Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cristian Tudor Popescu demontează minciunile din clipul de promovare a României comandat de Guvernul Dăncilă: „Ceaușescu ar fi fost foarte încântat”

Castelul Bran - film - Guvern

(Foto: captura video)

Mulți dintre românii celebri despre care se vorbește în filmul de promovare a României, lansat joi de Guvern, au părăsit țara și nu au dorit să se întoarcă, a spus la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Acesta vorbește și despre minciunile pe care le prezintă clipul.

„Filmul acesta ar fi putut fi făcut atunci fără probleme, în 1987, 1988. Ceaușescu ar fi fost foarte încântat. Dacă luăm în considerare coeficientul de inteligență al receptorului, acest film e adresat oligofrenilor. De ce? Vedem pe ecran pădure şi voce-bogată ăsta spune: pădure. Vedem pe ecran lup, spune lup, vedem apă, spune apă. Asta e pentru persoanele care au mari dificultăți în a se conecta la realitatea înconjurătoare. Trebuie să-i iei de la zero, să le explici”, a spus Cristian Tudor Popescu.

„Are minciuni filmul. Am spus cui îi e adresat: oligofrenilor, din punct de vedere al IQ-ului. Oare să fie adresat străinătății, Uniunii Europene acest film? Iată România, UE, tu care ne bați cu biciul MCV-ului. UE, curvă satanistă, cum spune Florin Zamfirescu, tu care ne asuprești și ne arunci pe scări, iată pe cine bați. Oare să fie adresat Uniunii Europene acest filmuleț? Dacă e așa, oligofreni sunt cei care l-au făcut. E greu de crezut că cineva de pe-acolo o să se lase convins”, a continuat jurnalistul.

În opinia sa, „acest film e adresat românilor, nouă, tuturor celor care trăim aici. Noi nu știm în ce țară trăim. Acest film ne spune în ce țară trăim acum, în noiembrie-decembrie 2018, nu știm în ce țară trăim. Filmul ne spune: nu fiți proști. Vă spun eu în ce țară trăiți. Am putea crede că trăim într-o țară cu cele mai scăzute cheltuieli în sănătate din UE, cu rate record de mortalitate infantilă, cu copii infectați cu stafilococus aureus, la Giulești, o țară între ultimele locuri în materie de infrastructură, autostrăzi, educație și în materie de calitate a conducătorilor. Unii ar putea crede asta. Dar dacă văd filmul, spun: uite în ce țară trăiam și nu-mi dădeam seama!”

„Ce mai induce acest film? Vă amintiți de panoul mare pe care era Ceaușescu în centru, iar în stânga și dreapta erau Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, mai mici. Toți de la Burebista începând n-au fost decât niște precursori, pentru ca să se nască, în sfârșit, în istoria României, Ceaușescu. Acest filmuleț ne spune așa: toți acei oameni de care se vorbește - Brâncuși, Eminescu, Vuia, Eliade, Comăneci, Năstase sunt strămoșii lui Dragnea și Dăncilă. Asta ni se spune. Totul e pentru a ajunge la această Românie minunată în care trăim și din care, sub înțeleapta conducere a lui Dragnea și Dăncilă, niște antiromâni, niște neadevărați români pleacă cu milioanele. Uite din ce țară pleacă, formidabil. De ce? Pentru că nu sunt adevărați români”, spune jurnalistul.

Cristian Tudor Popescu vorbește și despre informațiile false și despre personajele controversate care apar în clip.

„Vuia a proiectat și experimentat primul aparat mai greu decât aerul care s-a ridicat de la sol. Nu e adevărat, pur și simplu. Cu trei ani înainte, frații Wright au făcut acest lucru, au ridicat de la sol un aparat mai greu decât aerul, omologat acest lucru. Ni se spune de Nicolae Paulescu. Românii au dăruit lumii insulina. Lăsând la o parte că cei care au luat premiul Nobel, canadienii, au aplicat pentru prima dată acest hormon, insulina, la om. Paulescu a realizat asta la câini, într-o fază primitivă rezultată din nivelul tehnologic și civilizațional al României. Poate că Paulescu ar fi reușit performanța canadienilor de a trece la om. N-a reușit-o, pt că cei doi aveau posibilități mult mai mari, tehnice și financiare. Nu-i respinge nimeni contribuția științifică mondială, dar nu rezultă cu claritate că ar fi meritat premiul Nobel.

Paulescu mai are un record: a fost unul dintre cei mai siniștri antisemiți din lume. E un precursor al soluției finale, aplicată de Hitler. E autorul unor cărți de gen: Degenerarea rasei jidănești. Același om. Faptul că i-a fost respins numele pentru diverse premii internaționale poate că nu e întâmplător. Asta nu se spune”, continuă jurnalistul.

Cristian Tudor Popescu vorbește și despre mitul lui Dracula.

„Apoi, Dracula e român, e invenția noastră. E printre noi, e nemuritor, trăiește printre noi și vine lumea să-l vadă. Problema e că nu are legătură cu România. Nu a fost inventat de un scriitor sau de vreun savant român, ci de un irlandez care nu a călcat pe aici. Bram Stoker a pus acolo Transilvania. E invenția unui irlandez. Apoi, s-a încercat din răsputeri să se potrivească aici invenția irlandezului. Așa a ajuns castelul Bran al lui Dracula, neavând legătură. Așa a fost identificat cu Ţepeş, neavând legătură. Ce realizare e a României?”, spune el.

„Brâncuși, Eliade, Cioran sunt nume care au atins celebritatea mondială. De acord. Dar ce au făcut acești români? Au plecat din ţara minunată pe care ne-o arată filmulețul lui Dăncilă. Nu sunt adevărați români, cum zice dl Dragnea. Adevărații români nu votează împotriva României la Parlamentul European. Nu dau din casă. Noi acolo trebuie să ne apărăm sărăcia, nevoile și neamul. De aia ne-am dus în Europa, ca să ne războim cu ea. Ăștia nu sunt români adevărați. Brâncuși a părăsit România. Eliade la fel. Și Cioran. Niciunul n-a dorit să se întoarcă până la moarte. Oare de ce? Români neadevărați”, a spus jurnalistul.

„Ana Aslan, un om de știință valoros, a fost folosită pentru a impune imaginea Elenei Ceaușescu ca savant de renume mondial. Mereu îi era atașată imaginea Anei Aslan, a Zoei Dumitrescu Buşulenga, altă femeie de mare inteligență. Erau lipite de Elena Ceaușescu, pentru ca ea să treacă drept academician doctor inginer CO2”, a încheiat Cristian Tudor Popescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Crabu check icon
    De ce Hagi, de ce Halep?!
    De ce nu Lipa, Covaliu sau Branza?!
    • Like 0
  • Suntem de o varsta asa ca -mi permit sa vorbesc la per tu.Te-am urmarit din anii 90 si te-am admirat .Uneori eram de acord cu ce scrii Uneori nu.Dar ai îmbătrânit urat .Demolezi tot.Pacat ca nu ti-ai folosit inteligența sa construiești nu sa darami .
    • Like 0
  • "Continuă să crească și să se dezvolte "
    Din pacate se întâmplă opusul. Se micșorează ca populație și se distruge ce a fost bun. Vezi căile ferate (acum 100 de ani viteza era mai mare pe ele) Pădurile dispar.....iar mie mi-e greață. Mda vorba lui Brâncuși "V-am lăsat săraci și proști, v-am gasit si mai săraci și mai prosti"
    • Like 0
  • Pacat! Putea fi altfel.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult