Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cancelarul-omoară-timp

Cancelarul Karl Nehammer

Foto: Profimedia Images

Acum 10 ani, soacra mea a murit, după o luptă dură cu o boală ce ucide anual milioane de oameni. Am avut șansa de a avea în soacra mea o a doua mamă, iar cancerul criminal mi-a răpit-o. Țin minte cum i-am strâns mâna și m-am dus să îi aduc un pahar cu apă, spunându-i „Mă-ntorc într-o secundă!", dar, când m-am întors, după doar câteva minute, era deja prea târziu...

De atunci mă gândesc cum îți dai seama de importanța minutelor de viață abia atunci când vrei încă doar câteva clipe în plus, încă puțin timp să le spui celor dragi că îi iubești. Înțelegi că, dacă ai mai avea timp, sigur ai avea grijă mare de el, ai încerca să-ți folosești timpul tău cât mai înțelept, cât mai economic, trăind fiecare moment.

La poarta Schengen, românii, turiști sau în delegație, copii sau vârstnici, vara sau iarna, la Nădlac sau la Otopeni, o dată la câțiva ani sau de mai multe ori într-o lună, toți pierd în medie 1 oră din viața lor (unii doar 15 minute, alții zeci de ore...).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01-31.10.2022 de 14.737,1 mii persoane (INS, comunicat de presa nr. 301/06.12.2022). Calculând cu media statistică a timpului petrecut la vamă de 1 oră, rezultă aproximativ 15 milioane de ore viață. Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-31.10.2022 de 10.710,0 mii persoane. Adică alte 10 milioane de ore. Dacă mai adăugăm orele de viață din timpul serviciului ale vameșilor români, precum și cele rezultate din alte activități conexe, estimez că ajungem, fără să exagerăm, la peste 30-35 de milioane de ore anual...

Speranţa de viaţă a românilor a ajuns la puţin peste 74 de ani (conform raportului "Starea Sănătății în Uniunea Europeană", publicat de Comisia Europeană), adică aproximativ 650.000 ore.

Orele de viață pierdute „la vamă", acele zeci de milioane de ore, înseamnă deci total orelor de viață aproximativ a 50 de români.

Cancelarul-omoară-timp își face calculele lui politice și electorale pe timpul și pe viața noastră.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Consider acest articol total absurd: daca acest criteriu il aplicam (timpul nostru pierdut ca animalele fara schengen), poate autorul va aplica acest criteriu si in romania: cit timp pierdem in ROMANICA mergind pe drumuri de doi lei fara a avea autostrazi, cit timp pierdem mergind cu dosarul cu shina la anaf, cit timp pierdem blocati in trafic, cit timp pierdem mergind de la un spital la altu ca animalele... cit timp pierdem mergind cu trenul de la satu mare la capitala cea superba, si in general cit timp pierdem umiliti in scumpa tzara.

    De ce autorul nu urla din toti bojocii impotriva romaniei blocata in timp si in bataie de joc si in nepasare unde ne pierdem toti viata??? Ah, in romania nu e problema ca ne piedem timpul si viata... in schengen sa avem covor rosu si linie prioritara, cu aia rezolvam tot...
    • Like 2


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult

 Mândra Chic

Povestea Mândra Chic începe cu un moment aparent banal, dar care a schimbat totul. Alina Zară își amintește scena de acum mai bine de 15 ani: mătușa Cornelia răsfoia un număr al revistei Vogue, unde a văzut „o rochie de dantelă de Miuccia Prada” ...

Citește mai mult

Foto CTP

130 de milioane de accesări, atât fac pe net postările care zic ce bine i-ar fi fost României dacă Ceaușescu ar fi rămas președinte după `89. Blocuri de locuințe fără număr, autostrăzi, hidrocentrale, fabrici de avioane și televizoare românești, metrouri la Cluj, Timișoara și Iași, țară suverană. Nenumărați tineri iau de bune toate astea.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon telefon mobil -

Atunci când achiziționăm anumite bunuri prin intermediul firmei, este important să înțelegem beneficiile fiscale potențiale, dar și limitele legale. Trebuie subliniat de la început că nu orice cheltuială poate fi justificată pe o societate comercială; Codul Fiscal prevede că achizițiile trebuie să fie direct legate de desfășurarea activității și de domeniul de activitate al firmei. foto: Maria Kraynova / imageBROKER / Profimedia

Citește mai mult