Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Primul „succes” major pentru Putin la un an după ce a decis să invadeze Ucraina pentru a ține NATO departe de granițele Rusiei: de azi, Alianța Nord-Atlantică devine mai mare

Finlanda - nato

Finlanda a devenit stat membru NATO/ Foto: Emmi Korhonen / Shutterstock Editorial / Profimedia

NATO a fost creată pentru „a-i ține pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe germani jos”. Așa a spus cândva primul secretar general al NATO, britanicul Hastings Ismay. Poziția lui era una răspândită în primii ani ai Alianței Nord-Atlantice. Al Doilea Război Mondial, început de Germania, abia se terminase de doar câțiva ani la momentul lui 4 aprilie 1949, data de naștere a NATO.

Uniunea Sovietică deținea controlul asupra întregii jumătăți estice a Europei, inclusiv partea estică a Germaniei, în timp ce americanii tocmai analizau dacă să lase Europa din nou pe cont propriu și, prin urmare, mai expusă influenței sovietice.

Istoria a mers mai departe, iar Germania nu a fost ținută „jos” prea multă vreme, cel puțin partea sa vestică. Republica Federală Germania a recâștigat atât de repede încrederea celorlalte țări vestice, încât a fost admisă în 1955 în NATO. Simultan, RDG a intrat în Pactul de la Varșovia, dominat de URSS. Războiul Rece, cu ale sale caracteristici Est-Vest/URSS-SUA, a durat 40 de ani. Situația era încordată, dar stabilă. În contextul negocierilor de dezarmare purtate cu Uniunea Sovietică în 1988, Ronald Reagan a ținut neapărat să precizeze că ar avea mereu în vedere interesele europenilor. „Pe primul loc este pentru mine menținerea unui parteneriat puternic și sănătos între America de Nord și Europa. Nu vom renunța niciodată la interesele acestui parteneriat pentru un tratat cu Uniunea Sovietică”, spunea fostul președinte american. Un angajament asemănător a avut în anii trecuți și actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat: „În istoria NATO am avut numeroase diferențe de opinie și le-am depășit mereu. La final, suntem cu toții de acord că America de Nord și Europa sunt mai în siguranță împreună”.

Foto: John Thys / AFP / Profimedia

Organizația aceasta, creată la finalul anilor ‘40 prin Tratatul Atlanticului de Nord, este cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie și în același timp garantul securității și suveranității României. Orice altă poziție contrară acestei afirmații nu face decât să submineze democrația și bunăstarea cetățenilor români, pentru că NATO conferă siguranță, un sentiment care permite ca viața oamenilor să meargă mai departe în mod normal, chiar dacă la graniță are loc un război sângeros și total nejustificat, iar pe continent s-a declanșat cea mai mare criză din ultimele decenii.

Nicicând în istorie România nu a fost mai protejată și mai integrată ca acum în familia Occidentului. Ar trebui să ne bucure acest lucru, dar și să ne facă să înțelegem că pacea nu este niciodată garantată de la sine, ci este o stare a evenimentelor cotidianului, care necesită atenție continuă.

Finlanda, al 31-lea stat NATO. Candidatura Suediei, blocată în continuare de Turcia și Ungaria

 Astăzi se împlinesc 74 de ani de la înființarea NATO. Mai mult, Finlanda devine astăzi cel de-al 31-lea stat membru al NATO, iar steagul finlandez va fi ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei din Bruxelles. Suedia rămâne însă în stand-by, din cauza opoziției exprimate de Turcia şi Ungaria.

Toast cu doze de bere marca NATO (Gold Edition)/ Imagine din Helsinki, Finlanda, pe 4 aprilie 2023/ Foto: Antti Aimo-Koivisto / Lehtikuva / Profimedia

Finlanda și Suedia au depus împreună, în mai 2022, solicitarea de aderare la NATO, renunțând la decenii de neutralitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Aderarea lor a fost însă întârziată de Turcia și Ungaria, care au aprobat în cele din urmă doar candidatura Finlandei.

Erdogan continuă să blocheze candidatura Suediei, acuzând guvernul de la Stockholm de pasivitate faţă de „teroriştii” kurzi refugiaţi în această ţară și că guvernul refuză să-i extrădeze. De asemenea, nemulțumirile legate de criticile lansate de Stockholm la adresa politicilor premierului ungar Viktor Orban sunt motivul pentru care Budapesta nu a ratificat încă aderarea Suediei la NATO, a afirmat, pe 29 martie, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Din Gardianul Lumii, America a devenit Gangsterul Lumii. Europa trebuie să se apere nu numai de Rusia lui Putin, ci și de SUA lui Trump, care îi târnosește sistematic imaginea. Franța, Italia, Spania au abandonat strategia umilitoare: „Când te scuipă Trumpul, fă-te că plouă și întoarce și celălalt obraz”, refuzând net folosirea bazelor de pe teritoriul lor pentru războiul lui Trump cu Iran, ba chiar și survolul pentru avioanele militare americane.

Citește mai mult

Florin Negruțiu editorial

Dl. Grindeanu avea dreptate, doar că a omis un „doar”: „Nu putem fi prizonierii unei guvernări care ia DOAR pâinea de pe masa românilor”, trebuia să spună dl. Grindeanu. Pentru că, la cât clefăiesc lăcustele astea lacome de la Partid, așteptați-vă să vă ia nu doar pâinea, ci și masa și casa cu totul.

Citește mai mult

Alex Livadaru

Imaginați-vă că niște oameni care nu se pregătesc și nu sunt testați cu adevărat scapă nestingheriți pe străzi, șosele, autostrăzi, în România și UE. Conduc tiruri de zeci de tone, cărând mărfuri din toate categoriile (unele periculoase), camioane folosite în construcții și în general mijloace de transport care se manevrează greu, riscă să facă balans la manevre bruște, trebuie încărcate cu cap, cu anumite cantități, echilibrate prin modul în care sunt așezate produsele și așa mai departe.

Citește mai mult

Ronald Reagan / sursa foto: Profimedia

În această lume a precarității figurilor de bărbați de stat, se profilează în mod exemplar fostul președinte al SUA, Ronald Reagan. Aceasta cu atât mai mult cu cât - fără a forța comparația cu actualul D. Trump, președintele american al zilelor noastre care pare histrionic, capricios și istericos, aidoma confratelui la fel de istericos care este V. Putin - Ronald Reagan se profilează ca un personaj luminos din trecut.

Citește mai mult