Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Primul „succes” major pentru Putin la un an după ce a decis să invadeze Ucraina pentru a ține NATO departe de granițele Rusiei: de azi, Alianța Nord-Atlantică devine mai mare

Finlanda - nato

Finlanda a devenit stat membru NATO/ Foto: Emmi Korhonen / Shutterstock Editorial / Profimedia

NATO a fost creată pentru „a-i ține pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe germani jos”. Așa a spus cândva primul secretar general al NATO, britanicul Hastings Ismay. Poziția lui era una răspândită în primii ani ai Alianței Nord-Atlantice. Al Doilea Război Mondial, început de Germania, abia se terminase de doar câțiva ani la momentul lui 4 aprilie 1949, data de naștere a NATO.

Uniunea Sovietică deținea controlul asupra întregii jumătăți estice a Europei, inclusiv partea estică a Germaniei, în timp ce americanii tocmai analizau dacă să lase Europa din nou pe cont propriu și, prin urmare, mai expusă influenței sovietice.

Istoria a mers mai departe, iar Germania nu a fost ținută „jos” prea multă vreme, cel puțin partea sa vestică. Republica Federală Germania a recâștigat atât de repede încrederea celorlalte țări vestice, încât a fost admisă în 1955 în NATO. Simultan, RDG a intrat în Pactul de la Varșovia, dominat de URSS. Războiul Rece, cu ale sale caracteristici Est-Vest/URSS-SUA, a durat 40 de ani. Situația era încordată, dar stabilă. În contextul negocierilor de dezarmare purtate cu Uniunea Sovietică în 1988, Ronald Reagan a ținut neapărat să precizeze că ar avea mereu în vedere interesele europenilor. „Pe primul loc este pentru mine menținerea unui parteneriat puternic și sănătos între America de Nord și Europa. Nu vom renunța niciodată la interesele acestui parteneriat pentru un tratat cu Uniunea Sovietică”, spunea fostul președinte american. Un angajament asemănător a avut în anii trecuți și actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat: „În istoria NATO am avut numeroase diferențe de opinie și le-am depășit mereu. La final, suntem cu toții de acord că America de Nord și Europa sunt mai în siguranță împreună”.

Foto: John Thys / AFP / Profimedia

Organizația aceasta, creată la finalul anilor ‘40 prin Tratatul Atlanticului de Nord, este cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie și în același timp garantul securității și suveranității României. Orice altă poziție contrară acestei afirmații nu face decât să submineze democrația și bunăstarea cetățenilor români, pentru că NATO conferă siguranță, un sentiment care permite ca viața oamenilor să meargă mai departe în mod normal, chiar dacă la graniță are loc un război sângeros și total nejustificat, iar pe continent s-a declanșat cea mai mare criză din ultimele decenii.

Nicicând în istorie România nu a fost mai protejată și mai integrată ca acum în familia Occidentului. Ar trebui să ne bucure acest lucru, dar și să ne facă să înțelegem că pacea nu este niciodată garantată de la sine, ci este o stare a evenimentelor cotidianului, care necesită atenție continuă.

Finlanda, al 31-lea stat NATO. Candidatura Suediei, blocată în continuare de Turcia și Ungaria

 Astăzi se împlinesc 74 de ani de la înființarea NATO. Mai mult, Finlanda devine astăzi cel de-al 31-lea stat membru al NATO, iar steagul finlandez va fi ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei din Bruxelles. Suedia rămâne însă în stand-by, din cauza opoziției exprimate de Turcia şi Ungaria.

Toast cu doze de bere marca NATO (Gold Edition)/ Imagine din Helsinki, Finlanda, pe 4 aprilie 2023/ Foto: Antti Aimo-Koivisto / Lehtikuva / Profimedia

Finlanda și Suedia au depus împreună, în mai 2022, solicitarea de aderare la NATO, renunțând la decenii de neutralitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Aderarea lor a fost însă întârziată de Turcia și Ungaria, care au aprobat în cele din urmă doar candidatura Finlandei.

Erdogan continuă să blocheze candidatura Suediei, acuzând guvernul de la Stockholm de pasivitate faţă de „teroriştii” kurzi refugiaţi în această ţară și că guvernul refuză să-i extrădeze. De asemenea, nemulțumirile legate de criticile lansate de Stockholm la adresa politicilor premierului ungar Viktor Orban sunt motivul pentru care Budapesta nu a ratificat încă aderarea Suediei la NATO, a afirmat, pe 29 martie, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult