Cine a decorat Bucureștiul de sărbători s-a gândit la Bacovia

Foto: Inquam Photos/ George Călin

A trecut Crăciunul, a trecut și Revelionul 2022, așadar putem conchide că sezonul sărbătorilor s-a sfârșit. Abia acum, la final, am conștientizat un fapt foarte important. Decorarea Bucureștiului și crearea unei atmosfere în „spiritul Crăciunului” au fost făcute anul acesta în stil George Bacovia.

Sunt convins că a avut loc un brainstorming cu privire la posibilele teme de decorarea a Bucureștiului. Înțelepții din comisia respectivă au avut de ales dintre foarte multe modele, din țară și din străinătate. S-au gândit dacă să decoreze orașul într-un stil clasic, așa cum au fost împodobite Brăila, Craiova, Constanța, Deva, Sibiul, ca să enumăr doar câteva dintre orașele pe care le-am vizitat și care au avut parte de niște decorațiuni foarte frumoase pentru sezonul de iarnă. Au luat în considera un stil baroc, așa cum întâlnești, probabil, în Geneva, Strasbourg sau Viena, unde podoabele nu se limitează la luminițe și ghirlande, ci întâlnești candelabre stradale somptuoase, scene cu urși, reni, pinguini absolut minunate, o adevărată încântare pentru ochi și suflet. Nu în ultimul rând, a fost luat în calcul stilul ușor artificial întâlnit în sezonul de iarnă în țările musulmane, care se străduiesc să bine-dispună turiștii. 

Ei bine, nici unul dintre aceste stiluri de decorare a unei capitale, mai ales europene, nu a fost pe placul comisiei respective. Comisia respectivă a dorit ceva cu totul și cu totul special, ceva inovator, ceva inedit, ceva uluitor.

Și atunci, din neant, s-a înfiripat ideea organizării decoratului de iarnă în stil George Bacovia. Iar iluminatul festiv să se facă doar pe foarte, foarte puține bulevarde. Principiul după care s-a inspirat comisia a reieșit chiar din celebrele versuri:

„Dormeau adânc sicriele de plumb,

Și flori de plumb și funerar veștmânt -

Stam singur în cavou… și era vânt…

Și scârțâiau coroanele de plumb.”

Dar trimiterea la Plumb a fost insuficientă. Comisia a studiat cu rigurozitate starea vremii, a văzut ploaia înghețată, burnița, cerul cenușiu, lipsa de speranță și a hotărât să adauge și câte ceva din Lacustră, ca să fie viziunea cât mai completă. Au fost identificate următoarele versuri, care nu au făcut altceva decât să întregească atmosfera incredibilă:

„De-atâtea nopți aud plouând,

Aud materia plângând...”

Totul a ieșit perfect, doar că Bucureștiul nu a fost apreciat la justa lui valoare! Poate ar fi trebuit invitat și Tim Burton să ne ajute cu câteva idei, poate ar fi trebuit organizat un concert Nick Cave, care să asigure fundalul sonor pe toată durat sezonului. Până la urmă, nu se poate combina Bacovia cu Jingle Bells.

A mai lipsit foarte puțin ca Bucureștiul să se umple de turiști din toată lumea suferind de angoase, mari depresii și tristeți remediabile, de tineri aparținând culturii Goth, de fani Adams Family. Și astfel, Bucureștiul ar fi ocupat un binemeritat loc I în lume în topul decorării triste de Crăciun.

Bucureștenii, care au nevoi mai mari decât lipsa decorațiunilor festive, s-au mulțumit cu puțin și s-au gândit că mai important este să fim sănătoși, au făcut poze la mall, unii au plecat din țară, cu mare tristețe în suflet.

Soarele timid, care a apărut în primele zile de după Revelion, nu face altceva decât să întregească atmosfera incredibilă, evidențiind străzile desfundate, gropile, noroiul, gunoaiele, mizeria, câinii pricăjiți, griul omniprezent, incertitudinea și tristețea.

Acest text este un pamflet. Atmosfera bacoviană din București este însă autentică.