Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Când compania ta este în război: test de rezistență în cazul unui atac

malware

Foto Getty Images

Aproximativ trei sferturi dintre companiile din domeniul financiar și al produselor de larg consum au un fals sentiment de siguranță cibernetică cauzat de supraevaluarea propriilor capacități și de lipsa măsurilor de apărare de bază, potrivit celor mai recente studii efectuate de Deloitte în domeniul securității cibernetice pentru sectorul financiar și cel al produselor de larg consum. 

Pe o scară de maturitate de la zero la zece, peste 70% dintre respondenți și-au evaluat nivelul de securitate cibernetică pe poziția șapte sau chiar mai sus și numai 9% dintre companiile din sectorul financiar au afirmat că au implementat toate cele patru măsuri de bază în materie de securitate cibernetică, și anume pregătirea planurilor de răspuns, de autoapărare, cursuri de securitate cibernetică și de igienă cibernetică (cyber hygiene).

De asemenea, doar patru din zece companii din industria produselor de larg consum au o strategie de apărare cibernetică, măsurile de apărare de bază fiind implementate integral sau parțial. 

Desfășurarea activității în contextul acestui fals sentiment de siguranță cibernetică reprezintă un risc pentru companii, având în vedere că peste 70% dintre respondenții din domeniul financiar (72%), al produselor de larg consum (72%) și al energiei, resurselor și producției industriale (79%) percep o creștere a amenințărilor cibernetice în ultimii doi ani, subliniază studiile. În plus, sectorul financiar are o pondere mai mare de respondenți care afirmă faptul că nivelul de amenințare a rămas neschimbat în ultimii doi ani (28%) în comparație cu sectorul produselor de larg consum (24%) și al energiei, resurselor și producției industriale (21%), companiile din domeniul financiar fiind expuse amenințărilor cibernetice de mai mult timp decât celelalte domenii, ceea ce explică abordarea mai matură a pericolelor cibernetice.

Studiul arată că tentativele de tip phishing/malware sunt considerate cel mai mare risc cibernetic din sectorul financiar, după cum indică jumătate dintre respondenți. Al doilea cel mai mare risc este reprezentat de vulnerabilitățile tehnice ale aplicațiilor și infrastructurii, iar al treilea este scurgerea de date/integritatea datelor. În ceea ce privește companiile din domeniul energiei, resurselor și producției industriale, lipsa de securitate din interiorul lanțului de aprovizionare este menționată ca fiind cea mai mare amenințare de către 63% dintre respondenți. Această tendință se menține și în rândul companiilor din sectorul produselor de larg consum.

În ultimii doi ani, activitățile de tip malware și phishing au ajuns în primele trei cele mai frecvente amenințări din Uniunea Europeană, ținând cont de faptul că 71% dintre organizații și companii s-au confruntat cu activități de tip malware, iar rata fraudelor cauzate de tentativele de phishing a crescut cu 667% în doar o lună în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit datelor publice. În contextul creșterii amenințărilor cibernetice, companiile ar trebui să ia în considerare derularea de simulări complexe și să nu se bazeze doar pe efectuarea unor teste de penetrare sau scanări ale vulnerabilităților. Printre eforturile suplimentare pe care ar trebui să le aibă în vedere industria bancară se numără cadrul de testare a rezistenței cibernetice TIBER-UE (Threat Intelligence-Based Ethical Red-teaming-European Union) publicat de Banca Centrală Europeană, care își propune să organizeze teste similare unui atac real - implicând acțiuni ale echipelor roșii (Red Teaming), bazate pe evaluări anterioare ale informațiilor de amenințare, și ale echipelor albastre (Blue Teaming) sau violet (Purple) -, exerciții comune de apărare cibernetică care implică noi sisteme cibernetice și elemente tehnice și strategice integrate. Aceste aspecte permit companiilor să implice întregul lanț de comandă în simulările de atac cibernetic la scară largă.

Studiile arată, de asemenea, modul în care conducerea companiilor din sectorul financiar, al produselor de larg consum și al energiei, resurselor și producției industriale abordează subiectele legate de securitatea cibernetică. Echipele de top management din sectorul financiar sunt mai concentrate pe astfel de aspecte decât cele din alte sectoare, subliniază studiile, 42% dintre respondenți indicând faptul că securitatea cibernetică se află pe agenda liderilor cu o frecvență lunară sau mai des, comparativ cu 37% dintre respondenții din sectorul produselor de larg consum și doar 30% dintre companiile din domeniul energiei, resurselor și producției industriale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon