Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

COVID 19. Unde suntem. Ce putem face. Când se va termina totul

Ilustrație COVID-19

Foto: Inquam Photos

A contribuit în mod egal prof. Cristian Băicuș (UMF Carol Davila, București)

Fără vorbe multe și fără figuri de stil despre ceea ce știm și ceea ce nu știm despre actuala pandemie. Sursa datelor este analiza făcută de Mark Handley, profesor la University College of London – clasificată în 2019 pe locul 14 în topul universităților din toată lumea. Analiza poate fi găsită aici și este actualizată aproape zilnic. 

Datele din analiză sunt preluate din raportările naționale, cele ale OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și cele agregate la centrul specializat dezvoltat de Universitatea John Hopkins (date disponibile brut aici). Informațiile suplimentare sunt cele public disponibile pe site-ul OMS. Împreună cu Profesorul Cristian Băicuș (UMF Carol Davila, București) am încercat să formulăm răspunsuri la câteva întrebări legate de actuala pandemie pe baza informațiilor cele mai pertinente. Punctul nostru de vedere este cel al unor medici cu activitate academică permanent focalizată de dorința de a înțelege evenimentele prin prisma raționamentului științific și a corectitudinii statistice. Iată cum apare judecată la rece problema COVID 19.

1. Sunt datele despre pandemia COVID 19 suficiente și de calitate? 

Și da, și nu. Știm că pentru a putea trage concluzii corecte trebuie să avem o cantitate cât mai mare de date care să provină din surse dovedite de încredere; datele trebuie să fie recoltate într-un mod cât mai omogen și să aibă relevanță pentru întrebările noastre. Dacă comparăm cu exit-poll-urile din timpul alegerilor, atunci înțelegem că într-un fel sunt rezultatele dacă evaluăm 1000 de respondenți și în altul dacă evaluăm 20.000; într-un fel sunt rezultatele dacă sondajul se face telefonic, și într-altul dacă se face în mijloacele de transport în comun etc. Despre actuala pandemie sunt disponibile o multitudine de informații provenite în special din China, dar mai nou și din Europa. Cantitatea acestor date este apreciabilă, dar calitatea lor suferă din lipsă de omogenitate și mai ales datorită modului cum sunt analizate de către fiecare individ sau organizație ce le concentrează. 

Dacă în ceea ce privește evoluția clinică a bolii, modul în care apar complicațiile sau cine este la risc datele pot fi considerate mai omogene (deși există diferențe genetice între asiatici și europeni care ar putea interfera analizele), cu totul altă situație apare atunci când judecăm evoluția epidemiologică. Mai precis contextul social (care poate influența această evoluție și este diferit de la societate la societate), interacțiunile sociale (important de înțeles în acest caz), obiceiurile, densitatea populației, gradul de industrializare și informatizare samd fac dificil de comparat modul în care boala se extinde sau felul în care societatea răspunde la măsurile de limitare a răspândirii bolii. 

Nu în ultimul rând să nu uităm că vorbim despre un virus despre care presupunem că ar putea fi influențat de temperatura ambientală (fapt încă nedovedit cu certitudine). Aceasta face ca evenimentele petrecute într-o țară caldă (de exemplu Singapore) să fie interpretate cu precauție de către cei aflați într-o țară cu climă mai rece (de exemplu Suedia). Pentru ca lucrurile să fie mai complicate chiar lumea științifică este destul de bulversată de efortul de a găsi și comunica rapid detalii relevante despre pandemie ceea ce face ca selecția datelor publicate să fie mai degrabă atipică comparativ cu perioadele precedente.

Evoluție cazuri COVID

2. Există vreun medicament dovedit eficient în tratarea pacienților cu COVID 19? 

OMS spune clar – până la acest moment NU există vreun produs care să protejeze de posibila infecție cu COVID 19 sau care administrat la un pacient infectat să ducă la îndepărtarea virusului. Există date limitate legate de diverse remedii medicale și non-medicale care pot ajuta la o eventuală ameliorare a stării generale a pacientului, dar despre niciunul dintre acestea nu se poate spune că are un rol major în vindecare sau în împiedicarea apariției complicațiilor mortale. La ora actuală există studii clinice în desfășurare care verifică medicamente ce ar putea ajuta dar până la încheierea acestora orice concluzie este lipsită de suport științific. Se atrage atenția că antibioticele nu trebuie folosite fără indicația medicului chiar în cazurile febrile.

3. Dacă nu avem niciun tratament împotriva virusului atunci cum vom stăpâni pandemia? Știm clar că virusul se transmite de la om la om prin picăturile de lichid (salivă, secreții bronșice sau nazale). Aceste picături sunt expulzate în aer odată cu vorbitul, tusea sau strănutul. Dacă pentru vorbit distanța de expulzare este mai mică, pentru tuse și strănut această distanță de expulzare este semnificativ mai mare. Din acest motiv posibilitatea de a aspira aceste picături infectante este mai mare în cazul în care cel sănătos se află lângă cel bolnav care tușește sau mai mică dacă cei doi se află la aceeași distanță ca anterior dar numai vorbesc. Mai știm că virusul, în aceste picături, supraviețuiește și pe suprafețele pe care cade de unde poate trece pe mâna celui sănătos – dacă acesta duce mâna în contact cu fața, gura, nasul sau ochii atunci infectarea este posibilă. Până la acest moment nu avem decât o singură armă de luptă cu pandemia – să oprim transmiterea de la cel bolnav la cel sănătos. In mod ideal dacă am izola toți oamenii din lume pe o anumită perioadă (suficient încât toți cei bolnavi să se vindece și să nu mai transmită virus viu – asta însemnând încă cel puțin două săptămâni de la vindecare așa cum știm acum) atunci pandemia ar fi total oprită. Dar acest lucru este practic imposibil de făcut în realitate așa încât fiecare țară s-a concentrat pe identificarea rapidă a celor bolnavi și izolarea acestora. Din motive diferite care țin de frica celor bolnavi de a fi victimizați sau de faptul că unii bolnavi nu au simptome semnificative și nu sunt izolați la timp, numărul celor infectați crește. 

4. Este transmiterea acestui virus influențată de vremea rece sau caldă? 

Deși există speranța că virusul COVID-19 se va comporta ca uni virus gripal și transmiterea sa de la om la om va diminua în sezonul cald este prea devreme să afirmăm acest lucru. Virusul a dovedit că se transmite viguros atât în zonele calde și umede cât și în cele foarte reci. De asemenea consumul de alimente excesiv de reci sau excesiv de calde precum și îmbăierea în ape cu temperatură crescută nu s-au dovedit că au vreun efect în ce privește schimbarea riscului de a fi infectat cu COVID-19.

5. De ce România stă încă bine iar Italia este devastată de infecția cu COVID-19?

Din păcate datele epidemiologice nu arată la acest moment diferențe semnificative legate de viteza de extindere a epidemiei în Italia față de România. Graficele de mai jos arată o rată zilnică de apariție a noilor cazuri de aproximativ 33-35% în țările Europei. Aparent Italia a fost pe aceeași linie până la momentul adoptării măsurilor drastice de limitare a contactelor sociale ceea ce a făcut să treacă pe o rată de aproximativ 22%. Din păcate nici această rată nu este îndeajuns de mică pentru a face ca numărul celor infectați și care au nevoie de servicii medicale intensive să poată fi acceptabil pentru sistemele medicale. Cu alte cuvinte, chiar și la o rată de 22% sistemele sanitare sunt în imposibilitate de a rezolva toate cazurile serioase. Nu ne place, dar până la acest moment motivul pentru care avem mai puține cazuri la 100.000 de locuitori comparativ cu Italia nu este altul decât că suntem mult mai la începutul epidemiei în țara noastră.

 

6. Când vor deveni lucrurile grave și pentru România? 

Cifrele nu mint – dacă în perioada imediat următoare ne vom comporta la fel ca până acum, atunci nu avem de ce să sperăm că nu vom rămâne la rata de 35%. Asta înseamnă 1000 de cazuri la sfârșitul săptămânii și posibilitatea de a ajunge la 10.000 de cazuri la sfârșitul lunii. Din păcate nu avem motive să credem că rata deceselor în România va fi alta decât la nivel mondial. Adică aproximativ 1 deces la 26 de persoane diagnosticate – atenție că numărul persoanelor diagnosticate este diferit de numărul persoanelor efectiv infectate: în Coreea de Sud se practică o diagnosticare mai amplă și de aceea rata deceselor pare mai mică, în Italia se practică diagnosticarea persoanelor cu simptome sau suspecte și de aceea rata deceselor pare mai mare. Este plauzibil să credem că dacă vom copia măsurile de prevenție din Italia vom ajunge la o rata similară cu cea a Italiei de acum. Totuși nu vom câștiga decât câteva zile în plus. Concluzia este una singură – trebuie luate măsuri chiar și mai severe comparativ cu cele din Italia pentru a diminua semnificativ rata de apariție a cazurilor noi! Iar fiecare dintre noi trebuie să fie și mai sever cu sine însuși în impunerea regulilor de distanțare socială și igiena.

7. Când se va termina pandemia? 

Dacă nu vom găsi o metodă medicală de a rupe transmiterea sau reduce efectele infectării COVID-19 atunci totul va depinde de sensibilitatea virusului la temperaturile sezonului cald (încă nu știm dacă acest lucru se va întâmpla) și de măsurile de limitare a transmiterii prin secreții (izolare, reducerea expunerii prin contacte sociale, metode de barieră mecanică – măști și mănuși, aplicarea tehnicilor de igienă etc.). Nu ne putem hazarda pentru o dată dar putem compara cu ceea ce s-a întâmplat în China unde se poate aproxima o perioadă de 5-6 săptămâni până ce numărul cazurilor zilnice noi a început să scadă și încă 5-6 săptămâni până ce numărul acestora a scăzut semnificativ. 

Dar de bună seamă diferențele culturale, sociale, economice sau de potență a sistemului economic vor face ca ceea ce se întâmplă într-o țară (de exemplu China) să nu se repete identic în alta. În plus atragem atenția că reizbucnirea epidemiei într-o zonă ”liniștită” se poate petrece în orice moment dacă transferul de persoane bolnave din alte zone nu este controlat. In toate statele s-au depus eforturi considerabile pentru a identifica acel caz 0 – primul pacient de la care s-a răspândit boala. Asta dovedește cât de important este să blocăm reapariția unui nou caz 0 în care epidemia este aparent dispărută. Din acest motiv suntem de părere că o atitudine comună a cât mai multor țări în ceea ce privește metodele de blocare a transmiterii virusului este cea mai bună soluție.

8. Si totuși, care este cea mai bună cale de urmat? 

Este într-adevăr greu de spus acum. Sunt țări care au aplicat metoda izolării absolute (China), alte țări cu sisteme sanitare la fel de puternice și competente (Marea Britanie sau Suedia) nu au închis nici măcar școlile, sunt țări care testează sistematic populația pentru acest virus (Coreea de Sud) altele testează la țintă (Germania, Italia sau România)... Acest lucru demonstrează clar că nu există un consens asupra modului de acțiune al sistemului sanitar pentru rezultate optime. Dacă adăugăm la asta componenta economică – costuri ale acestor acțiuni și pierderile asociate din economie – înțelegem că nu avem acum argumente să selectăm ceea ce ar fi cea mai bună cale de urmat acum.

Am încercat în acest material să explicăm ce știm cât de cât sigur despre această pandemie. Este foarte posibil ca datele actuale să se modifice în timp. Dar acest lucru nu schimbă efortul nostru de a pune la dispoziția publicului o analiză riguroasă cu suport științific care să poată fi contrapusă știrilor alarmiste, incomplet sau incorect fundamentate sau chiar a celor voit mincinoase. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabi check icon
    Noul coronavirus se transmite la o distanţă de 4,5 metri de persoana infectată, supravieţuieşte cel puţin 30 de minute în aer după ce „sursa” infecţiei nu mai este prezentă.
    Cel puţin, asta arată cel mai recent studiu realizat de către experţii chinezi, care explică modul de transmitere a virusului. Primul pacient infectat cu coronavirus a îmbolnăvit, în cursul unei călătorii cu autobuzul, până la 13 pasageri, pe şapte dintre ei aproape instant.

    Sursa-1:
    https://bit.ly/2WAgEeJ

    Sursa-2:
    https://bit.ly/2webkTe

    Sursa-3:
    https://bit.ly/2IVlTxy

    Sursa-4:
    https://bit.ly/2IRXw3t
    • Like 2
    • @ Gabi
      Adi check icon
      Asta inseamna ca nefericitii care locuiesc la parter si care au ferestre in imediata apropiere a cailor de acces pietonal nu-si mai pot deschide ferestrele! Ca si masura de distantare sociala ar trebui restrictionat orice circulatie in apropierea ferestrelor oamenilor. Nu de alta, dar si locatarii care stau la fereastra pot transmite virusul pietonilor care trec prin dreptul ferestrei lor.
      • Like 5
    • @ Adi
      Gabi check icon
      Deocamdată la noi nu se va bloca niciun acces pietonal. Politrucii și autoritățile de la noi sunt similare – dacă nu chiar inferioare – cu cele din Italia. Politrucilor le pasă doar de ei, de ciolanul de ros. Până când statisticile din Italia nu au arătat clar mii de morți din cauza virusului; toată lumea circula peste tot într-o veselie. Într-un târziu, politrucii italieni au început să realizeze că nu-i de glumă și au început să limiteze circulaţia pietonală și transportul în comun. Acum, nimeni nu mai poate circula pe străzi în oraşele italiene fără a avea un motiv întemeiat. Dar e cam târziu.
      Deocamdată, noi încă suntem la stadiul de început. Deocamdată, la noi, oamenii iau lucrurile în derâdere, deocamdată suntem la stadiul de discuții, dezbateri politicianiste, teroria conspirației, „cine e de vină”, etc. Ca să nu mai vorbim de cei mai ne-educaţi din mediul rural. Acolo e ca în evul mediu; leacul pentru toate bolile e usturoiul și...ţuica. Va fi prăpăd dacă, doamne ferește, noul virus va începe să se răspândească în afara oraşelor. Nu uitați că decidenţilor politici (din toate partidele), le pasă numai de procentajul de voturi și de potenţialul la ciolan. Ei fac asta pentru că sistemul actual le permite. Aducerea lor la realitate din patru`n- patru-ani NU funcționează. Ceva trebuie să se schimbe - până nu va fi prea târziu..
      • Like 4
    • @ Gabi
      Este exact cum spuneţi: pe ăştia (că-i PSD, că-i PNL) nu-i dor decât eventualel pierderi din propriile cuiburi. Dacă Iohanis (pentru care încep să regret că am votat) ar fi fost interesat pe bune de punerea problemei pe un făgaş corect, ar fi impus măsuri radicale la nivelul justiţiei de război corona. Concret, curte marţială pentru cei ce încalcă reglementările de securitate sanitară. Judecată de urgenţă şi pedepse exemplare. Numai asta ar putea potoli pofta de balcanisme a cowboyilor gen spărgătorul de spital Gerota.
      • Like 2
    • @ N Cojocaru
      Chiar acum aflu că "Curtea Supremă" a deschis dosar penal pentru neluţu iubăreţu, fostul miliţian şef adjunct al Bucureştiulu, cel care s-a dus să-şi giugiulească amanta în hotelurile ieftine din Palestina. Deci "Curtea Supremă" a deschis, căci pentru închideri se aşteptă ofrandele pilelor. Sictir!
      • Like 3
    • @ N Cojocaru
      Gabi check icon
      Mulțumesc pentru comentariu. Eu sunt sigur că dl. Preşedinte Iohannis face și dânsul atât cât poate în contextul dat - având împotriva sa un parlament și un CCR care îi cenzureză iniţiativele.
      De acord cu propunerea dvs. de curte marţială pentru cei care încalcă reglementările de securitate sanitară. Judecată de urgenţă şi pedepse exemplare pentru obraznicii de genul fostului miliţian care a infectat spitalul Gerota. Și nu numai. La ora actuală, acest tip de indivizi sunt fie preşedinţi de bloc, fie administratori, în timp ce încasează pensii speciale de militari sau polițiști trecuţi în rezervă prematur. Însă, din păcate, lumea încă îi mai suportă, încă le mai plătesc salariu + pensie acolo unde sunt. Ar trebui să fie dați afară cu toții imediat cu un şut în fund! De 30 de ani, România stă pe loc din cauza acestor tip de reminsecienţe comunistoide care încă mai activează printre noi, fiind doar niște consumatori de resurse speciale, doar niște frânari, doar niște sabotori.
      • Like 0
    • @ Gabi
      Nu.i cenzurează nimeni nimic, este STARE DE URGENTA
      • Like 0
  • Deși este scris în engleză, acest articol poate aduce câteva detalii suplimentare, apropo de rata de creștere, cel puțin: COVID-19: What Works? http://bit.ly/covid-ww
    • Like 0
  • Ultimile evaluari arata ca ne situam pe panta de crestere 22% (ceva mai bine compartiv cu cea de 35%). Insa nici acest 22% nu este suficient pentru a controla situatia. Inainte de orice comentarii am rugamintea de a consulta linkurile din articol. Multumesc inca o data Prof. Baicus pentru coauthorship-ul dansului.
    • Like 0


Îți recomandăm

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult