Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cu inima strânsă, m-am vaccinat cu AstraZeneca…

Vaccinare cu AstraZeneca

Foto: Getty Images

Bun! Acum sunt mai în formă să scriu post vaccinare. În 6 martie 2021 m-am vaccinat anticovid. Am rămas surprins când, după ce m-am pus pe lista de așteptare a centrului de vaccinare de la noi din localitate, la nici două săptămâni am primit mesaj că pot să mă programez la vaccin.

Mă duc un pic înapoi cu relatarea, atunci când am decis că vreau să mă vaccinez. Eram într-o situație de a discerne dintr-o multitudine de informații contradictorii: diferitele metode de acțiune a vaccinului (ARNm, proteine virale, vector viral), că a fost produs prea repede, că e cu cip 5G, teoria reptilienilor etc. Chiar nu am luat în derâdere niciuna dintre teorii. Am încercat să le înțeleg pe toate și să să-mi formez propria părere. Concluzia la care am ajuns a fost că e bine să mă vaccinez. Fără a mă pierde în toată știința evoluției umane, fără a contesta evoluția tehnologiei în toate variantele ei, am un dram de încredere în știință. Dacă de la minunăția descoperirii roții, la faptul că acum nu mai puțin de treizeci de ani eram pe alb și negru la tv, știința a urmat un drum coerent și constant. De la Arhimede la Einstein, de exemplu.

Revin la vaccin. Nu mi s-a părut deloc surprinzător că au apărut atât de repede variante de combatere a virusului Covid19. Probabil că imprecise la început, cum la fel de imprecisă este evoluția și manifestarea acestui virus. Dar primele rezultate au redat o oarecare speranță.

Da, au apărut anumite dubii referitoare la efectele adverse.

Eram în ziua în care trebuia să-mi fac programarea la vaccinare. Cum am scris mai sus, eram surprins că am fost atât de repede programat să fiu vaccinat, în ciuda algoritmului oficial al priorității la programare. Și a înțeles de ce. Multe persoane au renunțat la locurile disponibile pentru că centrul din localitate era cu AstraZeneca. O multitudine de idei contradictorii mă asaltau în momentul în care am accesat platforma de programare.

Poate părea o idee implacabilă ceea ce mi-a venit în minte când am apăsat pe butonul „confirmă programarea”, dar mi-au venit în minte cuvintele mareului preot evreu Caiafa, cel care l-a condamnat pe Isus Cristos „nu e mai bine pentru noi să sufere un singur om decât să piară întregul neam?” (Evanghelia după Sfântul Ioan, capitolul 11, versetul 50).

Acum sunt în stare să scriu prin ceea ce am trecut după ce m-am vaccinat, cu AstraZeneca. Am trecut prin triajul obișnuit în care trebuie să declari dacă suferi sau ai suferit de boli grave sau alte situații care te-ar pune în pericol în caz de vaccinare. Sincer, întrebările sunt cumva la mijloc, căci ai putea liniștit să bifezi „nu știu”, dar oricum nu știu care e impactul răspunsurilor. Eu am văzut-o ca aceeași veșnică birocrație după cum spunea și tata „hârtiile acoperă pe cei vii, iar pământul pe cei morți”. Am fost vaccinat la 11:25 AM. Nimic neobișnuit timp de mai multe ore. Ne tot întrebam, eu și soția, căci ne-am vaccinat împreună, „Ești bine? Simți ceva neobișnuit?” Nimic. Când pe la nouă seara au început să mă ia niște frisoane. Nu era prima dată când am avut astfel de situații. Am avut destule episoade de răceală cu astfel de simptome. Dar parcă acum, cu tot acest Covid și mai mult cu AstraZeneca, m-am panicat un pic. Am urmat indicațiile doamnei doctor de la centru: paracetamol, lichide.

Temător, la vreo două ore după ce au trecut simptomele, m-am dus la culcare animat fiind de același cuvinte ale lui Caiafa și parafrazez, oare nu e mai bine să sufăr și eu un pic pentru ca întregul nostru neam să revină treptat la normalitate? Pot părea cuvinte mari, dar neamul este fiecare dintre noi.

NOTĂ: Comitetul de siguranță al Agenției Europene a Medicamentului a conchis, miercuri, că există o legătură cauzală între apariția cheagurilor de sânge și vaccinarea cu serul AstraZeneca, apariția acestora putând fi inclusă în lista de efecte adverse foarte rare. EMA anunță, însă, că nu retrage recomandarea folosirii vaccinului AstraZeneca pentru că efectele sunt extrem de rare. Ele urmează să fie adăugate în prospect.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Si eu m-am vaccinat pe 3, la 12 ore dupa, frisoane, febra usoara, stare cu greturi, durere locala serioasa si dureri de cap. Dupa o zi s-au lasat mai toate, dupa doua, doar umarul ma mai deranja si eventual nimic dupa. Doar ca n-am luat nimic. Am mancat in ciuda greturilor si am baut multa apa. La 4-5 zile sa fii atent la dureri de cap tot mai mari, sunt indicii daca ai problema rara cu coagularea.
    • Like 1
  • antonia check icon
    Felicitari.
    Fara acest curaj de-a-si asuma riscuri, oamenii ar fi ramas la adapostul cavernelor. fiecare in grota personala.
    • Like 5


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult