Cine sunt românii cu bani și ce fac cu ei

Foto: Profimedia Images

Recent am avut ocazia să parcurg câteva capitole din cel mai recent studiu Pareto desfășurat, în septembrie 2022 (pentru august 2022) un studiu ce analizează, din mai multe unghiuri, populația Pareto.

Pe mine m-a interesat unghiul relației acestora cu banii și din această perspectivă voi scrie și acest articol.

În primul rând, cine sunt oamenii Pareto?

Conform autorilor studiului, AHA Moments și Brandelier, populația Pareto o reprezintă primii 20% din rândul populației comerciale extinse digitalizate a unei țări, în ordinea veniturilor.

Populația comercială extinsă digitalizată o reprezintă cetățenii cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, având acces la o adresă de email cel puțin o dată pe lună.

În cazul de față este vorba de primii 20% dintre românii cu vârste între 18 - 65 ani, din punct de vedere al veniturilor.

Așa cum o arată cifrele, dacă populația totală a României este de aproximativ 19 milioane, populația comercială extinsă digitalizată (18 - 65 ani) este de aproximativ 9,4 milioane, 20% din aceasta de pe urmă înseamnă aproximativ 1,9 milioane.

Cetățenii Pareto, cei 1,9 milioane, sunt consumatori importanți în economie, cu o cotă disproporționată a veniturilor în majoritatea categoriilor de consumatori. Aceștia reprezintă forța motrice pentru adoptarea de noi produse sau servicii. Aceștia sunt cei care economisesc, investesc și donează.

Disproporția apare atât la banii câștigați, cât și la banii cheltuiți.

Cei 20% echivalează cu 38% pondere în venituri și 38% pondere în cheltuielile pe bunuri de uz personal (alimente, haine etc.).

Tot la categoria cine sunt cetățenii Pareto: cei mai mulți au între 25 și 44 de ani. Dintre aceștia, disproporționat de mulți sunt YUP (tineri profesioniști din mediul urban) sau DINKS (cupluri, fiecare cu venit, cu sau fără copii).

Aceștia locuiesc preponderent în zone urbane bine cotate. Timpul lor este alocat în cea mai mare parte sarcinilor legate de muncă, având foarte probabil subordonați la locul de muncă. Și, poate ca o consecință, sunt mai preocupați de echilibrul dintre viața profesională și personală/ de familie.

Cetățenii Pareto din România au un nivel de educație ridicat: 8 din 10 dintre respondenții Pareto au absolvit cel puțin un program de licență (studii superioare).

Care sunt sursele de venit ale populației Pareto?

În primul rând, de menționat că un cetățean Pareto are în medie 2,8 surse de venit.

- 94% din populația Pareto au ca sursă de venit salariul lunar;

- 23% încasează și bonusuri de performanță;

- 20% obțin venituri din investiții;

- 19% obțin venituri din dobânzi aferente depozitelor bancare;

- 14% generează venituri din dividende provenind din business;

- 9% obțin venituri din chirii.

Venitul mediu net lunar al unui cetățean Pareto este de aproximativ 6.000 lei și la nivel de gospodărie Pareto de aproximativ 12.000 lei.

Care sunt categoriile de consum unde populația Pareto excelează?

Studiul măsoară, de asemenea, și categoriile de cheltuieli efectuate de populația Pareto, ca pondere în total cheltuieli efectuate de populația comercială extinsă digitalizată.

Concret, ponderea cheltuielilor populației Pareto (cei 20% din populația comercială extinsă digitalizată) în total categorie de cheltuială arată astfel:

- Sunt 38% din categoria de cheltuieli aferente bunurilor de uz personal;

- Sunt 34% din categoria de cheltuieli aferente întreținerii locuinței;

- Sunt 37% din categoria de cheltuieli aferente educației copiilor;

- Sunt 32% din categoria de cheltuieli aferente serviciilor de sănătate;

- Sunt 35% din categoria de cheltuieli aferente transportului (auto etc.);

- Sunt 49% din categoria de cheltuieli aferente timpului liber (recreere);

- Sunt 66% din categoria de cheltuieli aferente dezvoltării personale.

Atunci când vine vorba de economisire, asigurări sau investiții, incidența unor categorii în rândul populației Pareto arată astfel (date aferente august 2022)

• 64% au economii/ economisesc
• 43% investesc în asigurări
• 31% investesc/ au instrumente de investiții
• 24% donează

Atunci când vine vorba de ponderea populației Pareto în total populație comercială extinsă digitalizată, per categorie:

- Pareto reprezintă 95% din total sume investite;

- Pareto reprezintă 65% din total donații;

- Pareto reprezintă 57% din total sume economisire;

- Pareto reprezintă 35% din sumele alocate pentru asigurări.

Mergând mai în adâncime în ceea ce privește investițiile, incidența unor categorii în rândul populației Pareto arată astfel:

• 32% au cryptomonede
• 30% au acțiuni, obligațiuni sau unități de fond
• 20% au investiții într-un business

Aici îmi permit un comentariu și anume că eforturile de educație financiară trebuie intensificate, dat fiind că monedele crypto au o incidență mai mare decât investițiile mult mai „mainstream” precum acțiunile listate la bursă ori obligațiunile de stat.

Dacă ar fi să ordonez crescător principalele categorii de investiții financiare, din punct de vedere risc investițional, acestea ar fi:

1. Obligațiunile de stat (păstrate până la maturitate), considerate cele mai sigure;

2. Depozitele bancare;

3. Obligațiunile corporative;

4. Fondurile de investiții;

5. Acțiuni la bursă;

6. Mărfuri (aur, argint etc.):

7. Crypto;

8. Instrumente derivate (ex. Forex) au riscul cel mai mare.

Care sunt așteptările populației Pareto de la furnizorul lor de servicii financiare, practic de la banca lor:

- Pentru utilizarea serviciilor de zi cu zi, clienții Pareto se așteaptă ca o bancă să fie complet digitalizată, dar acest lucru trebuie făcut la standarde înalte, astfel încât siguranța datelor și a banilor să fie fără cusur. Digitalizarea nu trebuie să vină totuși la pachet cu o accesibilitate scăzută, deoarece aceștia doresc să poată lua ușor legătura cu cineva de la bancă atunci când au nevoie. Practic, interacțiunea umană trebuie să rămână în continuare disponibilă.

- Pentru momentele de achiziționare de noi produse bancare, clienții Pareto mai adaugă câteva criterii; aceștia caută procese simplificate (rapide, simple, fără birocrație), dar se simt mai atrași dacă oferta este construită în funcție de nevoile lor.

- Există diferențe notabile între vârste, care ar trebui avute în vedere pentru a adapta discursul la public: este nevoie de mai multă îndrumare umană pentru Generația Z, mai multă transparență, claritate și personalizare pentru adulți (35-54 de ani), în timp ce segmentul matur de peste 55 de ani caută să învețe să folosească e-bankingul mai bine decât o fac ei, dar și acces la sucursale, toate într-un format de comunicare transparent.

Studiul a fost elaborat de AHA Moments și Brandelier în septembrie 2022 pe un eșantion de 1.400 de persoane (900 din publicul Pareto și 500 din populația comercială extinsă digitalizată). Studiul poate fi accesat pe www.paretoreport.ro.

Disclaimer al autorului: articolul nu reprezintă sfat sau recomandare de a investi sau dezinvesti într-un instrument financiar sau non-financiar.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp