Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Conducem ca să ajungem repede, nu cu bine la destinație. Decorul se schimbă, victimele rămân

Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

În anii '90 nu mai puteam fără servodirecție și ABS. În anii 2000 erai nimeni daca n-aveai climatronic. In ultimii ani conducem cutii pline de circuite integrate care ne țin conectați, parchează în locul nostru, nu ne lasă să schimbăm banda și ne atenționează când să ne oprim la o cafea. Cu toate astea, de ce murim în continuare pe capete?

Suntem supărați. În general și mai ales atunci când ne suim la volan. Nu trebuie să ajungem din A în B, ci trebuie să participăm la o campanie de eliberare a unui cartier din Ghouta. Ne pregătim de război. 

Accident auto

Suntem în război cu timpul, cu media orară, cu radarele, cu lipsa infrastructurii, cu copiii care vor să facă pipi. Suntem grăbiți, extrem de grăbiți. Suntem mai grăbiți decât dușmanul din față, care e și el la rândul său grăbit, dar nu-l ține mașina. Așa că cedează, umilit, la flash-uri, retrăgându-se pe banda întâi.

Banda întâi. Acest spațiu al umilinței, în care mai bine te împrăștii cu tot cu familie sub un tir decât să îl folosești. Nici tirurile nu mai merg pe prima bandă. Normal, că după nu te mai lasă nimeni să te bagi înapoi. Banda întâi devine banda doi. Ziceam mai devreme de flash-uri. Nimeni nu mai are timp de ele. Toată lumea depășește prin dreapta. UK, opriți Brexit! În România se circulă ca la voi.

Viteza legală. Cum naiba să mergi cu 130 pe autostradă când orice mașină entry-level poate să bage 180? 100 pe drum național? Hahaha, depășește-l pe fraier! Avem beri de băut, stațiuni de vizitat, trebuie să ne distrăăăăăm!!! Bagă taaaare! 50 în sat? Poate doar dacă ești beat. Dă-le claxon, să stea în casă, ce se tot plimbă atâta cu bicicleta sau căruța pe drum.

Ne înghesuim, ne tăiem calea, nu ne lăsăm, nu ne ajutăm. Așa îți trebuie dacă ai vrut să te bagi. Ce să-ți fac frate dacă nu te ține mașina în depășire? Na, vezi cum e să îți frâneze cineva în față?

Nu conducem ca să ajungem cu bine. Conducem ca să ajungem repede. Conducem ca să îi depășim pe ceilalți, să îi strivim, să ne rămână drumul doar pentru noi. Conducem ca să nu mai avem loc unii de alții, conducem ca să depășim pe linie continuă, ca să ne dăm peste cap, ca să facem elicopterul ăla de Smurd să își dea contorul orar peste cap.

Conducem din neplăcere.

Și nici un coridor european, plan de fezabilitate, structură de autostrăzi inteligente sau regândire strategică a infrastructurii nu are cum să ajute.

Decorul se schimbă, victimele rămân.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu "dusmanul din fata" a-ti spus tot, stimabile. Esenta problemei romanesti intalnita pe sosele si in societate.
    • Like 0
  • Soluții - oricare dintre cele de mai jos:
    1. Mai mulți polițiști.
    2. Mult mai mulți polițiști.
    3. Cât mai mulți polițiști.
    • Like 0
    • @ Petrica L.
      Stupid. Tratezi efectele, nu cauzele... și le tratezi cu biciul. Încearcă: 1. Mai multă educație 2. Mult mai multă educație 3. Cît mai multă educație.
      • Like 0
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Asta e părerea dvs. Eu cred că educația nu este de ajuns. Frica păzește pepenii, recte portofelul.
      Necunoașterea legii nu este o scuză, iar aici vorbim despre șoferi. Ultima dată când am verificat, trebuia să ai vârsta majoratului pentru a primi carnet auto. La 18 ani nu prea mai ai ce să educi (că regulile de circulație trebuie să le știi, dac[ ai ajuns sofer!), mai degrabă corijezi comportamente stupide dobândite în perioada precedentă: teribilism, inconștiență, aroganță, lipsă de responsabilitate. Astea sunt la originea multor accidente grave, pe astea ar trebui să le penalizeze poliția, dacă ar avea suficienți oameni pe străzi.
      Putem să pavoazăm șoselele cu pancarte cu îndemnuri de genul "Viteza ucide!", "Nu depășiți pe linia continuă!" sau "Nu conduceți sub influența alcoolului!", și nu o să se întâmple mare lucru. În țări educate precum Danemarca, unde mi-am vizitat fiica de mai multe ori, există mașini de poliție fără însemne conduse de agenți în civil care aleg șoferi din trafic, îi urmăresc ceva vreme, apoi îi trag pe dreapta și le recită pomelnicul de abateri de la legislație, aplicându-le amenzile de rigoare. Da, e un bici cam usturător (sute de euro), dar știți ce calmă e lumea la volan? Nici măcar arabii cu BW-uri nu fac pe deștepții în trafic!

      Apropo de educație - în limba română se scrie "cât", nu "cît".
      • Like 0
  • Solutia este foarte simpla si nu trebuie inventata. Se aplica in toate tarile unde se circula ok: radare, camere de luat vederi si politie peste tot. Politie care sa aplice legea la fel, pentru toti.
    • Like 1


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult