Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cine câștigă dacă refuzăm Schengenul aerian

Foto - Hemis/ Profimedia

Ar fi mai mult decât o greșeală, ar fi o prostie floridă ca România să nu accepte propunerea Austriei pentru intrare parțială în Schengen pe cale aeroportuară. Încă nu e sigur că aceasta va putea fi aplicată, mai sunt negocieri complicate, mai e și Olanda, Bulgaria respinge oferta, dar noi nu avem motive s-o refuzăm.

Condiția 1) pusă de Austria: „Prezența poliției de frontieră UE la granița bulgaro-turcă, cel puțin triplată. Creșterea substanțială a sprijinului financiar pentru protecția frontierelor UE bulgară și română”. Păi, foarte bine! Acesta e un sprijin pentru România, e în favoarea noastră, nu o povară! 

Schengen - profimedia

2) „Controale consolidate la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, România și Ungaria”. Sehr gut! Dacă nu o cerea Viena, oricum trebuia s-o facem. Să nu uităm eșecul lamentabil până la grotesc sau complicitatea organelor de frontieră române în a-l opri să fugă spre Vest pe infractorul Cherecheș.

3) „Asumarea responsabilității pentru migranții din Siria și Afganistan ajunși ilegal în Austria din România și Bulgaria”. Este o obligație deja existentă a României, conform Tratatului de la Dublin în care suntem parte. Și e vorba doar de un număr de ordinul câtorva sute de migranți care ar fi retrimiși în România. Dar și aceștia, n-au gând să rămână la noi, majoritatea vor încerca din nou să plece spre Vest, cum au mai făcut-o.

Românoșii fioroși de la AUR, în vreme ce führeroaia Șoșoacă își exersează antisemitismul feroce, zbiară că nu vrem atentate teroriste comise de migranți musulmani. O aberație: astfel de acțiuni vizează Occidentul, Statele Unite, nu România, de unde răsunetul internațional al atentatului ar fi prea mic ca să merite efortul. Și, dacă ne gândim puțin, la noi sunt deja mult mai mulți musulmani care muncesc, din Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka, Afganistan etc., decât cei care ne-ar putea fi expediați din Austria!...

„N-avem nevoie de aeroporturi în Schengen!”, rage cu stropi Șoșoacă. E beznă în miezul zilei: cum să nu aibă nevoie nenumărații români care se duc la muncă în Vest, revin în țară și pleacă înapoi cu avionul?!

Dacă refuzăm Schengenul aerian, dacă ne umflăm în gușuliță ca acest perfect Nae Cațavencu al zilelor noastre, dl Rareș Bogdan la Bruxelles – „Pân`aici, mă-nțelegi, răbdarea noastră e la capăt!” –, vă imaginați că o să cadă Karneha pe spate și-o să zică: „Ei, da, atunci, poftiți, intrați cu totul...”. România nu numai că nu va obține nimic, dar poate fi acuzată nici mai mult, nici mai puțin decât că e interesată să permită trecerile ilegale de persoane prin frontierele sale terestre.

Singurii care câștigă ceva sunt AUR și Șoșoacă.

Și, peste toate acestea, stă observația elementară, pe înțelesul oricărui cetățean român: făcând un pas spre ea, ești mai aproape de țintă decât dacă stai pe loc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult