Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cu frustrare, din Bulgaria, unde a murit și capra vecinului: dacă românii își varsă furia pe Austria, bulgarii îi răspund premierului olandez Mark Rutte

Rumen Radev - Mark Rutte

Foto: Președintele Bulgariei, Rumen Radev, și premierul Olandei, Mark Rutte, la Consiliul European de la Bruxelles, pe 20 octombrie (Profimedia Images)

„DA pentru Croația. NU pentru România. DUBLU NU” pentru Bulgaria” titra presa de la sud de Dunăre, imediat după anunțarea rezultatelor votului privind includerea celor trei țări în spațiul Schengen.

Dar care era atmosfera la Sofia înainte de consiliul JAI din 8 decembrie?

Dacă în România subiectul principal era „Austria”, Bulgaria vorbea de „Olanda” – țara care o avertizase pe vecina noastră că nu-i convinsă de progresul reformelor în justiție și că are probleme cu corupția. Mai ales la granița cu Turcia, că acolo-i baiul mare.

„În loc de solidaritate europeană, Bulgaria primește cinism” comenta pe 2 decembrie, pe Facebook președintele Rumen Radev, decizia guvernului olandez de a sprijini numai România și Croația pentru accederea în Schengen.

„Trei polițiști bulgari și-au pierdut viaţa în timp ce asigurau paza frontierei externe a Uniunii Europene”, amintea în aceeași postare Rumen Radev, făcând referire la două incidente recente în care polițiști bulgari și-au găsit sfârșitul în interacțiuni nefericite cu migranți.

Cel mai recent caz e din noiembrie abia trecut. În timp ce se deplasa cu mașina de-a lungul gardului de frontieră cu Turcia, și observând o porțiune deteriorată, un polițist de frontieră s-a dat jos din mașină să verifice, și a fost împușcat mortal de un grup de migranți aflați pe partea turcă a graniței.

Graniță despre care Mark Rutte, premierul Olandei, sugera că ar putea fi trecută ilegal pentru 50 de euro. „Inadmisibil”, mai spunea președintele Radev, în aceeași postare, iar procurorul general al țării, Ivan Gheshev, declara la puțin timp în spațiul public că Procuratura din Bulgaria nu deține date în acest sens și că va cere dovezi în baza Mecanismului de asistență judiciară, că granița cu Turcia s-ar putea trece „cu o bancnotă de 50 de euro”.

„Bulgaria este un stat de drept, parte a Uniunii Europene și ca atare respectă și protejează valorile europene", mai spunea Gheshev, a cărui poziție era susținută și de președinte și de guvernul interimar. În plus, Guvernul interimar anunța măsuri de represalii contra Austriei și Bulgariei. Care încă n-au apărut.

Până să vină însă, dovezile, în 8 decembrie Olanda și Austria spuneau „nu” și Bulgariei, iar reacțiile nu întârziau să apară.

„Îndeplinim criteriile tehnice”, „decizie politică”, „25 de țări ne-au susținut”, ”MCV nu se mai poate aplica”, „continuăm eforturile diplomatice” se declara oficial, imediat la aflarea veștii că Bulgaria nu era admisă.

„Schengen, da, dar când? se întreba presa, iar analiștii, din ce în ce mai des, aminteau cu ironie, că bulgarilor le cam place să-și facă temele la 12 fără 5, înaintea orei. Sau chiar să nu și le mai facă.

Pe 9 decembrie se caută vinovații, dar nu-s de găsit! Tipic plaiurilor noastre, toată lumea critică pe toată lumea, fiecare arată cu degetul înspre celălalt.

Președintele Rumen Radev nu vede însă numai cinism, ci și lipsa unei reforme în justiție și declară pentru presă „Avem toate șansele ca la anul, Bulgaria să adere la Schengen, însă asta, în mare parte, depinde de noi”. Și a plecat la Istanbul pentru o întâlnire de lucru cu Recep Erdogan, unde, printre alte teme, a abordat desigur, situația la frontiera dintre cele două țări, unde fluxul de migranți este din ce în ce mai mare și presant.

Guvernul interimar actual, normal, dă vina pe guvernul anterior. Relațiile tensionate și pasele de replici acide guvernând acum peste instabilitatea internă, care se pare că nu-și găsește sfârșitul în Bulgaria – țara ai cărei cetățeni, chemați de 4 ori la urne în doi ani, sunt tot mai dezamăgiți și sceptici. Și totul indică că vor merge din nou la urne, în primăvară, dacă un miracol nu se întâmplă.

Cine pierde, cine câștigă și unde-i Rusia?

Aș spune, peste tot, dar nu voi face referire decât la Parlamentul Bulgariei acolo unde ieri un deputat al Partidului Socialist și-a permis un puternic discurs anti-Rusia la dezbaterile privind trimiterea de arme în Ucraina. Apoi a fost dat afară din partid.

Și asta, la o numai o zi după ce, în seara cu Schengen-ul, Putin ne „saluta” cinic pe ecranele bulgărești, cu șampania în mână, și ne-ntreba „Cine a început?”.

Grea întrebare. Iar răspunsul e că numai cultura, educația, eforturile unite împotriva mașinii de propagandă și ochii deschiși la ce votăm ne vor salva. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ''Votul ne salveaza''....
    Ha, ha, ha... ha, ha..... ha, ha, ha, ha, ha....
    Hai, salvati-ne, FSN, USR salvati... ...-ne. Neicule io incercai cu votul: in 1996 CDR, 2012 Prigoana la primarie, 2016 Nicusor Dan, ..aaa uitai 2014 Iohanis si din 2019....
    ....eeeee din 2019 sunt abonat la vot!
    Daaaaaaa!!!
    Prin 2018 ma rugai de rude si cunostinte sa vie la referendum dar ei nuuuu... ca Dragnea, ca UE... ca ne dau afaraaaa!!! Stimabililor, in anul 2016 statul norvegian a luat copiii unei familii de romani ca ar fi fost prea duri cu ei. Nu tin sa va spun ca danezii fug in Germania ca sa nu ramana fara copii si cat de aberanti sunt nordicii in general. Atunci o uniune religioasa din Romania a facut presiuni impreuna cu alte organizatii din lume si au reusit sa redea familiei copiii. Apoi cei din uniune vazand aberatiile legislative din vest au initiat o modificare in constitutie ca familia este consintamantul dintre un barbat si o femeie. In 2017 Dragnea i-a dus cu zaharelul, in 2018 avand nevoie de sprijin popupar a inaintat initiativa... in fine s-a dus un razboi mediatic diabolic, asta cu Schengen-ul a avut doar 5% mediatizare fata de aia cu ''stau acasa'' si de atunci neicusorule vazand eu cum democratia e doar un rahat de sistem in care se imparte cascavalul, mi-am zis ca voi face cadou cunostitelor mele care m-au ignorat in 2018, 20 de ani de vot cu PeSeDe-ul sa le stea in gat democratia. referendumul ala putea spune ca romanii nu-s asa delasatori si usor de influentat. Dragnea a vrut frisca, ailalti l-au lasat fara, apoi legea offshore fu votata (ca daia scosera rumanii la proteste nu pentru vrajeli pe care nici voi nu le mai stiti). Acum Austria ne dadu ...ue ca daca pica Dragnea cand trebuia nu iesea legea offshore din 2018 de ramasera austriecii cu buzele umflate de necaz. Erau gaze de 100 de miliarede !!! Azi valoreaza 500!!!
    Dati-le austriecilor tot ca ei tot ne vor umili, parca tot pe republica citii cum scosera copii dintr-un autocar in ploaie ca de... erau romani. Eu cred ca retragerea banilor din conturile BCR, Raiffasen, NN si boicotarea benzinariilor Petrom ar arata ca nu suntem atat de mamaligi s-ar purta mai frumos cu noi, altminteri....
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult