Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cine câștigă dacă refuzăm Schengenul aerian

Foto - Hemis/ Profimedia

Ar fi mai mult decât o greșeală, ar fi o prostie floridă ca România să nu accepte propunerea Austriei pentru intrare parțială în Schengen pe cale aeroportuară. Încă nu e sigur că aceasta va putea fi aplicată, mai sunt negocieri complicate, mai e și Olanda, Bulgaria respinge oferta, dar noi nu avem motive s-o refuzăm.

Condiția 1) pusă de Austria: „Prezența poliției de frontieră UE la granița bulgaro-turcă, cel puțin triplată. Creșterea substanțială a sprijinului financiar pentru protecția frontierelor UE bulgară și română”. Păi, foarte bine! Acesta e un sprijin pentru România, e în favoarea noastră, nu o povară! 

Schengen - profimedia

2) „Controale consolidate la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, România și Ungaria”. Sehr gut! Dacă nu o cerea Viena, oricum trebuia s-o facem. Să nu uităm eșecul lamentabil până la grotesc sau complicitatea organelor de frontieră române în a-l opri să fugă spre Vest pe infractorul Cherecheș.

3) „Asumarea responsabilității pentru migranții din Siria și Afganistan ajunși ilegal în Austria din România și Bulgaria”. Este o obligație deja existentă a României, conform Tratatului de la Dublin în care suntem parte. Și e vorba doar de un număr de ordinul câtorva sute de migranți care ar fi retrimiși în România. Dar și aceștia, n-au gând să rămână la noi, majoritatea vor încerca din nou să plece spre Vest, cum au mai făcut-o.

Românoșii fioroși de la AUR, în vreme ce führeroaia Șoșoacă își exersează antisemitismul feroce, zbiară că nu vrem atentate teroriste comise de migranți musulmani. O aberație: astfel de acțiuni vizează Occidentul, Statele Unite, nu România, de unde răsunetul internațional al atentatului ar fi prea mic ca să merite efortul. Și, dacă ne gândim puțin, la noi sunt deja mult mai mulți musulmani care muncesc, din Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka, Afganistan etc., decât cei care ne-ar putea fi expediați din Austria!...

„N-avem nevoie de aeroporturi în Schengen!”, rage cu stropi Șoșoacă. E beznă în miezul zilei: cum să nu aibă nevoie nenumărații români care se duc la muncă în Vest, revin în țară și pleacă înapoi cu avionul?!

Dacă refuzăm Schengenul aerian, dacă ne umflăm în gușuliță ca acest perfect Nae Cațavencu al zilelor noastre, dl Rareș Bogdan la Bruxelles – „Pân`aici, mă-nțelegi, răbdarea noastră e la capăt!” –, vă imaginați că o să cadă Karneha pe spate și-o să zică: „Ei, da, atunci, poftiți, intrați cu totul...”. România nu numai că nu va obține nimic, dar poate fi acuzată nici mai mult, nici mai puțin decât că e interesată să permită trecerile ilegale de persoane prin frontierele sale terestre.

Singurii care câștigă ceva sunt AUR și Șoșoacă.

Și, peste toate acestea, stă observația elementară, pe înțelesul oricărui cetățean român: făcând un pas spre ea, ești mai aproape de țintă decât dacă stai pe loc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).

Citește mai mult

sursa foto: arhiva personala Andreia Mitrea

Îmi aduc aminte primul 4 iulie pe care l-am sărbătorit pe pajiștea din Washington, DC. În jurul meu erau oameni de toate culorile, națiile și religiile. Mi s-a părut Raiul pe pământ, un loc cu armonie pentru oameni aparent diferiți, dar uniți printr-o umanitate comună. Am devenit un alt om după ce am stat un an în America.

Citește mai mult