Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cronica SF a unei bubuituri care a cutremurat Iașul

Iasi - bubuitura - FB Silviu Gurlui

(Foto Facebook/Silviu Gurlui)

Marți 9 iulie. O zi în care Iașul s-a trezit în dulcea lentoare moldovenească. Ziarele și posturile de știri locale povesteau despre elevii care au luat 10 la BAC. În șirul lung din trafic șoferii numărau semafoarele pe care le consideră inutile. Cafenelele se deschideau somnoroase. Oficialii locali se grăbeau către recepția în avans de Ziua Franței cu buchetele pregătite pentru ambasadorul venit la Iași. Alții dezbateau cu șefii Consiliului Concurenței investigația cu privire la prețul ouălor, mărit artificial. Ziua trecea liniștit în orașul în care părea că nu se întâmplă nimic. Iar ieșenii iubeau asta. O bere, o shaorma, biciclete. Fețe noi cotropeau puțin câte puțin Iașul. Începe admiterea în învățământul superior. Și când părea că ziua se va încheia „înșet, înșetișor șî pi loc“, s-a întâmplat!

Ora fatidică 14:08. O bubuitură a cutremurat orașul. Cu ochii la cer și apoi în telefon pe rețelele de socializare. Ai auzit? La tine s-a auzit? Ce a fost? Răspunsurile curg pe Facebook. 

„Am auzit-o, eram în mașină, venind dinspre Metro către Păcurari, și recunosc că m-am speriat puțin, a fost cam macabră și nu am putut să o încadrez la niciun zgomot auzit până acum - a părut o explozie puternică... dacă vedeam niște avioane rusești, nu m-aș fi mirat...”. 

„S-a auzit și în Bularga...fff tare, ca un trântit de ușă gigantică”. 

„Și în Alexandru cel Bun s-a auzit destul de tare”. „Și în Podu Iloaiei s-a auzit încă foarte tare”. 

Bubuitura s-a auzit în tot orașul Iași și dincolo de el! Zgomotul „cucerise” rețeaua de socializare și trecuse granițele județului. Înainte de a ajunge o știre locală devenise una națională. Reporterii au început să dea telefoane. Prima dată la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Răspusul a venit sec: „Nu am primit nicio sesizare, nicio plângere. Nu s-a lansat nicio rachetă antigrindină!”. Telefoanele reporterilor asudau. Ce e cu bubuitura? Prefectul prinde subiectul și anunță că a cerut explicații instituțiilor abilitate. La două zile de la bubuitură nu i-a răspuns nimeni!

Bubuitura. Între teoriile conspirației și val de ironii

Posturile locale de știri vorbesc despre bubuitură. Opiniile internauților devin declarații de presă. „Nu a fost Boom Sonic, nici rachetă antigrindină. Zgomotul s-a auzit simultan pe o rază de câțiva kilometri în jurul orașului. Ori boom-ul sonic e auzit de cei ce sunt poziționați la intersecția cu forma de con generată de unda de șoc. Dar dacă boom-ul sonic vă liniștește, a fost boom sonic:). Eu cred că a fost altceva”. Dar ce? „Satelitul montează antena pentru 5 G”. Și cum românul râde și la necaz, și la bucurie, a început valul de glume. „A mai tras domnul primar un tun cu vreun teren sau casă prin zona Copou sau Bucium, de acolo se aude bubuitura”. „ A rupt prostia lui Dăncilă bariera sunetului....” . „E de la economia României care duduie...” „Se învârtesc strămoșii noștri în pământ, din cauza hoților care au jefuit țara noastră”.

Și aici intră în scenă Eroul

Silviu Gurlui este conferențiar la Facultatea de Fizică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. E și membru USR. E un fel de Don Quijote în sensul bun. Luptă pentru mediu, împotriva poluării. Luptă singur. Uneori cu jurnaliștii. 

(Foto: Facebook/Silviu Gurlui)

Eroul măsoară, analizează și ține oamenii la curent prin postări pe pagina sa de Facebook. „Astăzi la Iași s-a produs un fenomen extrem. La ora 14:08 și 30 secunde în orașul Iași și pe o rază de cel puțin 50 km s-a simțit un zgomot puternic. Un zgomot care a produs vibratți mecanice puternice, multe geamuri au tremurat serios. Curiozitatea este încă și mai mare, că nicio autoritate, nicio instituție nu au găsit răspuns și nu au confirmat că au identificat sursa. Care este cauza? Cine? De ce? În mod cumva surprinzător cu 3 ani în urmă, pe la aceeași oră, același sunet (nu pot confirma dacă de același calibru) de asemenea a rămas un mister. La un asemenea impact e nevoie însă de o energie cinetică imensă, care nu poate fi lansată de o persoană privată. Poate fi un fenomen natural de mare calibru sau un exercițiu militar neconfirmat din varii motive. Din fericire există echipamentul instalat de mine în turnul ceasului din Palat, care măsoara simultan spectrul sunetului și vibrațiile mecanice induse de varii fenomene naturale sau antropice. Încercăm să le descifram. Revin cum am date concrete”.

(Foto Facebook/Silviu Gurlui)

Silviu Gurlui revine : „Din calcule reiese că sursa este în partea de Nord-Est a Iașului, pe directia Iași-Bălți. S-a propagat dinspre Nord-Est spre Sud-Vest. Posibil să fie ceva mai sus de Iași, în Rep Moldova, cam la 30 km distanță. Unda de șoc a ajuns în zona de Sud-Vest a Iașului după aproximativ 3 minute după ce a trecut de Iași. De remarcat că și aeroportul Iași este FIX pe această direcție. Dar poate este doar o coincidență”.

Verdict final: Meteorit

Ulterior, conferențiarul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universității Alexandru Ioan Cuza a dat verdictul: „Cu probablilitate destul de ridicată pot afirma că zgomotul din Iași a fost produs de un meteorit căzut în partea de nord, nord-est a orașului. El a produs o undă de șoc de foarte mare energie. Efectul aspra clădirilor a fost al unui mic cutremur, ce a durat până la 5 secunde. Acești meteoriți au în medie de regulă diametre de zecimi de milimetru. Cântăresc în medie 10 micrograme și zilnic intră în atmosferă 300 de tone de particule adică 100 de milioane, toate împrăștiate în atmosferă. În Iași e foarte posibil să fi căzut unul de masă mai mare. Concluzie: dacă vom implementa tehnologie optică și vom investi în cercetare vom putea fi mai linistiți: putem preveni, putem să știm, putem să acționăm optim atunci când trebuie. Voi reveni”.

Bubuitura devine Breaking News. Eroul trece dintr-un interviu în altul.

Cine-i?… Ce-i?… Ce-a fost pe-aici? (…)

– Ce să fie? Nu-i nimic.

A trecut Acceleratul…

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Filbert check icon
    E o povestire interesanta in 'O mie si una de nopti', se numeste chiar 'Bubuitura', daca-mi amintesc bine.
    In cu totul alta ordine de idei, eroul n-a spus nimic despre o posibila legatura cu bubuitura de acum 3 ani care s-a intimplat la aceeasi ora si cam in aceeasi perioada a anului. Au meteoritii momentele lor preferate de aparitie, s-ar parea.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult