Foto Virgil Simionescu/ Inquam Photos
Telegrafic. De la firul ierbii – adică acolo unde se execută, nu unde se decide.
1. S-au dat publicității analizele pe serii mai lungi legate de rata deceselor prin COVID-19. Graficul de mai jos. Ne pune pe gânduri faptul că atât rata de depistare a noilor cazuri de infecție, cât și cea a deceselor se află în aceeași zonă: 22 -35%. Una din două: ori eficacitatea noastră în a salva pacienții deja infectați este similară, indiferent dacă te numești Germania cea excelent organizată sau mult hulita Italia, ori proporția celor salvați este nesemnificativă raportat la numărul mult prea mare al celor infectați (fie cu teste pozitive sau nu). România este la început pe aceste analize, dar nu trebuie să trăim în iluzii.
2. Rata de creștere a numărului celor infectați. Cifrele pentru România nu sunt bune. Ne situăm între 22% și 35% rata de creștere. Unele zile mai bine, altele mai slab. Trebuie reamintit că trebuie să luptăm pentru o rată de creștere de maxim o cifră pentru a avea șanse reale de luptă cu boala! Trebuie să fim și mai agresivi în măsurile de rupere a lanțului de transmitere a bolii!
3. Circulă peste tot protocoale de tratament și referiri la articole cu soluții propuse pentru COVID-19. Media are partea ei de implicare, anunțând cu multă emoție că spitalul X sau că medicul Y are o rată de succes superioară altora. Atitudinea corectă aici este să ne abținem la a difuza informații fără suport real științific. 50 de cazuri rezolvate sunt o speranță, dar nu o dovadă!
4. Companiile farmaceutice active în România joacă acum o carte complicată. După ce ani de zile au investit timp și energie în dezvoltarea unor relații cordiale cu lumea medicală văd acum cum aceeași lume medicală le cere să-și dovedească amiciția și să ajute spitalele și medicii cu ceea ce se poate: mănuși, halate, viziere, biocide.... Este îngrijorător că în această situație dificilă unii dintre acești parteneri la bine nu sesizează că trebuie să se adapteze. Medicii au acum nevoie de măști și de soluții de transport, iar pacienții au nevoie de respiratoare și nu de telefoane de marketing care să ne asigure că nu se va opri producția la fabrica din Pakistan. Numai în ce mă privește am primit exact două telefoane care să întrebe cu ce se poate să fim ajutați și cam zece care au dorit să transmită mesaje de marketing. Dacă vreți să fiți parteneri, domnilor din pharma, atunci haideți printre noi să ne cunoașteți nevoile!
5. Administrațiile implicate par a lua măsurile corecte în etapele necesare pentru a le face digerabile. La momentul presupusei transpirări în presă a variantei de lucru a ordonanței de restrângere a circulației persoanelor s-a auzit de la medicii din toată țara un oftat de aprobare. Medicii sunt nemulțumiți că aceste măsuri mai agresive nu se iau mai repede. Dar suntem conștienți că o creștere a turației acestor măsuri le poate face de neacceptat și să conducă la o „acvaplanare administrativă”: se iau decizii, dar nimeni nu le mai respectă, iar societatea se duce spre prăpastie. Asta trebuie evitat cu putere! Se vede o luptă generală de eliminarea unor bariere birocratice în managementul medical al pacientului. Asta este foarte bine!
6. Managementul unităților spitalicești este supus acum probei focului. Există un grad înalt de nemulțumire a medicilor față de felul în care unii manageri se comportă acum. Să ai peste 100 de medici și cadre medicale infectate dintr-un total de aproximativ 750 de cazuri în toată țara este dovada clară a incompetențelor criminale. Nu vorbim acum de alocarea preferențială a cabinetelor la spital: cu fereastră la prieteni și fără fereastră la dușmani. Vorbim despre decizii care pun în pericol viața medicilor. Ăia puțini pe care îi mai avem. Mai devreme sau mai târziu vom trece de această pandemie și este de așteptat ca cei puși în pericol prin măsuri defectuoase de management să pună piciorul în prag. Acum trebuie să fim uniți, dar asta nu exclude responsabilitatea!
7. Universitățile de medicină caută soluții de învățământ la distanță. Evident pe termen limitat – medicina se învață și se practică cu omul în față. Problemele tehnice sunt ample: brusc trebuie platforme extinse care să prindă zeci de mii de studenți, acces la internet de viteză, aplicații diferite. Brusc trebuie să producem mii de materiale de educație. Universitarii din medicină, aceiași cu cei ce trebuie să stea în prima linie și în spitale sunt sub o presiune formidabilă. Să practici e-learningul nu se învață peste noapte. Există ajutoare, dar nu sunt suficiente: dacă activați în zona utilă e-learning-ului și puteți ajuta, atunci ăsta este momentul să ajutați!
Ca să răspund global unui calup de întrebări primite de la pacienți: NU - nu cred că vorbim de o conspirație mondială, DA – am încredere în cifrele comunicate oficial, DA – sunt de acord cu măsurile administrative din domeniul medical și le-aș dori chiar și mai temeinic aplicate, DA – trebuie să refuzați să folosiți aceeași linguriță în comun chiar și la biserică, DA – și această pandemie va trece.
La Revoluția de la 1848 se spunea: Dreptate și Frăție. Acum trebuie să spunem: Uniți și Responsabili!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.