Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad
Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu avertizează că în ciuda creșterii economice pe care o înregistrează România și datorită factorilor acesteia, dezechilibrele externe se adâncesc mult peste nivelurile pre-pandemie, iar acest lucru face o notă discordantă față de țările din regiune, care în această perioadă acumulează excedente comerciale.
În analiza publicată pe blogul său, Cosmin Marinescu spune că deficitul de cont curent arată că în continuare consumăm mai mult decât producem.
„Adâncirea deficitului de cont curent din ultimii ani a fost determinată în principal de deteriorarea balanței comerciale a mărfurilor, în condițiile în care România manifestă o dependență structurală față de importurile pentru anumite categorii de bunuri. De exemplu, din grupa bunurilor care generează deficit comercial, 4 categorii de bunuri cumulează circa 50% din deficitul comercial total în perioada 2019-2021, respectiv substanțe și produse chimice, petrol brut și gaze naturale, produse alimentare, calculatoare și produse electronice.
Dintre acestea, categoria produselor chimice reprezintă 18% iar produsele alimentare 12% din deficitul comercial total, în creștere față de anii anteriori. Aceste evoluții arată cum creșterea consumului intern se transferă în bună măsură în creșterea importurilor, ceea ce dezavantajează producția locală.
Problema cu aceste deficite externe este că România face notă discordantă față de țările din regiune, care acumulează în această perioadă excedente comerciale. Sunt evoluții contrastante care trebuie să ne dea de gândit în privința competitivității noastre externe. Ameliorarea acesteia necesită măsuri eficiente de promovare a exporturilor și o strategie inteligentă de atragere a investițiilor productive”, scrie Cosmin Marinescu.
Estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză aferente anului curent arată că cele 7 puncte procentuale de creștere economică se compun din: + 5,2 puncte procentuale datorate consumului, + 2,2 puncte procentuale datorate investițiilor brute, + 1,1 din variația stocurilor și – 1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanței comerciale, care se adâncește progresiv.
„Datele arată că, în proporție covârșitoare, creșterea economică se bazează pe consum, ceea ce era de așteptat pe fondul pandemiei, când comportamentul economic a fost unul prudent și oamenii au amânat diverse achiziții. De altfel, revenirea din criza pandemică nici nu se putea concepe fără un driver cheie din partea consumului.
Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil”, punctează consilierul prezidențial.
La capitolul investiții, Cosmin Marinescu observă că începând cu acest an, investițiile din economie sunt estimate cu un ritm de creștere superior celui al consumului, evoluție promițătoare pentru schimbarea modelului de creștere în anii următori, însă avansul estimat al investițiilor se bazează mai ales pe sectorul bugetar (+22%) și în mai mică măsură pe investițiile private (+5,8% în termeni reali).
„Sunt evidente prioritățile în materie de investiții publice, iar implementarea eficientă a PNRR poate aduce un boom în această privință. În prezent, prin proiectul de rectificare bugetară, cheltuielile totale pentru investiții cresc la 68,5 miliarde lei, alocări distribuite echilibrat între fondurile europene (33,8 miliarde lei) și cele naționale (34,7 miliarde lei). Pe viitor, însă, balanța trebuie să încline hotărâtor în favoarea fondurilor europene.
În privința acestor „investiții publice”, factorul cheie ține de calitatea execuției bugetare. Implementarea proiectelor de investiții trebuie să meargă în ritm accelerat în restul anului, astfel încât execuția bugetară să recupereze întârzierile și prevederile bugetare să fie integral realizate, dincolo de influențele nominale provenite din creșterea puternică a prețurilor la unele materiale, precum cele de construcții, de exemplu.
O atenție deosebită trebuie atribuită investițiilor private, deoarece sectorul privat este locomotiva sustenabilă în economia de piață. Adeseori, proiectele de investiții publice sunt suspectate de misalocări ori caracter discreționar – cum a fost cazul PNDL. Spre deosebire, investițiile private sunt economice par excellence, căci doar acestea suportă riscul antreprenorial și trebuie validate de piață, prin calcule de profitabilitate”, se arată în analiza realizată de consilierul prezidențial.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
P.S. O mica intoarcere la final cu alocarea discretionara, dar nu suficient sa distraga atentia de la scopul principal al articolului.