Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Primul „succes” major pentru Putin la un an după ce a decis să invadeze Ucraina pentru a ține NATO departe de granițele Rusiei: de azi, Alianța Nord-Atlantică devine mai mare

Finlanda - nato

Finlanda a devenit stat membru NATO/ Foto: Emmi Korhonen / Shutterstock Editorial / Profimedia

NATO a fost creată pentru „a-i ține pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe germani jos”. Așa a spus cândva primul secretar general al NATO, britanicul Hastings Ismay. Poziția lui era una răspândită în primii ani ai Alianței Nord-Atlantice. Al Doilea Război Mondial, început de Germania, abia se terminase de doar câțiva ani la momentul lui 4 aprilie 1949, data de naștere a NATO.

Uniunea Sovietică deținea controlul asupra întregii jumătăți estice a Europei, inclusiv partea estică a Germaniei, în timp ce americanii tocmai analizau dacă să lase Europa din nou pe cont propriu și, prin urmare, mai expusă influenței sovietice.

Istoria a mers mai departe, iar Germania nu a fost ținută „jos” prea multă vreme, cel puțin partea sa vestică. Republica Federală Germania a recâștigat atât de repede încrederea celorlalte țări vestice, încât a fost admisă în 1955 în NATO. Simultan, RDG a intrat în Pactul de la Varșovia, dominat de URSS. Războiul Rece, cu ale sale caracteristici Est-Vest/URSS-SUA, a durat 40 de ani. Situația era încordată, dar stabilă. În contextul negocierilor de dezarmare purtate cu Uniunea Sovietică în 1988, Ronald Reagan a ținut neapărat să precizeze că ar avea mereu în vedere interesele europenilor. „Pe primul loc este pentru mine menținerea unui parteneriat puternic și sănătos între America de Nord și Europa. Nu vom renunța niciodată la interesele acestui parteneriat pentru un tratat cu Uniunea Sovietică”, spunea fostul președinte american. Un angajament asemănător a avut în anii trecuți și actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat: „În istoria NATO am avut numeroase diferențe de opinie și le-am depășit mereu. La final, suntem cu toții de acord că America de Nord și Europa sunt mai în siguranță împreună”.

Foto: John Thys / AFP / Profimedia

Organizația aceasta, creată la finalul anilor ‘40 prin Tratatul Atlanticului de Nord, este cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie și în același timp garantul securității și suveranității României. Orice altă poziție contrară acestei afirmații nu face decât să submineze democrația și bunăstarea cetățenilor români, pentru că NATO conferă siguranță, un sentiment care permite ca viața oamenilor să meargă mai departe în mod normal, chiar dacă la graniță are loc un război sângeros și total nejustificat, iar pe continent s-a declanșat cea mai mare criză din ultimele decenii.

Nicicând în istorie România nu a fost mai protejată și mai integrată ca acum în familia Occidentului. Ar trebui să ne bucure acest lucru, dar și să ne facă să înțelegem că pacea nu este niciodată garantată de la sine, ci este o stare a evenimentelor cotidianului, care necesită atenție continuă.

Finlanda, al 31-lea stat NATO. Candidatura Suediei, blocată în continuare de Turcia și Ungaria

 Astăzi se împlinesc 74 de ani de la înființarea NATO. Mai mult, Finlanda devine astăzi cel de-al 31-lea stat membru al NATO, iar steagul finlandez va fi ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei din Bruxelles. Suedia rămâne însă în stand-by, din cauza opoziției exprimate de Turcia şi Ungaria.

Toast cu doze de bere marca NATO (Gold Edition)/ Imagine din Helsinki, Finlanda, pe 4 aprilie 2023/ Foto: Antti Aimo-Koivisto / Lehtikuva / Profimedia

Finlanda și Suedia au depus împreună, în mai 2022, solicitarea de aderare la NATO, renunțând la decenii de neutralitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Aderarea lor a fost însă întârziată de Turcia și Ungaria, care au aprobat în cele din urmă doar candidatura Finlandei.

Erdogan continuă să blocheze candidatura Suediei, acuzând guvernul de la Stockholm de pasivitate faţă de „teroriştii” kurzi refugiaţi în această ţară și că guvernul refuză să-i extrădeze. De asemenea, nemulțumirile legate de criticile lansate de Stockholm la adresa politicilor premierului ungar Viktor Orban sunt motivul pentru care Budapesta nu a ratificat încă aderarea Suediei la NATO, a afirmat, pe 29 martie, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult