Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Primul „succes” major pentru Putin la un an după ce a decis să invadeze Ucraina pentru a ține NATO departe de granițele Rusiei: de azi, Alianța Nord-Atlantică devine mai mare

Finlanda - nato

Finlanda a devenit stat membru NATO/ Foto: Emmi Korhonen / Shutterstock Editorial / Profimedia

NATO a fost creată pentru „a-i ține pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe germani jos”. Așa a spus cândva primul secretar general al NATO, britanicul Hastings Ismay. Poziția lui era una răspândită în primii ani ai Alianței Nord-Atlantice. Al Doilea Război Mondial, început de Germania, abia se terminase de doar câțiva ani la momentul lui 4 aprilie 1949, data de naștere a NATO.

Uniunea Sovietică deținea controlul asupra întregii jumătăți estice a Europei, inclusiv partea estică a Germaniei, în timp ce americanii tocmai analizau dacă să lase Europa din nou pe cont propriu și, prin urmare, mai expusă influenței sovietice.

Istoria a mers mai departe, iar Germania nu a fost ținută „jos” prea multă vreme, cel puțin partea sa vestică. Republica Federală Germania a recâștigat atât de repede încrederea celorlalte țări vestice, încât a fost admisă în 1955 în NATO. Simultan, RDG a intrat în Pactul de la Varșovia, dominat de URSS. Războiul Rece, cu ale sale caracteristici Est-Vest/URSS-SUA, a durat 40 de ani. Situația era încordată, dar stabilă. În contextul negocierilor de dezarmare purtate cu Uniunea Sovietică în 1988, Ronald Reagan a ținut neapărat să precizeze că ar avea mereu în vedere interesele europenilor. „Pe primul loc este pentru mine menținerea unui parteneriat puternic și sănătos între America de Nord și Europa. Nu vom renunța niciodată la interesele acestui parteneriat pentru un tratat cu Uniunea Sovietică”, spunea fostul președinte american. Un angajament asemănător a avut în anii trecuți și actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat: „În istoria NATO am avut numeroase diferențe de opinie și le-am depășit mereu. La final, suntem cu toții de acord că America de Nord și Europa sunt mai în siguranță împreună”.

Foto: John Thys / AFP / Profimedia

Organizația aceasta, creată la finalul anilor ‘40 prin Tratatul Atlanticului de Nord, este cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie și în același timp garantul securității și suveranității României. Orice altă poziție contrară acestei afirmații nu face decât să submineze democrația și bunăstarea cetățenilor români, pentru că NATO conferă siguranță, un sentiment care permite ca viața oamenilor să meargă mai departe în mod normal, chiar dacă la graniță are loc un război sângeros și total nejustificat, iar pe continent s-a declanșat cea mai mare criză din ultimele decenii.

Nicicând în istorie România nu a fost mai protejată și mai integrată ca acum în familia Occidentului. Ar trebui să ne bucure acest lucru, dar și să ne facă să înțelegem că pacea nu este niciodată garantată de la sine, ci este o stare a evenimentelor cotidianului, care necesită atenție continuă.

Finlanda, al 31-lea stat NATO. Candidatura Suediei, blocată în continuare de Turcia și Ungaria

 Astăzi se împlinesc 74 de ani de la înființarea NATO. Mai mult, Finlanda devine astăzi cel de-al 31-lea stat membru al NATO, iar steagul finlandez va fi ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei din Bruxelles. Suedia rămâne însă în stand-by, din cauza opoziției exprimate de Turcia şi Ungaria.

Toast cu doze de bere marca NATO (Gold Edition)/ Imagine din Helsinki, Finlanda, pe 4 aprilie 2023/ Foto: Antti Aimo-Koivisto / Lehtikuva / Profimedia

Finlanda și Suedia au depus împreună, în mai 2022, solicitarea de aderare la NATO, renunțând la decenii de neutralitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Aderarea lor a fost însă întârziată de Turcia și Ungaria, care au aprobat în cele din urmă doar candidatura Finlandei.

Erdogan continuă să blocheze candidatura Suediei, acuzând guvernul de la Stockholm de pasivitate faţă de „teroriştii” kurzi refugiaţi în această ţară și că guvernul refuză să-i extrădeze. De asemenea, nemulțumirile legate de criticile lansate de Stockholm la adresa politicilor premierului ungar Viktor Orban sunt motivul pentru care Budapesta nu a ratificat încă aderarea Suediei la NATO, a afirmat, pe 29 martie, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult