Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Când compania ta este în război: test de rezistență în cazul unui atac

malware

Foto Getty Images

Aproximativ trei sferturi dintre companiile din domeniul financiar și al produselor de larg consum au un fals sentiment de siguranță cibernetică cauzat de supraevaluarea propriilor capacități și de lipsa măsurilor de apărare de bază, potrivit celor mai recente studii efectuate de Deloitte în domeniul securității cibernetice pentru sectorul financiar și cel al produselor de larg consum. 

Pe o scară de maturitate de la zero la zece, peste 70% dintre respondenți și-au evaluat nivelul de securitate cibernetică pe poziția șapte sau chiar mai sus și numai 9% dintre companiile din sectorul financiar au afirmat că au implementat toate cele patru măsuri de bază în materie de securitate cibernetică, și anume pregătirea planurilor de răspuns, de autoapărare, cursuri de securitate cibernetică și de igienă cibernetică (cyber hygiene).

De asemenea, doar patru din zece companii din industria produselor de larg consum au o strategie de apărare cibernetică, măsurile de apărare de bază fiind implementate integral sau parțial. 

Desfășurarea activității în contextul acestui fals sentiment de siguranță cibernetică reprezintă un risc pentru companii, având în vedere că peste 70% dintre respondenții din domeniul financiar (72%), al produselor de larg consum (72%) și al energiei, resurselor și producției industriale (79%) percep o creștere a amenințărilor cibernetice în ultimii doi ani, subliniază studiile. În plus, sectorul financiar are o pondere mai mare de respondenți care afirmă faptul că nivelul de amenințare a rămas neschimbat în ultimii doi ani (28%) în comparație cu sectorul produselor de larg consum (24%) și al energiei, resurselor și producției industriale (21%), companiile din domeniul financiar fiind expuse amenințărilor cibernetice de mai mult timp decât celelalte domenii, ceea ce explică abordarea mai matură a pericolelor cibernetice.

Studiul arată că tentativele de tip phishing/malware sunt considerate cel mai mare risc cibernetic din sectorul financiar, după cum indică jumătate dintre respondenți. Al doilea cel mai mare risc este reprezentat de vulnerabilitățile tehnice ale aplicațiilor și infrastructurii, iar al treilea este scurgerea de date/integritatea datelor. În ceea ce privește companiile din domeniul energiei, resurselor și producției industriale, lipsa de securitate din interiorul lanțului de aprovizionare este menționată ca fiind cea mai mare amenințare de către 63% dintre respondenți. Această tendință se menține și în rândul companiilor din sectorul produselor de larg consum.

În ultimii doi ani, activitățile de tip malware și phishing au ajuns în primele trei cele mai frecvente amenințări din Uniunea Europeană, ținând cont de faptul că 71% dintre organizații și companii s-au confruntat cu activități de tip malware, iar rata fraudelor cauzate de tentativele de phishing a crescut cu 667% în doar o lună în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit datelor publice. În contextul creșterii amenințărilor cibernetice, companiile ar trebui să ia în considerare derularea de simulări complexe și să nu se bazeze doar pe efectuarea unor teste de penetrare sau scanări ale vulnerabilităților. Printre eforturile suplimentare pe care ar trebui să le aibă în vedere industria bancară se numără cadrul de testare a rezistenței cibernetice TIBER-UE (Threat Intelligence-Based Ethical Red-teaming-European Union) publicat de Banca Centrală Europeană, care își propune să organizeze teste similare unui atac real - implicând acțiuni ale echipelor roșii (Red Teaming), bazate pe evaluări anterioare ale informațiilor de amenințare, și ale echipelor albastre (Blue Teaming) sau violet (Purple) -, exerciții comune de apărare cibernetică care implică noi sisteme cibernetice și elemente tehnice și strategice integrate. Aceste aspecte permit companiilor să implice întregul lanț de comandă în simulările de atac cibernetic la scară largă.

Studiile arată, de asemenea, modul în care conducerea companiilor din sectorul financiar, al produselor de larg consum și al energiei, resurselor și producției industriale abordează subiectele legate de securitatea cibernetică. Echipele de top management din sectorul financiar sunt mai concentrate pe astfel de aspecte decât cele din alte sectoare, subliniază studiile, 42% dintre respondenți indicând faptul că securitatea cibernetică se află pe agenda liderilor cu o frecvență lunară sau mai des, comparativ cu 37% dintre respondenții din sectorul produselor de larg consum și doar 30% dintre companiile din domeniul energiei, resurselor și producției industriale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Dieta fertilității.

În ultimii ani, interesul pentru alimentația care sprijină fertilitatea a crescut semnificativ. Cu toate acestea, ideea unei „diete minune” care să garanteze sarcina este un mit. Specialiștii în medicină reproductivă subliniază că succesul depinde de un cumul de factori: echilibrul hormonal, sănătatea generală și alegerile alimentare corecte, completate de tratamentele moderne. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon tăxi - Profimedia

Poate că nu suntem suficient de nemulțumiți ca să vedem cu adevărat ce avem. Poate că, dincolo de nemulțumirile cotidiene și de criticile fără sfârșit, România pulsează cu o vitalitate discretă, cu umor și cu frumusețea unor lucruri care nu se văd imediat, dar care țin locul stabil al unei vieți adevărate. foto: Profimedia

Citește mai mult

Foto CTP

Scriu acest text în primul rând pentru credincioșii ortodocși din România. Pentru cei care cred sincer în cuvântul lui Dumnezeu. Eu sunt un om al științei – ceea ce nu înseamnă automat că sunt și ateu. Cred și eu, dar în altceva: în rațiune, în observație, în experiment, în logică, în dovezi, în demonstrație. Pe baza acestora am analizat la început zicerile lui Dumnezeilă Georgescu. Erau atât de aberante, încât devenea ridicol să raționezi asupra lor. Am renunțat.

Citește mai mult

Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea

Zice cel mai detestat om politic român din aceste zile, că venirea în guvern a doamnei Oana Gheorghiu „nu e un lucru care să ne facă bine” și are maximă dreptate. Nu are cum să facă bine un asemenea om, PSD-ului. E un antidot la zboruri Nordis, la jafuri din banul public, la afaceri necurate și e clar că îi ia cu frisoane, cu grețuri. Țipă Olguța, țipă Manda, țipă Grindeanu că Oana Gheorghiu nu le face bine. E ca și cum ar fi venit o molimă peste ei.

Citește mai mult
sound-bars icon