Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Cinci vești noi legate de pandemie și cum le putem înțelege

Aflam ca un medicament antidepresiv relativ ieftin poate să reducă riscul de a dezvolta forme severe de boala la cei infectați covid. Sunt date introduse în știre care sugerează, la prima vedere, că vorbim de o opțiune serioasă: studiu dublu orb, 1500 de subiecți și rezultate semnificativ statistice. Deci elemente care ar trebui să garanteze veridicitatea unei astfel de informații. La o evaluare atentă vedem că studiul declară o reducere a riscului absolut (de a dezvolta o formă severă de boală) de 5%. Asta înseamnă că trebui să tratăm 20 de bolnavi aflați la risc de a dezvolta boală severă și numai unul singur va beneficia de pe urma acestui medicament. E mult? E puțin? Când ești disperat nicio cifră nu este prea mică. Dar acest 5% mai înseamnă ceva: înseamnă că prețul plătit pentru a face a un pacient să nu dezvolte boală severă este de fapt de 20 de ori mai mare decât prețul medicamentului. Fiindcă pentru ceilalți 19 pacienți medicamentul este plătit, dar nu se obține nimic. Iată de ce și un medicament ”relativ ieftin” devine foarte scump dacă eficiența sa este mică. 

Aflăm că Dl primar Nicușor Dan nu s-a vaccinat pentru că a trecut prin infecția COVID-19 și nu are timp să-și facă unele analize care... Deși explicația dânsului nu este lipsită de o bază științifică existând opinii ferme care susțin să nu irosim vaccinul prin administrarea sa imediat după boală totuși atitudinea Domnului primar nu stă în picioare din două motive. Unul logic: faptul că nu îți dozezi nivelul anticorpilor nu înseamnă că sunt șanse bune ca acesta să fie la concentrația adecvată. Unul medical: la 6 luni după boală sau vaccin nivelul anticorpilor este frecvent foarte scăzut. Putem spune fără să ezităm că atitudinea Domnului primar este cu siguranță greșită cu atât mai mult cu cât prioritatea numărul unu a oricărui politician român este să oprească șirul nesfârșit de morți din cauza COVID-19. Și în acest sens exemplul de ...delăsare al Domnului primar nu ajută nici măcar electoratul domniei sale.

Cu ce sa-mi fac a treia doză? Cu același vaccin ca primele două sau cu altul? Pierd ceva dacă schimb vaccinul? Strategia de vaccinare mixtă (cu vaccinuri diferite în combinații diferite) a fost extrem de serios cercetată pentru motive pragmatice: nu se poate garanta că în orice moment vom avea disponibil exact vaccinul dorit pentru a continua o schemă omogenă bazată pe un singur tip de produs. Apoi trebuie știut clar că părerea generală este că vor mulți ani de acum înainte ne vom intersecta cu acest virus: este posibil să apară tulpini mai simple, este posibil să apară tulpini mai complicate cu mortalitate mai mare – trebuie să avem o strategie simplă de apărare ușor de înțeles și aplicat în orice moment. Nu în ultimul rând este de așteptat (și chiar ne dorim) să apară și alți producători eventual cu alte tipuri de vaccinuri – de ce nu un vaccin aplicat intranazal sau sub forma unor dropsuri? Prin urmare datele despre vaccinații cu scheme mixte au fost adunate și concluzia a fost că nu avem motive să respingem această abordare. Ba chiar mai mult – unele analize arată că schemele mixte ar fi mai utile prin lărgirea spectrului la un număr mai mare de tulpini. Deci nu amânați doza a doua sau a treia dacă nu găsiți acces la exact același vaccin cu care v-ați imunizat prima dată.

Aflăm că zece spitale din București vor avea parte de o refacere a instalațiilor electrice, de ventilație și protecție contra incendiilor. Suma vehiculată este de 22.8 milioane de euro. În altă parte un primar energic a mobilizat comunitatea locală și peste vară saloanele unui spital local au fost zugrăvite, s-au schimbat instalațiile sanitare și mobilierul. Câteva interviuri s-au difuzat cu această ocazie. Pentru a înțelege semnificația acestor evenimente vă invit să facem un calcul. România are aprobate aproximativ 120.000 de paturi de spital. Să presupunem că numai jumătate trebuie refăcute: 60.000. Asta înseamnă că trebuie construite spitale noi, dotate cu instalații și aparatură astfel încât activitatea în 60.000 de paturi să poată fi desfășurată la standardul mediu european. Standardul de cost mediu al ”unui pat” de spital include, de fapt, toate aceste costuri. El este între 500.000 și 1 milion de euro. Deci avem nevoie de investiții intre 30 și 60 de miliarde de euro pentru a aduce la linia de plutire măcar jumătate din paturile noastre de spital. Cele 22.8 milioane de euro investite cu fast, interviuri și speranță in spitalele bucureștene înseamnă 0,076% din necesarul la nivel de țară. Probabil că înseamnă cam 0,76% la nivel de București. Este limpede că nu aceasta este calea de rezolvare a problemelor din sistemul român de sănătate.

Aflăm că spitalele noastre sunt în criză de oxigen medical și s-ar putea să utilizeze și oxigen industrial. În multe medii discuția a devenit aprinsă pornind de la comparația ”apă potabilă” și ”apă pentru uz industrial” sau benzină de 99 și benzină de 95. Care este adevărul? Concentrația oxigenului industrial (mai mică decât a celui medical) este numai o parte a problemei. Sistemele de purificare a oxigenului industrial nu sunt aceleași ca cele ale oxigenului medical. Standardul de calitate medical impune limite maxime pentru monoxidul de carbon, monoxidul de azot, dioxidul de sulf, ulei etc. Deci pentru a folosi oxigen industrial trebuie să avem grijă atât la filtrarea adecvată acestuia după ce iese din recipient și înainte de a ajunge la pacient (se poate) cât și la respectarea concentrațiilor maxime pentru celelalte gaze (mai dificil). O altă problemă este dată de recipientele de transport care pot fi diferite între cele două tipuri de oxigen. Probabil că și asta se va verifica. Merită știut că Organizația Mondială a Sănătății acceptă în condițiii de penurie severă utilizarea oxigenului industrial dacă se pot asigura filtrări și monitorizări adecvate a anumitor componente. Totuși, în lipsa oxigenului medical decizia nu poate fi alta mai ales că alternativa este, din păcate, una singură: decesul prin sufocarea pacientului care nu primește niciun fel de oxigen suplimentar. Aceasta este medicina cu spatele la zid practicată în România anului 2021.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ati aflat cumva si ca nivelul anticorpilor este irelevant pt imunitatea la Covid?
    Vreti sa vedeti daca aveti imunitate, faceti un astfel de test:
    "Studiile științifice efectuate până în prezent, arată că în unele cazuri, după infecție, anticorpii persistă doar o perioadă scurtă; similar cu răspunsul imun din infecţia cu SARS-CoV-1 din 2003. Răspunsul imun celular, pe de altă parte, joacă un rol central în apărarea antivirală, limfocitele T cu memorie persistă câțiva ani si conferă protecție împotriva reinfecțiilor severe1; 2; 3; 4."

    https://www.synevo.ro/shop/ltt-virusul-sars-cov-2/
    • Like 0
  • Mihai check icon
    interesante articolele dlui Berghea dar care este legatura cu N.Dan? de ce nu scrieti un articol pur tehnic din care sa extragem ceva folositor de la un profesionist si separat unul cu tenta politica? ce rost are sa strecurati numele lui N.Dan si sa dicsecati filozofia lui despre vaccin?
    • Like 1
    • @ Mihai
      Multumesc pentru comentariu. Toate informatiile comentate mai sus au relevanta pentru un numar mare de cititori. In acest context pozitia unui politician /persoana publica este de interes fara sa existe vreo conotatie politica.
      • Like 2
    • @ Florian Berghea
      ati menajat-o intentionat pe dna parlamentar sosoaca?
      • Like 0


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult