Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Constatarea medicului Georgeta Hanganu, care colectează plasmă de la bolnavii vindecați de coronavirus: „Am găsit persoane care nu au anticorpi deloc, chiar dacă au trecut prin boală”

plasmafereza - foto fb georgeta hanganu

Foto Facebook /Georgeta Hanganu

„Am găsit persoane care nu au anticorpi deloc, chiar dacă au trecut prin boală”. Constatarea îi aparținei medicului Georgeta Hanganu, directorul Directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Ploiești, care colectează plasmă de la persoane vindecate pentru tratamentul bolnavilor de covid-19. Pentru a fi eficientă și să ajute pacientul căruia îi este administrată, plasma de la pacienții vindecați care au scăpat de coronavirus trebuie să îndeplinească anumite condiții. Concentrația anticorpilor - titrul anticorpilor - trebuie să fie semnificativă, de 1 : 160, pentru ca plasma să fie bună de administrat pacienților din ATI eligibili.

„Am constatat că nu toată lumea are cantitatea de anticorpi necesară, precizată de ordinul ministrului Sănătății (ordinul 654/22 aprilie 2020 - n.n.), pentru a se califica drept donator de plasma imunizată. Asta e specificul fiecărui organism, toți suntem unicate, care reacționăm diferit la întâlnirea cu un virus sau cu o bacterie”, spune Georgeta Hanganu.

Un studiu efectuat în China și citat de Reuters relevă că nivelurile de anticorpi din organismul pacienţilor vindecaţi de Covid-19 au scăzut cu 70% în două-trei luni după infectare.

Într-un articol publicat de NY Times care citează studii similare se arată că „persoanele pot avea anticorpi după infecția cu coronavirus, dar nu pentru mult timp. Anticorpii împotriva virusului au dispărut rapid la oameni asimptomatici, după cum au raportat oamenii de știință. Asta nu înseamnă că imunitatea dispare”.

Plasma donată de persoanele care s-au vindecat de infecția cu coronavirus ar putea reprezenta salvarea pentru unii dintre bolnavii de covid-19 aflaţi în stare gravă sau critică. 

La sfârșitul lunii aprilie, România a intrat în rândul statelor care folosesc transfuzia cu plasmă, ca tratament experimental în lupta cu noul coronavirus.

Numărul de persoane vindecate, comunicat joi de Grupul de Comunicare Strategică, este de 20.969. 

Până la final de mai, mai puțin de 200 de persoane donaseră plasmă imunizată. Motivele numărului atât de mic sunt variate: comorbidități anterioare, sechele rămase după vindecare, număr prea mic de anticorpi sau chiar absența anticorpilor. 

Sau motive de tipul „nu mai vreau să mai văd în viața mea nici medic, nici asistenți, nici halat alb”.

Teoretic, plasma recoltată de la un singur pacient declarat vindecat de covid poate fi administrată prin transfuzie altor trei persoane. Au fost persoane salvate după administrarea a două punguțe de 200 de ml de plasmă. Alții au avut nevoie de 3 unități. Pe alții însă nu i-a ajutat deloc.

După ce ies din spital, pacienților vindecați li se cere acordul de a-și lăsa datele personale, în vederea contactării pentru o eventuală donare de plasmă cu anticorpi.

Donarea este voluntară. Centrele de transfuzie fac în prezent eforturi considerabile pentru a-i convinge pe oamenii vindecați de covid să vină să doneze.

Dr Georgeta Hanganu a sunat peste 100 de persoane vindecate pe care le-a întrebat dacă vor să doneze plasma cu anticorpi. 

Doar 7 au donat până acum la centrul din Ploiești, din 10 persoane evaluate.

„Am avut bucuria ca prima doamnă care a donat la noi plasmă cu anticorpi, ea fiind un pacient vindecat, a acceptat să mai vină peste o lună și a donat din nou. A zis că dacă plasma mea e bună, mai vin o dată la donare. Încă un tânăr care a venit săptămâna trecută a promis că mai vine la o donare. Oamenii au înțeles mesajul nostru că pot să facă un bine, să salveze viața altor persoane”, spune dr Georgeta Hanganu.

Dr Hanganu spune că a întâlnit oameni generoși, care au donat plasmă cu anticorpi, dar și persoane care au rămas cu frica de spital. 

„Destul de mulți au rămas cu unele probleme de sănătate, alții au rămas cu teama de spital, după ce au stat atât acolo, și mi-au spus deschis și cinstit: Doamnă, au fost foarte drăguți domnii și doamnele doctor, asistentele, toată lumea, dar nu mai vreau să mai văd în viața mea nici medic, nici asistenți, nici halat alb. Dvs mai lipsiți. Sunt însă și oameni care răspund apelului nostru. Chiar am avut bucuria de a întâlni oameni generoși care au zis da, eu am fost ajutat, am fost salvat, vreau să ajut și eu pe alții. Și au venit și au donat această plasmă convalescentă”, ne povestește dr Georgeta Hanganu.

Care este acum situația stocurilor de sânge, care au fost provocările în ulimele luni și cum se face donarea de plasmă de la pacienții care au avut covid-19 ne-a spus dr Georgeta Hanganu, director Centrul de Transfuzie Sanguină din Ploiești intr-un interviu pe care il redăm mai jos.

Cum a fost resimțită la Centrul de Transfuzie Sanguină din Ploiești această perioadă atipică?

La începutul pandemiei numărul donatorilor a fost constant, însă la un anumit moment, când în țară a scăzut numărul de donatori, a iesit dr Raed Arafat în public și a spus că acele adeverințe care se dau pentru deplasare servesc și pentru ca donatorii să meargă la centrele de transfuzii și că roagă donatorii să meargă să doneze. A doua zi la Centrul de Transfuzii Ploiești au venit 168 de persoane. Stăteau oamenii înșirați pe trotuar, nu știam cum să îi luăm să doneze mai repede, să nu aștepte. În momentul acela în toată țara a existat un boom al numărului de donatori, ceea ce a dus la o creștere implicită substanțială a stocurilor de sânge în toată țara.

Apoi imediat s-a interzis medicilor să interneze oameni pentru intervenții chirurgicale programate, pentru intervenții cronice. Doar cei care erau de maximă urgență trebuiau internați. În contextul acesta, noi am rămas cu cantitate mare de produse de sânge în stoc. Atunci oamenii continuau să vină să doneze, pentru că impactul vorbelor dlui dr. Arafat a fost foarte mare, fiind o persoană cu notorietate.

Apăruseră persoane contrariate că nu pot dona.

Noi am avut o situație contradictorie, în sensul că la acel moment când veneau mulți oameni și erau stocuri mari de sânge, a trebuit să explicăm donatorilor: Dragilor, acum e bine să donăm, dar mai puțin, pentru că acum sunt mai puțini pacienți care se internează, dată fiind starea de urgență. Vă rugăm să reveniți când se va ridica starea de urgență și când toți acești pacienți care au nevoie vor da navală la spitale.  Foarte mulți oameni au fost contrariați, mulți au spus că ar trebui să avem niște frigidere enorne în care să facem stocuri foarte mari. Teoretic și pe jumătate oamenii au dreptate, dar și eu dacă am 3 frigidere acasă nu îmi fac ciorbă sâmbăta pentru 3 săptămâni și să o mănânc veche 3 săptămăni. Exact așa e și cu sângele, nu puteam să facem niște stocuri enorme ca să lăsăm sângele să se învechească, după ce trece perioada de pandemie. Am explicat oamenilor că cel mai bine era ca sângele să fie păstrat acolo unde a fost lăsat de Creator, în vene. A fost o situație mai complicată, dar mă bucur că foarte mulți oameni au înțeles mesajul meu și au revenit când s-a ridicat perioada de urgență. 

Care este situația stocurilor de sânge acum?

După ce a trecut să zicem primul val al pandemiei, a început un val al pacienților către spitale, iar cererea de sânge a crescut de două ori față de normal, ceea ce este și în momentul de față. Foarte multe leucemii, foarte mulți pacienți cronici cu operații complicate au revenit acum la spitale, dar acum numărul donatorilor nu e foarte mare, pentru că oamenii au început munca câmpului, au început activitățile, toți cei care au intrat în șomaj tehnic nu mai lipsesc acum de la job, că li se pare de bun simț să nu lipsească, după ce au stat acasă atât. Plus că au început concediile.

Pentru fiecare pungă chiar vorbim cu fiecare om, chiar te rogi, chiar te străduiești, chiar încerci să motivezi fiecare om, doar doar o duce mesajul mai departe și aduce și el alții donatori.

În prezent la spitale au ajuns oamenii care trebuiau tratați acum 2, 3 luni. Situația e un pic complicată. Stocurile de produse din sânge sunt la limită. Asta e situația în toată țara. Am încercat să facem tot soiul de campanii și activități, dar activitățile noastre tradiționale presupuneau adunare de oameni în număr mare, care stăteau apropiați, făceam tot felul de conferințe. Pe cine să mai chem eu acum la conferințe dacă oamenii trebuie să stea la 2 metri distanță unul de altul și cu mască?

Luna iunie cum a fost, față de aceeași lună de anul trecut, din punct de vedere al numărului de donatori?

Cu eforturi supraomenești, luna asta am realizat două treimi din ce am făcut anul trecut. Muncă multă, rezultate minime, donatori puțini. Pentru fiecare pungă chiar vorbim cu fiecare om, chiar te rogi, chiar te străduiești, chiar încerci să motivezi fiecare om, doar doar o duce mesajul mai departe și aduce și el alții donatori. 

Oamenii care au avut covid și s-au vindecat vin să doneze plasmă?

În afară de recoltarea de sânge, a venit peste noi o nouă provocare, respectiv recoltarea de plasmă prin metoda de plasmafereza de la pacienții care au trecut prin infecția cu covid-19 și care au făcut anticorpi. Noi contactăm pacienții care au fost internați cu covid, avem contracte cu spitalele din județul Prahova care îngrijesc pacienți cu covid. La spital oamenilor li se cere consimțământul să-și dea adresa și numărul de telefon, pentru a fi contactați de centrul de transfuzii, pentru o eventuală donare.

Este un ordin al ministrului Sănătții - ordinul 654 din 22 aprilie 2020 - care stipulează și legiferează această donare de plasmă de la pacienții declarați vindecați de covid. Pe baza listelor de la spitalele din județ care îngrijesc pacienți cu covid, eu mă apuc și dau telefoane la pacienții care s-au vindecat. Destul de mulți au rămas cu unele probleme de sănătate, alții au rămas cu teama de spital și după ce au stat atât în spital îmi spun deschis și cinstit doamnă, au fost foarte drăguți domnii doctor, asistentele, toată lumea, dar nu mai vreau să mai văd în viața mea nici medic, nici asistenți, nici halat alb, dvs mai lipsiți. Sunt însă și oameni care răspund apelului nostru. Chiar am avut bucuria de a întâlni oameni generoși care au zis da, eu am fost ajutat, am fost salvat, vreau să ajut și eu pe alții. Și au venit și au donat această plasma convalescentă.

Un tânăr minunat, care a fost internat la „Matei Balș” în București, ne-a sunat dumnealui că își doreste să doneze și să ajute pe cineva cu plasma lui, ceea ce este un lucru minunat. O persoană de o modestie extraordinară. Tânărul acesta a venit să doneze plasmă. 

Cât durează donarea de plasmă prin afereză?

Donatul de plasmă nu e foarte simplu, e o donare care durează 45- 50 de minute. O persoană care nu a fost internată, care nu a avut de-a face cu injecții, tratamente, care nu a donat sânge nu e tocmai în cea mai fericită situație că stă cu acul în venă aproape o oră. Dar dacă oamenii sunt motivați și înțeleg că realmente pot să ajute un pacient, acceptă să doneze plasmă. Am avut tinere și tineri care au venit și au donat.

Orice persoană vindecată de covid poate dona plasmă?

Nu oricine poate dona. Înainte de a-i lua pentru donarea de plasmă, îi mai chemăm în predonare să le recoltăm analize, să le facem titrul de anticorpi. Pentru că ordinul de ministru specifică faptul că este imperios necesar ca titrul de anticorpi să fie mai mare de 1 : 160. Adică să fie o cantitate importantă de anticorpi, care realmente să ajute pacientul din spital. Și am constatat că nu toată lumea are aceeași cantitate de anticorpi, nu are o cantitate de anticorpi cerută de acest ordin pentru a se califica drept donator de plasma imunizată. Ba am găsit persoane care nu au anticorpi deloc. Asta e specificul fiecărui organism, toți suntem unicate, care reacționăm diferit la întâlnirea cu un virus sau cu o bacterie.

 Sunt mulți oameni care au titrul de anticorpi mai mic decât cel specificat în ordinul MS, pentru a fi donatori de plasmă imunizată. Mai mult decât atât, femeile care au făcut copii, care au avut întreruperi de sarcină, care au avut alte probleme pot să facă niște anticorpi de la aceste sarcini care să nu le permită să doneze plasmă pentru pacienți. Criteriile sunt destul de restrictive și în consecință nu avem numărul de plasmafereze pe care ni l-am dori noi, dar în continuare insistăm și ne străduim.

Chiar azi, am avut bucuria că niște tineri foarte inimoși care sunt pompieri în Prahova - care au trecut prin infecția cu covid - m-au sunat ei să mă întrebe când să vină la recoltat de analize, pentru că ei vor să se programeze să doneze. E chiar foarte impresionant. Ei voiau să vină încă de când li s-a dat drumul din spital. Ordinul 654/2020 al ministrului Sănătății spune însă că trebuie să mai stea măcar 14 zile acasă în izolare, înainte de a veni să doneze.

Care e procedura?

Se recoltează 600 de ml de plasmă care se împart în 3 unități terapeutice, a câte 200 de ml fiecare. Se merge pe varianta de a se administra pacientului critic de la ATI cei 600 ml, ca să aibă suficienți anticorpi. Dar sunt pacienți care s-au făcut bine și din 2 unități, adică din 400 de ml. Depinde de rezistența fiecărui organism. Au fost oameni care s-au făcut bine și după ce li s-a administrat o singură unitate de plasmă.

Câti pacienți au fost tratați cu plasmă?

Nu știu cifra la nivel național, dar câteva zeci au primit cu siguranță. Eu pot să vă spun că din plasma recoltată de noi la Centrul de Transfuzie Sanguină Ploiești am dat la București, unde au avut cazuri dificile, și am dat până și la Bistrița, unde au avut un caz dificil. În județul Prahova nu au avut cazuri dificile, nu au fost atât de bolnavi și nu au fost atât de mulți. Acum când a început să crească numărul de cazuri în Prahova nu au făcut forme grave.

Nu se poate spune că avem atâția vindecați de covid ( 20.969 pe 9 iulie - n.n.) și toți pot dona, pentru că sunt copii, mulți bătrâni, mulți cu comorbidități, mulți cu anticorpi foarte puțini sau deloc. Nu rămân nici jumătate din totalul de vindecați de covid care să poată dona plasmă imunizată.

În ce condiții un bolnav critic primește tratament cu plasmă?

Sunt condițiile din ordinul 654 din 22 aprilie. Spitalele care administrează plasma cu anticorpi trebuie să se înscrie la Ministerul Sănătății.

Câți vindecați sunt care ar putea să doneze plasma?

Nu poti să vă spun. Eu am contactat vreo 100 de persoane din Prahova și dintre aceaștia mulți aveau alte probleme colaterale de sănătate, deci nu erau eligibili ca donatori, sau nu erau eligibili ca vârstă, pentru că s-au îmbolnăvit și bătrâni și copii, nu numai oameni cu vârsta bună de donare. Mulți aveau comorbidități. La noi au donat plasmă 7 persoane din 10 câte au fost evaluate.

Nu se poate spune că avem atâția vindecați de covid ( 20.969 pe 9 iulie - n.n.) și toți pot dona, pentru că sunt copii, mulți bătrâni, mulți cu comorbidități, mulți cu anticorpi foarte puțini sau deloc. Nu rămân nici jumătate din totalul de vindecați de covid care să poată dona plasmă, dacă ar dori.

Dar am bucuria ca prima doamnă care a donat la noi plasmă cu anticorpi, ea fiind un pacient vindecat, a acceptat să mai vină peste o lună și a donat din nou. A zis că dacă plasma mea e bună, mai vin o dată la donare. Încă un tânăr care a venit săptămâna trecută a promis că mai vine la o donare. Deși oamenii nu au fost niciodată la spital, oamenii au înțeles mesajul nostru că poate să facă un bine, să salveze o persoană.

Cei care doresc pot merge să doneze în orice centru de transfuzie sanguină. Noi la Centrul de Transfuzie Sanguină Ploiești recoltăm plasmafereză, dar un centru mic care de exemplu nu are mașină de afereaă recoltează sânge total și prin centrigurare separă plasma. Diferența e că din această donare de sânge total se obține o singură doză de plasmă de 200 ml, din donarea prin afereză se recoltează 3 pungi a câte 200 ml de plasmă cu anticorpi.

Criterii pentru eligibilitatea donatorului de plasmă cu anticorpi covid-19, prevăzute în ordinul Ministerului Sănătății 654/22 apr 2020:

  • donarea se va face la cel puțin 14 zile de la dispariția completă a simptomelor și cel puțin un test COVID-19 negativ RT-PCR;
  • intervalul între două donări de plasma să fie de minimum 2 săptămâni;
  • prezentarea biletului de externare din spital și a rezultatelor testelor RT-PCR și opțional a testelor serologice pentru detecția anticorpilor anti_SARS-Cov-2 (calitativ sau cantitativ);
  • semnarea consimțământului informat pentru intrarea în procedura de selecție în vederea donării de plasmă prin plasmafereză și/sau sânge total și pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date națională și europeană;
  • încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislației naționale.

Plasma se va administra doar pacienților critici infectați confirmați cu COVID-19 (prin metoda RT-PCR), cu vârsta de cel puțin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasmă convalescentă COVID-19 prin semnarea consimțământului informat și care se încadrează în următoarele criterii:

  • se află într-o secție de ATI, avizată de Comisia de ATI, dintr-un spital desemnat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare;
  • prezintă o progresie rapidă a unei pneumonii severe/a unor infiltrate pulmonare (> 50% în 24-48 ore), în ciuda tratamentului administrat;
  • PaO2/FiO2 < 300;
  • sunt ventilați mecanic de mai puțin de 10 zile sau în pragul intubației și ventilației mecanice (dispnee severă, frecvență respiratorie ≥ 30/min, saturație în oxigen ≤ 93% cu oxigen pe mască facială, paCO2 > 55 mmHg la pacienții fără BPCO).
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • e un fenomen intalnit si la alte virusuri. De aceea la multe din boli se recomanda revaccinare la fiecare 1 an/ 7 ani /10 ani. Fiecare corp reactioneaza diferit.
    Pe acest principiu medicul curant insista pe igiena vietii (somn, alimentatie, miscare) ca preventie la orice boala.
    • Like 3
    • @ Claudia Olteanu
      Valentin check icon
      Da, e vorba de cantitatea de virioni. E greu de ştiu dacă cineva a vorbit deasupra unui obiect sau a tuşit, caz în care vorbim de o cantitate mult mai mare de virioni. Una e să vorbeşti şi suprafaţa să fie atinsă de o ploaie de picături şi alta e să tuşeşti.
      Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu suprafeţele cu care vine în contact.
      • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      Delia MC Delia MC check icon
      Exact. E motivația pentru rapeluri.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Dan check icon
      Apreciez ca foarte buin si util articolul . Doresc sa mai subliniez ca ;
      --Medicii ,adevarati Medici , sunt oameni minunati care se lupta pentru salvarea vietilor oamenilor .Poate ar trebui ,,lor sa li se dea pensie speciala ,si NU , celor care li se da ,acum Iar popii sa li se reduca mult salariul deoarece NU fac nimic util pentru Viata Omului !!
      • Like 0
  • Valentin check icon
    E o problemă în studiu, şi anume durata anticorpilor ar fi proporţională cu severitatea infecţiei. E problematic atunci când vorbim de 80% din populaţia planetei (imunitatea de turmă).
    • Like 2
  • V-ați gândit vreodată că cei „trecuți prin boală” și fără anticorpi pentru SARS-Cov2 nu au fost bolnavi de covid-19 ?!?
    • Like 2
    • @ Voicu Nicolae
      Valentin check icon
      E vorba de severitatea bolii. Se pare că o infecţie uşoară va determina şi o imunitate de scurtă durată.
      • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      Delia MC Delia MC check icon
      ..."prezentarea biletului de externare din spital și a rezultatelor testelor RT-PCR". Deci testelor nu testului. Când se fac mai multe teste, probabilitatea de a greși diagnosticul este foarte scăzută spre nulă.
      • Like 1


Îți recomandăm

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult

OnLaptop

Cu o experiență de aproape 15 ani în business-ul IT, Valentin Morlovea a intrat pe nișa reparațiilor de laptop-uri în 2015, o afacere a cărei dezvoltare depinde fundamental de viteza de răspuns în soluționarea problemelor clienților. În prezent, 70% din laptopurile care intră în OnLaptop Service Center&Shop din București, sunt reparate în maxim 24 de ore, lucru care este posibil datorită dezvoltării unui soft dedicat.

Citește mai mult

iziBAC

„Am primit mesaje după ultima sesiune de Bac, pe unul dintre ele chiar l-am postat. Era o fată care nu a putut să se pregătească pentru biologie și a învățat la această materie doar cu iziBAC și în contextul acesta a luat 9.20”, povestește Adrian Stratulat.

Citește mai mult