Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Creșterea vârstei de pensionare, o palmă dată peste obrazul românilor

Doi vârstnici pe bancă

Foto: Monica Silvestre/ Pexels

În luna noiembrie a anului trecut, atrăgeam atenția asupra (ne)sustenabilității sistemului public de pensii: Radiografia sistemului de pensii și soluții pentru a ne asigura un nivel decent de trai după pensionare

Acum, se discută despre majorarea vârstei de pensionare. Aceasta este considerată o soluție pentru a echilibra bugetul fondului de pensii.

Conform acestei reforme, asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, angajații vor ieși la pensie mai târziu și vor cotiza pentru o perioadă mai lungă de timp CAS.

În prezent, conform actualelor prevederi legale, aflate în vigoare, vârsta de pensionare este conform celor de mai jos:

• Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani și va crește treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.

• Pentru bărbați, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.

• Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

• Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani și va crește treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030.

• Stagiul complet de cotizare pentru bărbați este de 35 de ani.

Întrebarea mea este: Până la ce vârstă va trebui să activăm în câmpul muncii pentru a beneficia de pensie, în eventualitatea majorării vârstei de pensionare?

Soluțiile nu trebuie căutate doar în rândul angajaților, care susțin prin cotizațiile lunare nu doar fondul de pensii (în practică, un sistem de redistribuire de la angajați -> pensionari) ci întreg bugetul de stat! Înainte de a citi reformele mai jos menționate, asumate prin PNRR, rog aveți în vedere că durata medie de viață în România este de 72 de ani la bărbați și 79 de ani la femei sau de 75 de ani, luând în considerare ambele genuri.

Reformele asumate prin PNRR:

• Prevederile Legii nr. 127/2019 sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani.

• Cheltuielile cu pensiile menținute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creșteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt și mediu.

• Creșteri țintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.

• Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viața profesională dincolo de vârsta normală de pensionare.

• Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituția.

• Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă și o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecție este eliminat.

• Se elimină pensionarea anticipată.

• Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creșterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).

• Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbați cât și la femei cu speranța de viață până în 2035.

• Sustenabilitate îmbunătățită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare, digitalizând sistemul și permițând o alocare mai diversificată a activelor pentru a crește investițiile pe piața locală

Sumele prezentate, în continuare, sunt fără capitalizare, nu includ corelarea cu rata inflației și nici eventuale randamente obținute în cazul investirii lor.

Pentru angajații ce au fost încadrați, întreaga lor viață activă, cu salariul minim, (1386 lei net / 2300 lei brut, la valoarea actuală), viramentele, prin intermediul CAS, sunt conform celor de mai jos:

1. Femei (stagiu cotizare 31 de ani) = 213.900 lei

2. Bărbați (stagiu cotizare 35 de ani) = 241.500 lei

Să luăm exemplul unui angajat ce a fost încadrat, întreaga sa viață activă, cu salariul mediu, (3176 lei net / 5429 lei brut, în prezent). Viramentele, fără capitalizare și corelarea cu rata inflației sunt conform celor de mai jos:

1. Femei (stagiu cotizare 31 de ani) = 505.000 lei

2. Bărbați (stagiu cotizare 35 de ani) = 570.000 lei

În calcule a fost inclusă suma totală plătită atât la Pilonul 1 (21,25%), dar și la Pilonul 2 (3.75%), întrucât în cazul majorării vârstei de pensionare, pensia va veni mai târziu și va mai scumpă, evident.

Majorarea vârstei de pensionare, asumată prin PNRR este o palmă dată oamenilor care au muncit o viață, au plătit CAS și nu au beneficiat de legi speciale. Nu, acești oameni au respectat principiul contributivității.

Să presupunem că vârsta de pensionare se va ridica la 68 sau 69 de ani, în cazul bărbaților și la 65 de ani, în cazul femeilor, iar speranța de viață va fi nu de 75 de ani, ca in prezent, ci de 77 de ani. Cei care au trăit doar cu salariul minim vor primi o pensie derizorie, minimă, deși au plătit in decursul anilor sume de ordinul sutelor de mii de lei la buget.

Cei care au trăit cu un salariu mediu vor avea o pensie nu minimă, dar oricum derizorie. În prezent, valoarea pensiei medii este de 1.600 lei, conform Casei Naționale de Pensii.

În cazul în care majorarea vârstei de pensionare va deveni realitate vom asista la un furt legalizat.

De ce „furt legalizat”? Pentru că în 30-35 de ani plătim sute de mi de lei la buget și apoi beneficiem de niște pensii mici, care nu pot asigura un trai decent. Și din neant a apărut „soluția”, majorarea vârstei de pensionare.

Printre câștigătorii acestei decizii sunt: bugetul de stat, care va încasa bani de la angajați pentru o perioadă mai lungă de timp, fondurile de pensii Pilon 2, din același motiv și piața de capital. Pierzătorii deciziei sunt angajații.

O paranteză, fondurile Pilon 2 se vor trezi cu un cadou în brațe, anume majorarea vârstei de pensionare, deși nu au solicitat acest lucru. Cu toate acestea, nu mă aștept ca din această direcție să vină critici la adresa majorării vârstei de pensionare, în eventualitatea în care decizia va fi pusă în practică.

Mulți economiști vor spune: „Da, dar fondul de pensii este pe deficit, iar acest deficit va crește, trebuie să majorăm vârsta de pensionare”, ceea ce poate fi o afirmație corectă, dacă nu privim întreaga imagine de ansamblu, anume evoluția economiei românești în următorii 15-20 de ani. Și pentru a oferi și o perspectivă pozitivă asupra modului în care a evoluat produsul intern brut în ultimii 20 de ani, las mai jos un grafic în acest sens.

În anul 2000 România înregistra un PIB de 5 ori mai redus decât în 2021, mai exact 40 miliarde euro, comparativ cu cel din 2021 de 218 miliarde euro (valoarea anticipată, la finalul intervalului poate fi mai ridicată).

Însă economia ar trebui să fie despre oameni, nu doar despre cifre în Excel.

Soluții: atragerea de investiții externe pentru a crește sustenabil PIB-ul și majorarea investiților publice, diversificarea economiei, astfel încât să producem bunuri cu valoare adăugată ridicată, atragerea de forță de muncă din străinătate, realizarea unui plan de creștere economică pentru următorii 15-20 de ani.

Dar nu, in România tot oamenii de rând trebuie să plătească pentru decizii lipsite de etică și viziune economică! Majorarea vârstei de pensionare nu este o soluție! Din contră, aplicarea unei astfel de decizii va lovi direct în cetățean. Problemele sistemului de pensii trebuie rezolvate prin excluderea soluției majorării vârstei de pensionare sau a suprataxării.

Articol preluat de pe project-e.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un pas mic pentru guvern dar... un pas mare pentru globalizare ! Cât mai lipsește până la un program de ucidere în masă, prin lege, a pensionarilor care au depășit o anumită vârstă ? Mult mai puțin cât ar costa un program pe termen mediu și lung a reglementării natalității ! Să nu vină cineva să declare că așa ceva încalcă nu știu ce drepturi civile (sau de altă natură) pentru că ar fi culmea ipocriziei.
    • Like 0
  • .
    • Like 0
  • Si alte tari au crescut varsta de pensionare la 67 ani si 40 ani contribuiti (35 ani contribuiti pt soldati si armata), si nu au pensii speciale. Cat e pensia ca valoare - depinde tot de salariu si de tzara, comparabila la 60-70% din ultimile salarii. Solutia e contributia la pensia privata deductibila din salariu, de economisit de tineri pt a acoperi varstele de 50-60 ani cand apar dificultatile de a gasi un job ok platit.
    • Like 2
  • Eu sunt sigur ca nu se va ajunge la asemenea varsta de pensionare. De unde a aflat autorul articolului, stie numai el. Mai mult, propun ca FUNCTIONARII din sistemul bugetar care solicita sa mai ramana pe post, sa fie scosi la pensie si sa fie REANGAJATI pe postul respectiv cu salar de INCEPATOR. Oricand un functionar pensionat poate fi inlocuit cu un alt coleg de birou sau alt tanar cu studii serioase.
    • Like 1
  • Nume check icon
    Situatia este incurcata si nu numai la noi, chiar si in tarile in care sistemul de pensii este cladit pe o baza sanatoase si sustenabila. Scaderea natalitatii, emigratia trecuta si ce mai ales viitoare, pentru ca nu cred ca acest lucru se va reduce, vor crea si mai mari probleme. O sa fie greu si sa speram ca nu vom avea convulsii sociale serioase in 10-20 de ani
    • Like 0
  • eu cred ca ar trebui schimbata legea, administrarea banilor de pensii sa nu mai fie la cheremul guvernelor si al parlamentelor. Sunt bani privati, pusi deoparte de generatii de oameni. Dupa 89 fondul de pensii avea excedent si l-au papat guvernele de dupa. Acum dupa ce l-au papat, vor sa faca ceva smecherii ca sa mai aiba ce papa in viitor.
    fondul de pensii (ca si cel de sanatate) fiind create din contributiile oamenilor ar trebui administrate de profesionisti si auditate anual de institutii care nu se supun nici parlamentului si nici guvernului. Acele institutii care verifica felul in care se impart banii ar trebui sa poata sa trimita la puscarie inclusiv guvernanti. asa ca sa descurajeze tentative de furt.
    Din consumul acestor fonduri ar trebui exclusi cei care nu au contribuit - nu au ce sa caute, sa consume contributiile celor care au contribuit. Cei care nu au contribuit primesc ajutoare de la stat, subventii, altceva decat pensii sau asigurari de sanatate. Cele 2 sisteme ar trebui decuplate - decuplat ajutorul de la stat de asigurarile de orice fel. Asigurarea presupune contributie si ar trebui acordata celor care au contribuit. Ajutorul e un fel de donatie, si ar trebui separat ca sursa de finantare de contributiile private ale asiguratilor

    pe mine ma revolta ca in fiecare luna platesc o gramada la asigurari de sanatate, iar pentru analize gratuite suportate de casa, pentru mine nu sunt niciodata fonduri. In schimb, din contributiile mele se finanteaza tot felul de smecheri care au pile pe la doctori
    nu e corect
    • Like 4
    • @ Chiriac Cristina
      Delia MC Delia MC check icon
      Doamnă, sistemul public de pensii se bazează oriunde în lume pe principiile contributivității și solidarității. Din salariile de azi se plătesc pensiile de azi, salariații de azi vor fi și ei odată pensionari cărora salariații din acele vremuri le vor plăti pensia. Nu se capitalizează și nu se pun bani deoparte de către stat pentru pensii. Nu sunt bani privați. Puțin după 89 era excedent fiindcă erau mulți salariați și suma colectată pentru pensii era mai mare decat suma plătită efectiv. Vârsta de pensionare era mică dar și speranța de viață la fel.
      Sistemul privat este altceva, acela înseamnă acumulare, investiție, capitalizare.
      De aia există pilonul doi ( nici cal nici măgar) care prin alte părți a dat chix și trei, adevărata pensie privată menită să suplimenteze și NU să înlocuiască pensia publică.
      În asigurările de sănătate e altă problemă, colectarea insuficientă pe de o parte și proasta gospodărire pe de altă. Bine, se și fură. N-ar trebui să fie nici o problemă cu analizele iar compensarea prețurilor medicamentelor cu 50 ori 90% e o glumă proastă. Medicamentele pentru asigurați ar trebui să nu coste, punct. Cel puțin varianta cea mai ieftină. Dar e cu totul separat de fondul de pensii.
      • Like 1
    • @ Chiriac Cristina
      pensia privata e solutia functionala in Uk, USA etc - dar nu inlocuieste pensia minima suportata de stat pt ca in realitate multi nu contribuite decat minimum obligatoriu
      • Like 1
  • Delia MC Delia MC check icon
    Din câte știu, se poate lucra până la 70 de ani DACĂ respectivul VREA. Nu am citit nicăieri despre creșterea vârstei de pensionare. Că se discută! Se discută multe dar n-ar avea nici o logică (înafară de paginile alarmiste de facebook) și cred că nici susținere din partea USR.
    Ce e foarte clar și e bine așa, la stat nu se va mai putea cumula pensia și salariul, adică ori/ori.
    Este și un efect a îmbătrânirii populației și a penuriei temporare de cadre în anumite domenii. Eu aș completa, dacă nu sunt tineri dispuși să presteze munca respectivă altfel angajatul de 68 de ani muncește, bucurându-se de un salariu consistent și evident de o pensie mai bună (dar la vârsta asta numai eficient nu poate fi) în timp ce tinerii rămân pe dinafară și din cauza asta pot opta să fie și înafara țării.
    • Like 3
    • @ Delia MC
      Maron_S check icon
      Asa incep toate schimbarile, nu se schimba nimic, doar ca dam posibilitatea celor ce doresc sa llucreze pana la 70 ani ; suna generos
      Apoi facem masura obligatorie, deja lumea se obisnuieste cu 70 . Iata si cum frumos pregateste terenul ; ce a declarat dna in cauza, nici o vorba de marirea graduala a procentului pt pilon 2:
      ”Avem o creştere a numărului de persoane care intră în pensie, avem o scădere a natalităţii evidentă, avem deja nişte semnale de creştere a şomajului pentru că se resimt efectele pandemiei şi atunci ca o primă soluţie trebuie să acţionăm pentru creşterea ocupării şi impulsionarea vieţii active”, a afirmat Raluca Turcan.
      • Like 3
    • @ Delia MC
      Asta acum înțeles de ce unii la pensie la 45 de ani , ca să lase locuri pentru cei tineri. :)) . Dar ținte minte ce ai scris azi , ca sunt doar discuții, mai vorbim peste 6 luni.
      • Like 0
    • @ Maron_S
      Delia MC Delia MC check icon
      De curiozitate am aruncat un ochi pe vârsta de pensionare în diverse state. Mai mult de 65 de ani am văzut: USA - 66 de ani și Germania - 67 de ani. Nu-i nicăieri mai mult. Nu cred că România ar avea tupeul sa crească vârsta de pensionare atât de mult. În plus, creșterea nu se poate face brusc ci treptat. Așa că aceste discuții rămân deocamdată doar... discuții.
      • Like 1
    • @ Delia MC
      Maron_S check icon
      Sa speram, dar dna ministru nu a suflat o vorbadespre marirea varstei. A dezmintit ca se mareste perioada de cotizare si eliminarea anticipatei dar de varsta nu a suflat nimic.
      • Like 1
  • Maron_S check icon
    ... si daca maresc varsta de pensionare (PNL/USR) never ever nu voi mai vota cu ei.
    sa treaca 90% pe pilonul 2 privat asta e masura liberala, ca de aia sunt trimisi acolo. Solutia data de Cristian Paun (ASE):
    https://republica.ro/reforma-sistemului-public-de-pensii-daca-in-loc-sa-cotizam-la-sistemul-public-de-pensii-am-depune-integral
    • Like 2
  • Maron_S check icon
    cred ca cel putin la pilonul 2 apar probleme legale, pentru ca acolo sunt banii mei (drept de proprietate de la 65 de ani) ; asa cum nu au putut scadea pensiile speciale nu vad constitutional sa amane momentul in care poti intra in posesia banilor proprietate personala.
    • Like 3
  • stiati ca artistii, dar si cascadorii, pictorii, arhitectii, cred ca si jurnalistii, masinistii, scriitorii, traducatorii si pot presupune ca si femeia care rupe bilete la teatrul national, au 50% in plus la pensie (peste ce s-ar cuveni din contributivitate) dar si ca femeile vs barbati au cu cca 20% mai mult pt aceiasi activitate (plus cei 4 , de inceput si 6, de final - ani de incasare a pensiei!!??) ( un si o universitar(a) se pensioneaza deodata , la 65 sau 70 de ani, cu acelasi parcurs profesional ,dar doamna profesoara are un 20-25% in plus la pensie -asta fara sa fie in categoriile de creatie - si astia sunt cu sutele de mii)
    la "creatori" argumentul a fost....ca sunt saraci, vezi doamne, ca altii nu ar fi si mai nevoiasi!
    la femei, batista pe tambal, cand vine vorba de egalitate in drepturi!
    • Like 1
    • @ corneliu apostol
      Recunosc,nu stiam acest lucru. E adevarat ca nici nu este ceva ce se spune public. Oare acestea nu ar putea fi incadrate la "pensii speciale"? Bine zice romanul:"nu e prost cine cere..."
      • Like 1
    • @ corneliu apostol
      mhm check icon
      Nu toți jurnaliștii, doar cei care s-au înscris într-o asociație obscură, UZP cred.
      • Like 1


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult