Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Primul „succes” major pentru Putin la un an după ce a decis să invadeze Ucraina pentru a ține NATO departe de granițele Rusiei: de azi, Alianța Nord-Atlantică devine mai mare

Finlanda - nato

Finlanda a devenit stat membru NATO/ Foto: Emmi Korhonen / Shutterstock Editorial / Profimedia

NATO a fost creată pentru „a-i ține pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe germani jos”. Așa a spus cândva primul secretar general al NATO, britanicul Hastings Ismay. Poziția lui era una răspândită în primii ani ai Alianței Nord-Atlantice. Al Doilea Război Mondial, început de Germania, abia se terminase de doar câțiva ani la momentul lui 4 aprilie 1949, data de naștere a NATO.

Uniunea Sovietică deținea controlul asupra întregii jumătăți estice a Europei, inclusiv partea estică a Germaniei, în timp ce americanii tocmai analizau dacă să lase Europa din nou pe cont propriu și, prin urmare, mai expusă influenței sovietice.

Istoria a mers mai departe, iar Germania nu a fost ținută „jos” prea multă vreme, cel puțin partea sa vestică. Republica Federală Germania a recâștigat atât de repede încrederea celorlalte țări vestice, încât a fost admisă în 1955 în NATO. Simultan, RDG a intrat în Pactul de la Varșovia, dominat de URSS. Războiul Rece, cu ale sale caracteristici Est-Vest/URSS-SUA, a durat 40 de ani. Situația era încordată, dar stabilă. În contextul negocierilor de dezarmare purtate cu Uniunea Sovietică în 1988, Ronald Reagan a ținut neapărat să precizeze că ar avea mereu în vedere interesele europenilor. „Pe primul loc este pentru mine menținerea unui parteneriat puternic și sănătos între America de Nord și Europa. Nu vom renunța niciodată la interesele acestui parteneriat pentru un tratat cu Uniunea Sovietică”, spunea fostul președinte american. Un angajament asemănător a avut în anii trecuți și actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat: „În istoria NATO am avut numeroase diferențe de opinie și le-am depășit mereu. La final, suntem cu toții de acord că America de Nord și Europa sunt mai în siguranță împreună”.

Foto: John Thys / AFP / Profimedia

Organizația aceasta, creată la finalul anilor ‘40 prin Tratatul Atlanticului de Nord, este cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie și în același timp garantul securității și suveranității României. Orice altă poziție contrară acestei afirmații nu face decât să submineze democrația și bunăstarea cetățenilor români, pentru că NATO conferă siguranță, un sentiment care permite ca viața oamenilor să meargă mai departe în mod normal, chiar dacă la graniță are loc un război sângeros și total nejustificat, iar pe continent s-a declanșat cea mai mare criză din ultimele decenii.

Nicicând în istorie România nu a fost mai protejată și mai integrată ca acum în familia Occidentului. Ar trebui să ne bucure acest lucru, dar și să ne facă să înțelegem că pacea nu este niciodată garantată de la sine, ci este o stare a evenimentelor cotidianului, care necesită atenție continuă.

Finlanda, al 31-lea stat NATO. Candidatura Suediei, blocată în continuare de Turcia și Ungaria

 Astăzi se împlinesc 74 de ani de la înființarea NATO. Mai mult, Finlanda devine astăzi cel de-al 31-lea stat membru al NATO, iar steagul finlandez va fi ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei din Bruxelles. Suedia rămâne însă în stand-by, din cauza opoziției exprimate de Turcia şi Ungaria.

Toast cu doze de bere marca NATO (Gold Edition)/ Imagine din Helsinki, Finlanda, pe 4 aprilie 2023/ Foto: Antti Aimo-Koivisto / Lehtikuva / Profimedia

Finlanda și Suedia au depus împreună, în mai 2022, solicitarea de aderare la NATO, renunțând la decenii de neutralitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Aderarea lor a fost însă întârziată de Turcia și Ungaria, care au aprobat în cele din urmă doar candidatura Finlandei.

Erdogan continuă să blocheze candidatura Suediei, acuzând guvernul de la Stockholm de pasivitate faţă de „teroriştii” kurzi refugiaţi în această ţară și că guvernul refuză să-i extrădeze. De asemenea, nemulțumirile legate de criticile lansate de Stockholm la adresa politicilor premierului ungar Viktor Orban sunt motivul pentru care Budapesta nu a ratificat încă aderarea Suediei la NATO, a afirmat, pe 29 martie, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei, Zoltan Kovacs.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult