Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ciprian Sălceanu, Friddi, despre „frumusețea” de a face business în România: „Sunt atât de multe oportunități în toate domeniile, încât nu știu de ce ai vrea să pleci din țară”. Republica antreprenorilor

Friddi

Odată ce ai un business, începe să se dezvolte un instinct de a vedea lucrurile care lipsesc într-o anumită industrie sau piață. O spune Ciprian Sălceanu care la jumătatea lui 2019 a lansat împreună cu Simona Retevoescu și Alexandru Becuţ, gelateria artizanală Friddi, deși „nu avea nicio treabă cu înghețata”. Anul acesta, produsele Friddi au intrat și în câteva zeci de magazine Mega Image, iar estimările privind cifra de afaceri ajung la un milion de euro.

În urmă cu 3-4 ani, când i-a venit ideea de a deschide o gelaterie artizanală, Ciprian avea deja un business matur în IT, care nu mai necesita implicarea sa totală. Pe piața locală de înghețată artizanală începuseră să apară primii jucători, dar era încă suficient loc, așa că a analizat concurența și golurile care puteau fi umplute.

„La acel moment, piața din România arăta într-un fel, iar cea din Italia cu totul altfel. Exista un decalaj mare între cele două. Și atunci m-am dus să văd cum fac italienii treaba aceasta și odată ajuns la sursă, am văzut ce lipsește. (...) Când ai un business, începe să se dezvolte un instinct de a vedea lucrurile care lipsesc dintr-o industrie.

Nu știu ce voi face peste 10 ani, dar dacă o să mi se pară un domeniu foarte interesant, dacă vor vedea lucruri de făcut, le voi face. Aceasta este frumusețea business-ului în România. Sunt atât de multe oportunități în toate domeniile și în toate direcțiile, încât nu știu de ce ai vrea să pleci din țară. Din perspectiva unui om care vrea să facă business, sunt atât de multe lucruri de construit, că nu merită să te gândești să pleci”, crede Ciprian, subliniind însă faptul că sunt și multe obstacole, pe care le poți depăși însă dacă ai o motivație puternică.

The Italian way

Deschiderea și dezvoltarea business-ului au presupus până acum o investiție de 350.000 de euro. Cei mai mulți bani au fost alocați pentru achiziția de echipamente și ingrediente de la furnizori italieni, care au oferit și consultanță pentru implementarea proiectului.

„La italieni este o piață imensă. De fapt, la ei asta înseamnă agricultură. Producție agricolă înseamnă să ai niște produse pe care orice brutărie, cofetărie sau restaurant să le poată valorifica. La noi agricultură înseamnă să cultivăm pământul și atât, eventual să exportăm. Dacă mergi în Italia, nu vei găsi sate sărace. Acum 40-50 de ani așa erau, dar acum nu. Pentru că au început să-și valorifice potențialul, indiferent de ceea ce produceau, viță-de-vie, vișine, lâmâi. Iar după producție a venit următoarea etapă: procesarea. Nu vinzi doar lămâi la kilogram, începi să faci și gem de lămâi. La ei se asociază 2-3 producători de fistic și își cumpără echipamente pe care le folosesc împreună”, povestește Ciprian.

Toate produsele sub brandul Friddi – înghețată, sorbet, tiramisu, torturi – sunt produse în laboratorul propriu, dar majoritatea ingredientelor - fisticul de Bronte, alunele de pădure din Piemont sau vanilia Madagascar – vin de la furnizori externi și sunt certificate bio sau DOP.

„De curând am schimbat și laptele și acum folosim unul bio. Astfel am trecut de la un cost de 4 lei la unul de 6-7 lei, doar la un ingredient. Dar cred că merită, pentru că rezultatul este mai bun. Interesul nostru este de a avea o calitate bună, care este observată și apreciată de client. Financiar nu ieși mai bine, cel puțin pe termen scurt, dar satisfacția pe care o ai atunci când vezi că oamenii vin prima oară singuri, iar apoi mai aduc 4-5 prieteni, te motivează. Atât pe noi, cât și pe angajați”, spune Ciprian.  

Gama de produse cuprinde 24 de arome de înghețată și sorbeto, iar unele sortimente nu au zahăr adăugat, ou, lapte sau gluten. Unele sunt permanente, alte variază în funcție de sezon. Multe dintre rețete au fost recomandate de furnizorii italieni, dar au fost dezvoltate și rețete proprii, adaptate la piața și gusturile locale. Drumul unui nou sortiment din laborator la clientul final poate dura până la 4 luni. De exemplu, acum, se lucrează la un sortiment pe bază de smochine. Anul trecut, cei de la Friddi au lansat un „winter pack” ce cuprindea 4 cutii de înghețată, câte 250 de grame, cu arome specifice iernii, concept pe care îl vor relua și anul acesta.

„Generația tânără promite enorm”

Ciprian crede că modelul italienesc de dezvoltare poate fi replicat și în România, și de aceeași părere sunt și italienii cu care a stat de vorbă. Antreprenorul crede că acest lucru poate fi posibil prin implicarea celor tineri.

„Generația tânără promite enorm. Noi avem foarte mulți angajați tineri, unii chiar elevi de liceu care muncesc pe perioada verii, și am avut surprize extraordinar de plăcute. Inițiativă, execuție impecabilă și asta fără nicio pregătire. Nu e ușor să formezi o echipă, dar dacă reușești să creezi un mediu propice de muncă, ai șanse să găsești oameni buni. Iar asta înseamnă să oferi condiții corecte, de la cele materiale, cu salarii plătite pe bune, la cele aspiraționale, prin care să-i încurajezi să facă performanță oferindu-le acces la traininguri, de exemplu”, spune Ciprian, care îi încurajează pe tineri să se expună la cât mai multe experiențe de muncă, pentru a descoperi ceea ce le place să facă cu adevărat.

„Ritmul în care românii învață să aprecieze o înghețată de calitate este mai rapid decât creșterea ofertei”

Nu este o concluzie bazată pe cifre, ci pe o percepție personală, spune Ciprian. Cu toate acestea, evoluția business-ului său oferă și argumente obiective. În primul an de funcționare, care a însemnat doar ultimele șase luni din 2019, cifra de afaceri a fost de 100.000 de euro, pentru ca anul următor, cu toate impedimentele create de pandemie, vânzările să ajungă la 400.000 de euro. Pentru anul acesta, estimările privind cifra de afaceri se învârt în jurul a un milion de euro. 

Pandemia a înghețat planurile de extindere ale Friddi, dar în același timp a creat contextul necesar punerii la punct a altor aspecte care rămăseseră în urmă: site-ul și sistemul de livrare propriu, dar și prin platforme specializate.

Aproximativ 70% din vânzări se fac în magazinul propriu, iar restul vin din parteneriate cu restaurante sau cafenele. Anul acesta, Friddi a început distribuția și în câteva zeci de magazine Mega Image, la invitația retailerului, un pas care a presupus investiții suplimentare în utilaje și ambalaje.

Planurile de viitor vizează deschiderea mai multor locații în București, precum și explorarea ideii de a dezvolta business-ul în sistem de franciză.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Curaj și un pic de inconștiență, pentru că dacă faci calcule foarte exacte, s-ar putea să nu te mai apuci, și dorința de a face lucruri. Asta pentru că apar tot felul de obstacole, iar dacă nu ai un „drive” puternic, ispitele te vor doborî.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Foarte multă răbdare în zona de interacțiune cu autoritățile. Și reziliență, pentru că, pe lângă oportunități, sunt și foarte multe obstacole. Nu am încercat să fac business în altă țară, dar cred că, de exemplu, dacă ai vrea să începi un business în Germania, te-ai lovi de mai multe obstacole, ai avea nevoie de mai mult capital, iar concurența ar fi mai mare.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Au existat multe momente dificile. Tot timpul te gândești dacă nu ar fi mai bine să faci altceva. Dar eu sunt genul de om care nu renunță prea ușor. Trebuie să am niște motive solide ca să renunț la ceva de care m-am apucat.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? Chiar când am deschis, pentru că oamenii care lucrează aici au dat buzna din curiozitate.

Ce este antreprenorul? Este cel care are o dorință puternică de a face lucruri.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția: 350.000 de euro

Număr de angajați: 20

Timp de recuperare a investiției: 4-5 ani. Cred că dacă vrei să dezvolți produse de calitate, nu trebuie să te aștepți să-ți recuperezi investiția mai devreme de 3-4 ani. Nu e realist.

Cifra de afaceri 2020: 400.000 euro

Profit: În cazul nostru putem ajunge la maxim 20%.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult