Sari la continut
Republica
Comunicare

„Unii dintre refugiați călătoresc de la Râmnicu Vâlcea la București pentru o pungă de făină”. Cosmina Simiean, directoare DGASMB, despre Centrul de la Romexpo, unde primesc ajutor 1.700 de oameni pe zi

Cosmina Simiean

La mai bine de 12 luni de la declanșarea războiului din Ucraina încă e coadă la Centrul destinat refugiaților din Ucraina la Romexpo. Femei cu copii în brațe sau care dorm în cărucioare și câte un bărbat rătăcit din când în când printre ele așteaptă să primească de la asistenții sociali și de la ONG-urile donatoare mâncare, haine, produse de igienă sau informații despre servicii medicale. „Unii dintre ei călătoresc de la Râmnicu Vâlcea pentru o pungă de făină” spune Cosmina Simiean, directoare DGASMB.

Într-un dialog cu Habits by Republica directoarea instituției care coordonează activitatea „oficială” de primire și cazare a refugiaților din București spune că lucrurile ar putea fi organizate mai bine în țară și că misiunea Centrului de la Romexpo ar fi trebuit încheiată în urmă cu 6 luni, însă afluxul de oameni – în medie între 1700 de persoane pe zi – demonstrează că este în continuare nevoie de el. Cu toate acestea, funcționarea centrului de la Romexpo destinat refugiaților din Ucraina este tot mai greu de gestionat, pentru că ritmul în care se fac donațiile a scăzut. „Interesul pentru războiul din Ucraina a scăzut foarte mult și, implicit, și donațiile pentru refugiați. E din ce în ce mai greu să asigurăm funcționarea Centrului de la Romexpo”, spune Cosmina Simiean.

Mișcarea Gara de Nord – primul ajutor pe care l-au primit refugiații ucraineni care au ajuns aici la începutul războiului

În ajutorarea refugiaților ucraineni au jucat un rol la fel de important voluntarii. Mișcarea Gara de Nord a luat naștere în primele zile de la declanșarea războiului din Ucraina, când în Gara de Nord soseau mii de ucraineni cu trenul, iar instituțiile statului nu se mobilizaseră încă. Atunci au intrat în acțiune voluntarii. Printre cei care au petrecut zile întregi încercând să ajute ucraineni se numără Lucia Efrim. 

A petrecut trei săptămâni ajutând refugiații ucraineni din Gara de Nord: “Veneau oameni cu alimente, medicamente, au început să vină oameni să-și ofere serviciile. A fost ca un pay-forward. Ajuți și la rândul său fiecare ajută. Mă duceam la serviciu și la ora 16.30 spărgeam ușa și mergeam la Gară unde stăteam până la ora 4 dimineața. Mă înghițea Gara pur și simplu.”

Ce a motivat-o pe Lucia? Cred că mi-am descoperit și vocația cumva pentru că îmi place să ajut și faptul că pot să ajut și rezultatul acțiunilor mele e unul pozitiv e o satisfacție. Poate sună egoist, dar asta am simțit.”

Cei care vor să doneze în continuare pot dona produse neperisabile, haine sau produse de igienă la Centrul destinat refugiaților din Ucraina la Romexpo, de luni până sâmbătă în intervalul 9-17.

Mai multe detalii despre funcționarea centrului de la Romexpo, destinat refugiaților din Ucraina, în podcastul atașat acestui articol.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult