucraineni au plantat mult mai puțin, nu doar pentru că o parte a terenului a fost ocupată de Rusia, ci și din cauza nesiguranței muncii într-o țară aflată sub atac constant.
- Dincolo de problemele recente privind cerealele ucrainene, plângerile țărilor vecine ale Ucrainei au scos în evidență tensiunile pe care le-ar stârni potențiala aderare a Ucrainei la UE.
- Pe lângă contextul de război, dacă ar adera pe viitor la UE, Ucraina ar deveni cel mai mare membru al blocului comunitar, cu o suprafață de teren agricol echivalentă cu toată Italia, ceea ce înseamnă că ar obține o mare parte din ajutorul acordat de Bruxelles, având în vedere Politica Agricolă Comună - care presupune repartizarea ajutorului între statele membre în funcție de suprafața lor cultivată. Unele țări vorbesc deja despre necesitatea reformării sistemului dacă UE se va extinde pe viitor.
- Slovacia a fost prima țară care a solicitat ca Uniunea Europeană să colaboreze cu Programul Alimentar Mondial al ONU pentru a se asigura că cerealele din Ucraina sunt transportate în afara statelor membre. Totuşi, cerealele din Ucraina ar putea să aibă un rol în acoperirea unor eventuale deficite în Europa. Seceta care a lovit mari părţi din UE în vara anului trecut a afectat culturile de porumb, fiind nevoie de noi importuri pentru a acoperi deficitul. În plus, este posibil ca livrările Ucrainei să se reducă în lunile următoare, pe măsură ce războiul va afecta recoltele.
- De când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022, exporturile ucrainene de cereale au fost grav perturbate. Timp de peste patru luni, navele militare ruse au blocat porturile ucrainene din Marea Neagră. La 22 iulie 2022, ONU și Turcia au intermediat un acord privind deschiderea unui coridor umanitar maritim sigur în Marea Neagră (Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră). De atunci, în jur de 800 de nave pline de cereale și de alte produse alimentare au plecat din trei porturi ucrainene: Ciornomorsk, Odessa și Iujni/Pivdeni.
- Deși deblocarea rutei de export maritim a contribuit la soluționarea crizei mondiale a securității alimentare și la scăderea prețurilor cerealelor, întârzierile la export rămân semnificative.
- Până în martie 2023, peste 23 milioane de tone de cereale și de alte produse alimentare au fost exportate prin intermediul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, se arată într-o notă de informare a Consiliului UE.
- Aproape 49% din încărcătură a fost porumb, cereala cea mai afectată de blocajele din silozurile de cereale ucrainene de la începutul războiului (75% din cele 20 de milioane de tone de cereale depozitate). Acesta a trebuit să fie mutat rapid pentru a face loc pentru grâul din recolta de vară.
- Peste 65% din grâul exportat prin intermediul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră a ajuns în țări în curs de dezvoltare. Porumbul este exportat aproape în proporții egale către țări dezvoltate și țări în curs dezvoltare.
- Dacă e să analizăm totul în mod obiectiv, invadarea Ucrainei de către Rusia a cauzat o creștere semnificativă a prețurilor alimentelor pe piețele mondiale, ceea ce a dus inevitabil la situația în care prețurile cerealelor au crescut în mod substanțial. Atât culoarele de solidaritate (rute create de UE pentru a ajuta Ucraina să își exporte produsele agricole), cât și Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră au contribuit în mod semnificativ la scăderea prețurilor.
- Pe de altă parte, Ucraina ar putea exporta alte 15,6 milioane de tone de cereale în trimestrul aprilie-iunie 2023, ceea ce ar duce exporturile totale în sezonul 2022/23 la o cifră surprinzătoare de aproape 53 de milioane de tone, informează agenţia AgroPortal citând o declaraţie făcută joi de ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vîsoţki. Oficialul ucrainean a estimat că în lunile care au mai rămas din sezonul actual, exporturile de cereale ale Ucrainei ar putea include 10 milioane de tone livrate via coridorul Marea Neagră şi 5,6 milioane de tone via rute alternative.
- În 2022, recolta de cereale a Ucrainei a scăzut dramatic, până la aproximativ 53 de milioane de tone, din cauza invaziei ruseşti, de la o cifră record de 86 de milioane de tone în 2021.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.