Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Coronavirus: care va fi următorul epicentru? Până acum era o boală a bătrânilor. De acum, devine o boală a săracilor

India coronavirus

Foto: Guliver Getty Images

În luna martie, epicentrul pandemiei de COVID s-a mutat de la Wuhan, tocmai în Lombardia. Între timp, a trecut oceanul și ajuns la New-York. Orașul care nu doarme niciodată trăiește acum liniștea mormântală a carantinei, după ce a devenit cel mai infectat oraș din lume. În această perioadă, americanii testează masiv și, implicit, identifică foarte mulți cetățeni infectați, respectiv peste douăzeci de mii zilnic. Totuși, Donald Trump a promis că vârful pandemiei în SUA va veni curând, respectiv după următoarele două săptămâni, despre care a admis că vor fi groaznice. Îl contrazic specialiștii americani, care au extrapolat datele curente și au estimat că urmează peste 100.000 de morți numai în SUA. Totuși, să sperăm că, măcar de data asta, Trump știe despre ce vorbește iar situația din SUA se va îmbunătăți. În acest caz, care va fi următorul epicentru al pandemiei?

Prima favorită este bineînțeles India. Nu întâmplător, gripă spaniolă de acum o sută de ani, a lăsat în India circa 17 milioane de morți, adică 5% din populația de la acea vreme. Pentru mulți indieni, condițiile de viață nu s-au îmbunătățit prea mult de atunci. Prin slums, adică mahalalele ingozitor de sărace din New Delhi sau Calcutta, COVID 19 va face ravagii, deoarece răspândirea virusului pare imposibil de oprit. Starea de urgență declarată, o încercare disperată și în același timp hazardată a guvernului, a creat deja probleme colaterale imense.

Zeci de milioane de indieni împânziseră orașele, fugind din mediul rural către câte un loc de muncă în mediul urban. Ei se întorc acum în satele lor, unii mergând peste cincisute de kilometri pe jos, aproape cât Camino de Santiago, din cauza infrastructurii blocate. Din cauza foametei și a epuizării s-au înregistrat deja 22 de decese, cifră comparabilă cu victimele oficiale ale virusului. Conceptul de distanțare socială pare o glumă morbidă, de pildă în Dharavi, faimosul slum din Mumbai, unde locuiesc 700,000 de persoane pe 2.1 km pătrați. Adică, pe o suprafață doar puțin mai mare decât Centrul Vechi din București. Și în India a fost impusă izolarea, însă acolo este mult mai evidentă realitatea că izolarea este doar un privilegiu al bogaților, respectiv al celor care dețin măcar o locuință.

Cu 1,3 miliarde de locuitori, India adăpostește cel mai mare număr de oameni care trăiesc sub pragul minim al sărăciei, indiferent dacă acesta este considerat la 1$/zi sau 2$/zi. Acolo, un singur predicator religios infectat a băgat 40.000 de oameni în carantină, iar poliția încă aplică cetățenilor pedepse corporale, plesnindu-i de cu bețe de bambus pe contravenienți. Însă insalubrele slums se regăsesc pe jumătate de glob, nu numai în India, în Bangladesh sau în Pakistan. Circa un miliard de oameni trăiesc actualmente în slums, din Filipine și până în favelele sud-americane. Majoritatea acestor mahalale nu dispun de acces auto, așadar ambulanța nu poate ajunge. Nu pot să-mi imaginez cum ar arăta izoleta pe acolo.

Când în India, în Asia de sud-est,  în America Centrală sau în Africa se vor face suficiente teste, lumea va începe să înțeleagă proporțiile adevăratului dezastru mondial. Iar odată cu observarea catastrofei iminente care așteaptă țările din lumea a treia, ni se va dezvălui o nouă realitate, care ne scăpase: Până acum boala îi omora pe bătrâni. Începând din aprilie, boală îi va ataca violent pe săraci. Și în special pe bătrânii săraci.

Suntem la începutul, sau în cel mai bun caz ne apropiem de miezul pandemiei de COVID 19, în lumea vestică, iar evaluările sunt parțiale și insuficient de relevante pentru a ilustra efectul său asupra lumii întregi. Dacă pandemia va trece, deși încă nu știm exact cum se va întâmpla asta, atunci se vor face evaluări și se vor stabili principalele cauze, care au dus la răspândirea virusului, în primăvara lui 2020. Cele 3 motive principale sunt deja știute, însă va fi relevantă ponderea fiecăruia în catastrofa generală:

Migrația oamenilor. Opusul izolării, migrația este imposibil de oprit și foarte dificil de limitat. Circulația oamenilor, mai ales în vremuri de restriște, a favorizat, logic, epidemiile dintotdeauna. După sute de ani de valuri periodice de ciumă și holeră primite din Asia, europenii le-au dat înapoi gripă spaniolă, ultima pandemie mondială de proporții. Coloniștii europeni de după Columb au făcut și ei un schimb dezavantajos de boli, pentru care nu aveau imunitate, cu amerindienii: le-au dat variolă și au primit în schimb sifilis.

Și în România s-au reîntors câteva sute de mii de cetățeni în luna martie. Probabil, alte câteva sute de mii au plecat din marile orașe, înapoi acasă, pentru izolare. În comparație, în India migrația estimată este de zeci de milioane de oameni, foarte mulți dintre ei trăind efectiv de pe o zi pe alta, fără rezerve sau carduri bancare. Așa cum am văzut, pentru foarte mulți astfel de oameni, izolarea este de fapt o condamnare la înfometare, respectiv la inaniție.

Zeci de mii de oameni părăsesc orașele din pricina coronavirusului în India (Guliver Getty Images)

Nivelul de conștientizare al pericolului de către populație. Nu toți oamenii înțeleg pericolul la fel. Culturile sunt diferite, unii se roagă la divinități pentru protecție, alții se expun, unii sunt sceptici, iar alții sunt inconștienți. Fiecare are adevărul lui despre coronavirus. Unii consideră prăbușirea economiei că fiind problema cea mare, iar alții pur și simplu nu știu, n-au auzit sau nu înțeleg ce este un virus. Viziunea oamenilor asupra pandemiei de COVID 19 este departe a fi unitară, așadar ei nu reacționează la fel, în fața ei.

În țările cu conștiința comunitară avansată, cum ar fi Suedia, distanțarea socială este înțeleasă și acceptată de catățeni, așadar statul se așteaptă sa funcționeaze singură, fără să fie necesare restricții. În România, nivelul de conștientizare este ceva mai redus, cel puțin așa consideră guvernanții noștri, așadar populația trebuie amenințată zilnic la televizor, cu dosare penale, iar armata a fost scoasă pe străzi.

Managementul statelor și eficientizarea resurselor naționale. Cel puțin în această faza incipientă a pandemiei, statele lumii au decis să acționeze individual în lupta cu virusul, așadar presiunea este pe guvernanți. Guvernanții dau teză. Ulterior, vor fi evaluați după numărul de morți care ar fi putut fi salvați. Soluțiile lor sunt diverse. În Africa de Sud, homeless-ii au fost luați de poliție de pe străzi și izolați împreună pe un stadion, însă în alte capitale africane, stadioanele ar fi probabil neîncăpătoare pentru a găzdui toată populația fără adăpost. Iranul a eliberat 85.000 de pușcăriași, de fapt i-a învoit, rugându-i să revină la închisori după încheierea pandemiei. Dintre țările foarte populate, Brazilia este singura unde se iau foarte puține măsuri, în ciuda presupunerii logice că ea va deveni focarul principal al emisferei sudice. Acolo, președintele Bolsonaro se ambiționează încă să nege pericolul evident, deși este bănuit că este el însuși infectat cu COVID 19. Extremul absurd pare să fie atins în Turkmenistan, unde președintele-dictator a declarat zero îmbolnăviri și a interzis, efectiv, utilizarea cuvântului coronavirus, pe teritoriul țării.

 Cele 3 variabile de mai sus sunt cele care pot salva sau condamna o țară întreagă. În luna aprilie, va începe să fie evident că unele state nu au nici o șansă să facă față singure pandemiei. Țările populate de oameni neinformați, cu guverne incompetente și lipsite de resurse, și care nu reușesc nici măcar să limiteze migrațiile de proporții vor suferi pierderi groaznice.

Anticipăm deja o criză economică mondială care, în esență, se va traduce printr-o sărăcie profundă. Șomajul, inflația și celelalte nenorociri, se vor regăsi în scăderea nivelului de trăi al oamenilor. Însă pentru oamenii deja săraci, cei care trăiesc de pe o zi pe altă, acest clișeu al „nivelului de trai” nu mai poate fi tehnic redus. Nivelul de trai al unuia din 10 oameni de pe pământ nu mai are unde să scadă, fără să dispară de tot.

Deși oameni ca și noi, cu mâini și cu picioare, nimănui nu pare să-i pese de ei, de cei mai săraci 1 miliard de membri ai speciei homo sapiens. Suferința săracilor planetei ne înduioșează aproape la fel de mult ca suferința animalelor din junglă. Și cu ei, și fără ei, tot aia e, asta este replica nespusă de liderii lumii. În schimb, dacă s-ar îmbolnăvi Cristiano Ronaldo, Dalai Lama sau Regina Angliei, astfel de vești ar stârni valuri de empatie, umplându-ne wall-urile de meme de solidaritate.

Pe săracii planetei nu îi regretă nimeni.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In toata nebunia asta se uita convenabil motivatia esentiala ce a dus la impunerea carantinei universale: Evitarea pierderii de vieti omenesti la o scara mare. Haida de, exact aici se va ajunge diferentiat dupa categorii sociale. Si la fel ca in razboi tot plebea va suporta la scara mare costurile de vieti omenesti. De fapt pe zi ce trece pare tot mai evident ca sa dorit evitarea decesului unei minoritati globale privilegiate la fel de expusa ca si restul muritorilor de rand lipsiti de privilegii. Vorba aia, virusi, bacterii nu fac diferenta intre bogati si saraci, lucru valabil mai ales pentru reprezentantii lor puternic contagiosi. Ca e gripa ori Sindrom respirator acut sever intotdeauna se vor gasi organisme umane care vor dezvolta imunitate. Traim cu totii pe acesta planeta nu santem ca extraterestii din Razboiul Lumilor rapusi in final de aliatii nostri microscopici. Ma gandesc la europenii intreprinzatori si pusi pe imbogatire ajunsi in cele doua americi, purtatori de virusi care au provocat epidemii cu potential de extinctie printre indienii bastinasi. Poate ca la final se va trage linie si se va gasi careva sa faca un calcul raport pret de cost, in vieti omenesti/performanta tot in vieti omenesti. Oricum ai da, Toate pleaca de la lipsa de Credinta si prea mare grija pentru binele nostru.
    • Like 1
  • Autorul uita un lucru esential-datorita faptului ca aceste populatii traiesc in conditii infiorator de insalubre,de neimaginat pentru natiunile civilizate,intr-un mediu vesnic infestat de cele mai teribile bacterii si virusi,majoritatea populatiei e imuna la boli care,pe noi,europenii,ne-ar omori rapid..Nu prea am auzit termenul de “ gripa” prin India,indonezia sau Brazilia.Dizinterie,holera,febra galbena-la ordinea zilei-si totusi supravietuiesc si se inmultesc si mai mult...
    • Like 0
  • Prezumtiile dvs. pornesc de la o mare neintelegere; pur si simplu nu se pot produce bunuri si servicii in ritmul de inmultire al populatiei. China a inteles acest lucru, India, Pakistan nu, au alta scara de valori. De ce trebuie sa ne ingrijoram noi de situatia lor, din moment ce lor nu le pasa de consecintele pripriilor alegeri. Ca sa fim solidari trebuie sa impartasim aceeasi scara de valori, altfel nu se poate.
    • Like 1
  • Autorul nu merge până la capăt cu concluziile: din cei 1 miliard de săraci cel puțin 10 % se vor revolta și nu vor putea fi opriți decât prin instaurarea unor regimuri dictatoriale dure (vorbim de India, Indonezia, Brazilia, Pakistan, Nigeria, Bangladesh, Mexic, Etiopia, Egipt, Iran și Sudan care împreună dețin 3 sferturi din săracii lumii, plus încă vreo 15 state mai mici). Aceste state sunt împrăștiate pe toate continentele, cu excepția Europei (aici Rusia este vulnerabilă dar are deja un regim opresiv). În noile condiții NATO va trebui să-și întărească substanțial capacitatea într-o lume mult mai ostilă ca în prezent, unde grupările teroriste își vor înzeci nr. de adepți. Europa, SUA și Canada vor deveni fortărețe sub asediul a zeci de milioane de migranți, care vor forța granițele cu arma în mână !
    • Like 2
    • @ Mihai Grecu
      Este foarte posibil sa se intample asta... dar, si multe, alte evenimente imprevizibile... Deocamdata, oricat am vrea sa fim de optimisti si sa ne vrem binele, va trebui sa privim realitatea, frontal! Si nu va fi usor!
      • Like 0
  • Corectitudinea politica ar trebui sa va fereasca de critici, desi articolul foloseste numai clisee. Cititi “ Peregrinarile lui Tuff” pentru a intelege viitorul unor tari ca India si Pakistan.
    • Like 0
    • @ Dan Juganaru
      Confirm, “frate”!
      • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    Cel mai "bine" stă Coreea de Nord. S-ar putea înțelege că nu au nici un caz. În timp ce lumea se luptă cu virusul, ei fac teste nucleare.
    Chiar mai bine decât China. La coreeni virusul nici n-a intrat, așa de ermetic închisă e țara.
    Pentru cei ce preaslăvesc "eficiența" chineză (uitând că răspândirea bolii a avut drept cauză exact acțiunile regimului autoritar chinez). Și încă, luând în considerare minciunile, raportările false, inerente sistemelor autoritare.
    Apropo, nici cu Turkmenistan nu mi-e rușine. Tot o dictatură.
    • Like 0
  • Aspre și amare cuvinte.
    Dar acoperite de realitate.
    • Like 1
  • Vedeti ca in privinta interdictiei utilizarii termenului "coronavirus" in Turkmenistan chiar pe site-ul catre care duce link-ul dumneavoastra apare o erata potrivit careia informatia initiala era falsa.
    • Like 0
  • Parerist check icon
    In India, sau unele parti din Africa populația e cu 15 ani mai tânără decât în Europa. Sper să-i ajute...
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult