Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

COVID-19. Jurnal de medic la firul ierbii: „Cifrele pentru România nu sunt bune. Ne situăm între 22% și 35% rată de creștere. Să ai peste 100 de cadre medicale infectate din 750 de cazuri în toată țara e dovada clară a incompetențelor criminale”

Smurd, covid

Foto Virgil Simionescu/ Inquam Photos

Telegrafic. De la firul ierbii – adică acolo unde se execută, nu unde se decide.

1. S-au dat publicității analizele pe serii mai lungi legate de rata deceselor prin COVID-19. Graficul de mai jos. Ne pune pe gânduri faptul că atât rata de depistare a noilor cazuri de infecție, cât și cea a deceselor se află în aceeași zonă: 22 -35%. Una din două: ori eficacitatea noastră în a salva pacienții deja infectați este similară, indiferent dacă te numești Germania cea excelent organizată sau mult hulita Italia, ori proporția celor salvați este nesemnificativă raportat la numărul mult prea mare al celor infectați (fie cu teste pozitive sau nu). România este la început pe aceste analize, dar nu trebuie să trăim în iluzii.


2. Rata de creștere a numărului celor infectați. Cifrele pentru România nu sunt bune. Ne situăm între 22% și 35% rata de creștere. Unele zile mai bine, altele mai slab. Trebuie reamintit că trebuie să luptăm pentru o rată de creștere de maxim o cifră pentru a avea șanse reale de luptă cu boala! Trebuie să fim și mai agresivi în măsurile de rupere a lanțului de transmitere a bolii!

3. Circulă peste tot protocoale de tratament și referiri la articole cu soluții propuse pentru COVID-19. Media are partea ei de implicare, anunțând cu multă emoție că spitalul X sau că medicul Y are o rată de succes superioară altora. Atitudinea corectă aici este să ne abținem la a difuza informații fără suport real științific. 50 de cazuri rezolvate sunt o speranță, dar nu o dovadă!

4. Companiile farmaceutice active în România joacă acum o carte complicată. După ce ani de zile au investit timp și energie în dezvoltarea unor relații cordiale cu lumea medicală văd acum cum aceeași lume medicală le cere să-și dovedească amiciția și să ajute spitalele și medicii cu ceea ce se poate: mănuși, halate, viziere, biocide.... Este îngrijorător că în această situație dificilă unii dintre acești parteneri la bine nu sesizează că trebuie să se adapteze. Medicii au acum nevoie de măști și de soluții de transport, iar pacienții au nevoie de respiratoare și nu de telefoane de marketing care să ne asigure că nu se va opri producția la fabrica din Pakistan. Numai în ce mă privește am primit exact două telefoane care să întrebe cu ce se poate să fim ajutați și cam zece care au dorit să transmită mesaje de marketing. Dacă vreți să fiți parteneri, domnilor din pharma, atunci haideți printre noi să ne cunoașteți nevoile!

5. Administrațiile implicate par a lua măsurile corecte în etapele necesare pentru a le face digerabile. La momentul presupusei transpirări în presă a variantei de lucru a ordonanței de restrângere a circulației persoanelor s-a auzit de la medicii din toată țara un oftat de aprobare. Medicii sunt nemulțumiți că aceste măsuri mai agresive nu se iau mai repede. Dar suntem conștienți că o creștere a turației acestor măsuri le poate face de neacceptat și să conducă la o „acvaplanare administrativă”: se iau decizii, dar nimeni nu le mai respectă, iar societatea se duce spre prăpastie. Asta trebuie evitat cu putere! Se vede o luptă generală de eliminarea unor bariere birocratice în managementul medical al pacientului. Asta este foarte bine!

6. Managementul unităților spitalicești este supus acum probei focului. Există un grad înalt de nemulțumire a medicilor față de felul în care unii manageri se comportă acum. Să ai peste 100 de medici și cadre medicale infectate dintr-un total de aproximativ 750 de cazuri în toată țara este dovada clară a incompetențelor criminale. Nu vorbim acum de alocarea preferențială a cabinetelor la spital: cu fereastră la prieteni și fără fereastră la dușmani. Vorbim despre decizii care pun în pericol viața medicilor. Ăia puțini pe care îi mai avem. Mai devreme sau mai târziu vom trece de această pandemie și este de așteptat ca cei puși în pericol prin măsuri defectuoase de management să pună piciorul în prag. Acum trebuie să fim uniți, dar asta nu exclude responsabilitatea!

7. Universitățile de medicină caută soluții de învățământ la distanță. Evident pe termen limitat – medicina se învață și se practică cu omul în față. Problemele tehnice sunt ample: brusc trebuie platforme extinse care să prindă zeci de mii de studenți, acces la internet de viteză, aplicații diferite. Brusc trebuie să producem mii de materiale de educație. Universitarii din medicină, aceiași cu cei ce trebuie să stea în prima linie și în spitale sunt sub o presiune formidabilă. Să practici e-learningul nu se învață peste noapte. Există ajutoare, dar nu sunt suficiente: dacă activați în zona utilă e-learning-ului și puteți ajuta, atunci ăsta este momentul să ajutați!

Ca să răspund global unui calup de întrebări primite de la pacienți: NU - nu cred că vorbim de o conspirație mondială, DA – am încredere în cifrele comunicate oficial, DA – sunt de acord cu măsurile administrative din domeniul medical și le-aș dori chiar și mai temeinic aplicate, DA – trebuie să refuzați să folosiți aceeași linguriță în comun chiar și la biserică, DA – și această pandemie va trece.

La Revoluția de la 1848 se spunea: Dreptate și Frăție. Acum trebuie să spunem: Uniți și Responsabili!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • nu sunt medic,de nici o spec. si cu atat mai putin virusolog sau infectionist;sunt ec. cu specializ. in informatica,deci,in afara de logica si bunsimt,nu am alte resurse,dar, analizand inf si datele raportate,cred ca principalii vinovati pt. nr. mare de pers. pozit., evident mult mai mare decat cel inregistrat, sunt cei care au stabilit protocoalele,manegerii de spitale si personalul medical ale caror erori fac ca minciunile inconstiente ale pacientilor (vezi gerota) sau lipsa de conformare a populatiei, par simple greseli copilaresti... sa nu testezi ORICE pacient care ajunge in ORICE unit. medicala INDIF. de specialitate fara a-i izola de restul pacientilor ca pe niste bombe biologice,pana nu se dovedesc negativi,ca ac. pacienti sa fie tratati de pers medical,de orice nivel,fara protectie max. mi se par erori fundamentale care au cauzat cel putin 90% din totalul pers. infestate, inclusiv personal medical ! chiar daca se vor lua masuri pt. ca astfel de sit. sa nu mai existe,numarul mare de victime va urma dupa sarb. pascale IN MEDIUL RURAL daca politia nu va reusi sa opreasca contactele sociale! acolo,va fi italia romaniei din cauza pop. imbatranite....
    • Like 0
  • Domnule Berghea, exista o explicatie pentru discrepanta foarte mare intre rata de mortalitate din anumite tari care au deja multe cazuri (Germania, Elvetia, chiar si SUA) versus celelalte tari? Daca am inteles bine, sunt doua variante: eficienta sistemul medical mult superioara sau mult mai multe persoane testate (si implicit infectii detectate). Multumesc anticipat :)
    • Like 0
    • @ Barbu Daniel
      Rata trebuie inteleasa ca viteza cu care se dubleaza numarul de.... de cazuri ... de decese... etc. Daca doua tari au aceeasi viteza de dublare a numarului de decese atunci inseamna ca pe undeva exista un element comun intre cele doua tari. Acest element comun poate fi calitatea identica a sistemului medical. Dar acest lucru este valabil la numere mici (deci putini bolnavi care pot fi adecvat cuprinsi in sistemul sanitar). La numere mari (cand sunt mult prea multi bolnavi), cand oamenii nu pot accesa efectiv sistemul sanitar, este limpede ca efalitatea sau diferenta intre rate nu tine de cat de bun sau prost e sistemul.
      • Like 1
    • @ Florian Berghea
      Va multumesc frumos pentru raspuns. Sa inteleg, in acest caz, ca diferenta dintre Germania si Spania, de exemplu, este capacitatea sistemului medical (Spania este depasita de numarul de cazuri, iar Germania reuseste sa trateze corespunzator toate cazurile care necesita spitalizare)? Ambele au un numar foarte mare de bolnavi, dar o discrepanta extrem de mare in ce priveste evolutia si numarul de decese. Va multumesc.
      • Like 0
    • @ Barbu Daniel
      Tocmai ca NU. Ratele de deces sunt identice in cele doua tari! Asta trebuie inteles. Numarul decedatilor este diferit (mare in Spania si mic in Germania) pur si simplu pentru ca in Spania boala a aparut mai devreme! Daca ratele se mentin la fel in doua saptamini Germania va avea numarul deceselor pe care le are acum Spania. Nu comparati numarul ci rata!
      • Like 1
    • @ Florian Berghea
      Va multumesc pentru clarificare!
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult